1 septembrie
dată
ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie
| ◄ septembrie 2023 ► | ||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D |
| 1 | 2 | 3 | ||||
| 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
| 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
| 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | |
1 septembrie este a 244-a zi a calendarului gregorian și a 245-a zi în anii bisecți. 121 zile rămase până la sfârșitul anului.
EvenimenteModificare
1939: Germania a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial. Soldați germani îndepărtând însemnele guvernului polonez.
1979: Sonda spațială americană Pioneer 11 devine prima navă spațială care a vizitat planeta Saturn, trecând pe lângă planetă la o distanță de 21.000 kilometri.
- 1420: Un cutremur puternic de 8,8-9,4 Mw a zguduit regiunea Atacama din Chile, provocând tsunami atât în Chile, cât și în Hawaii și Japonia.[2][3]
- 1449: În bătălia de la Tumu, trupele mongole înving o forță mult mai mare a dinastiei Ming. Împăratul chinez Zhengtong este luat prizonier.
- 1598: Boris Godunov este încoronat țar rus.
- 1715: Regele Ludovic al XIV-lea al Franței moare după o domnie de 72 de ani – cea mai lungă domnie a unui monarh european important. Succesorul său va fi strănepotul său, Ludovic al XV-lea, în vârstă de cinci ani, sub regența lui Filip al II-lea, Duce de Orléans, nepotul lui Ludovic al XIV-lea.
- 1763: Ecaterina a II-a a Rusiei susține planurile lui Ivan Betskoi, președintele Academiei Imperiale de Arte, pentru Orfelinatul din Moscova.
- 1804: Juno, unul dintre cei mai mari asteroizi din Centura Principală, este descoperit de astronomul german, Karl Ludwig Harding.[4]
- 1859: În întreaga lume are loc o superfurtună solară.
- 1870: Are loc bătălia decisivă a războiului franco-prusac, Bătălia de la Sedan, care s-a terminat cu victoria decisivă a Prusiei.
- 1902: În sala Olympia de la Paris, publicul poate experimenta primul film science-fiction. Filmul Voiajul în lună a regizorului Georges Méliès este un mare succes.[5]
- 1912: La București, în sala „Eforie", a avut loc premiera filmului Independența României. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta.
- 1914: Orașul Sankt Petersburg din Rusia, își schimbă numele în Petrograd.
- 1914: „Martha”, ultimul exemplar de porumbel pasager, moare în grădina zoologică din Cincinnati.[1]
- 1920: Monumentul Fântâna Timpului, în cinstea a 100 de ani de pace între Statele Unite și Regatul Unit, a intrat în funcțiune la Chicago.
- 1923: Un cutremur a devastat Tokio și Yokohama, omorând aproape 100.000 de oameni (Marele cutremur Kanto).
- 1939: Germania Nazistă a invadat Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial.
- 1939: Adolf Hitler semnează ordinul de începere a eutansierii sistematice a bolnavilor mintali și a persoanelor cu dizabilități.
- 1955: A fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj.
- 1959: Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia, întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coaliției antihitleriste.
- 1963: A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române.
- 1966: Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă.
- 1969: O lovitură de stat în Libia îl aduce pe Muammar Gaddafi la putere.
- 1972: La Reykjavík, Islanda, americanul Bobby Fischer îl învinge pe rusul Boris Spasski, devenind campion mondial la șah.
- 1979: Sonda spațială americană Pioneer 11 devine prima navă spațială care a vizitat planeta Saturn, trecând pe lângă planetă la o distanță de 21.000 kilometri.[6]
- 1980: Generalul maior Chun Doo-hwan, a devenit președinte al Coreei de Sud, în urma demisiei președintelui Choi Kyu-hah.
- 1983: Uniunea Sovietică a doborât avionul de pasageri KAL-007 aparținând liniei sud coreene. Va recunoaște la 6 septembrie, declarând că piloții nu au știut că era un avion civil atunci când a încălcat spațiul aerian sovietic.
- 1991: Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
- 1995: Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado".
- 2001: Ceremonie în cadrul căreia România a preluat, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei și a Comitetului Director Politico-Militar al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (Plovdiv, Bulgaria).
- 2004: Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan, când un grup înarmat de teroriști au luat ostatici sute de elevi și profesori.
NașteriModificare
- 1588: Henric al II-lea, Prinț de Condé (d. 1646)
- 1711: Willem al IV-lea, Prinț de Orania (d. 1759)
- 1837: Tony Robert-Fleury, pictor francez (d. 1912)
- 1854: Engelbert Humperdinck, compozitor german (d. 1921)
- 1858: Carl Auer von Welsbach, om de știință, inventator și antreprenor austriac (d. 1929)
- 1862: Lazăr Edeleanu, chimist român (d. 1941)
- 1862: Inazo Nitobé, economist, autor și diplomat japonez (d. 1933)
- 1866: Teohari Antonescu, arheolog, istoric și pedagog universitar român (d. 1910)
Lazăr Edeleanu, chimist român
Francis William Aston, chimist și fizician englez, laureat Nobel
- 1875: Edgar Rice Burroughs, romancier american (d. 1950)
- 1877: Francis William Aston, chimist și fizician englez, laureat al Premiului Nobel (d. 1945)
- 1878: Prințesa Alexandra de Edinburgh și Saxa-Coburg și Gotha, sora Reginei Maria a României (d. 1942)
- 1900: Henriette Yvonne Stahl, scriitoare și traducătoare română (d. 1984)
- 1910: Olga Necrasov, antropolog rus (d. 2000)
- 1910: Jack Hawkins, actor britanic (d. 1973)
- 1915: Ken Aston, arbitru de fotbal, inventatorul cartonașelor galbene și roșii (d. 2001)
- 1922: Vittorio Gassman, actor și regizor italian de film (d. 2000)
- 1923: Rocky Marciano, boxer italo-american (d. 1969)
- 1925: Roy Jay Glauber, fizician american, laureat Nobel (d. 2018)
- 1930: Michel Serres, filosof francez (d. 2019)
- 1937: Allen Jones, artist englez
- 1938: Ladislau Rohonyi, scrimer român (d. 1983)
- 1939: Attila Csipler, scrimer român (d. 1996)
- 1941: Julia Varady, soprană română de origine maghiară
- 1944: Leonard Slatkin, dirijor american
- 1945: Mustafa Balel, romancier, nuvelist și traducător turc
- 1945: Abd Rabbuh Mansur Hadi, politician yemenit, președinte al Yemenului (2012-prezent)
- 1946: Barry Gibb, cântăreț englez (Bee Gees)
- 1947: Ion Mircea, poet român
- 1949: Luminița Gheorghiu, actriță română (d. 2021)
- 1949: Elena Albu, actriță română (d. 2003)
- 1950: Mihail Efimovici Fradkov, politician rus, prim-ministru al Rusiei în (2004-2007)
- 1950: Dudu Georgescu, fotbalist român
- 1951: Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu (d. 1996)
- 1957: Gloria Estefan, cântăreață și compozitoare americano-cubaneză
- 1962: Ruud Gullit, fotbalist olandez
Henriette Yvonne Stahl, scriitoare română
Gloria Estefan, cântăreață americano-cubaneză
Ruud Gullit, fotbalist olandez
- 1971: Hakan Șükür, fotbalist turc
- 1971: Ivan Trevejo, scrimer francez de origine cubaneză
- 1975: Radu Eduard Ciobanu, fotbalist român
- 1979: Bobo Burlăcianu, interpret și compozitor român
- 1979: Margherita Granbassi, scrimeră italiană
- 1983: José Antonio Reyes, fotbalist spaniol (d. 2019)
- 1984: Federico Piovaccari, fotbalist italian
- 1986: Stella Mwangi, cântăreață kenyano-norvegiană
- 1989: Bill și Tom Kaulitz, gemenii formației Tokio Hotel
- 1989: Daniel Sturridge, fotbalist englez
- 1993: Sergio Rico, fotbalist spaniol
- 1996: Zendaya, actriță, model, cântăreață și dansatoare americană
- 1996: Itana Grbić, handbalistă din Muntenegru
DeceseModificare
- 1067: Balduin al V-lea de Flandra (n. 1012)
- 1159: Papa Adrian al IV-lea
- 1552: Ștefan Rareș, domn al Moldovei (n. 1531)
- 1557: Jacques Cartier, explorator francez (n. 1491)
- 1678: Jan Brueghel cel Tânăr, pictor flamand (n. 1601)
- 1687: Henry More, filosof englez (n. 1614)
- 1715: Ludovic al XIV-lea al Franței (n. 1638)
- 1744: Frederic Anton, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt (n. 1692)
Liviu Rebreanu, scriitor român
François Mauriac, scriitor francez, laureat Nobel
- 1821: Antoine Gouan, medic, botanist, ihtiolog, micolog francez (n. 1733)
- 1838: William Clark, explorator american (n. 1770)
- 1847: Eugénie de Beauharnais, prințesă franco-germană (n. 1808)
- 1896: Claude Casimir Gillet, medic, botanist și entomolog francez (n. 1806)
- 1898: Robert von Zimmermann, filosof ceh de origine austriacă (n. 1824)
- 1910: Aleksandr Mihailovici Zaițev, chimist rus (n. 1841)
- 1922: Prințesa Helena de Waldeck și Pyrmont, ducesă de Albany (n. 1861)
- 1930: Aristide Demetriade, actor și regizor român (n. 1872)
- 1944: Liviu Rebreanu, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1885)
- 1964: George Georgescu, dirijor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1887)
- 1970: François Charles Mauriac, scriitor francez, laureat Nobel (n. 1885)
- 1972: Anișoara Odeanu, scriitoare română (n. 1912)
- 1983: Franz Platko, fotbalist maghiar (n. 1898)
- 1984: Carlo Zecchi, pianist și dirijor italian (n. 1903)
- 1988: Luis Walter Alvarez, fizician american (n. 1911)
- 1989: Kazimierz Deyna, fotbalist polonez (n. 1947)
- 1995: Adrian Dohotaru, poet și dramaturg român (n. 1939)
- 1996: Ion Oblemenco, fotbalist și antrenor român (n. 1945)
- 1997: Zoltán Czibor, fotbalist maghiar (n. 1929)
- 2008: Sorin Gheorghiu, actor român de teatru și film (n. 1939)
- 2008: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania (n. 1945)
- 2011: Alexandru Pesamosca,academician, doctor chirurg, supranumit "ingerul copiilor" (n. 1930)
- 2017: Zoe Petre, istoric, publicist și om politic român (n. 1940)
- 2020: Irina Pecernikova, actriță sovietică și rusă (n. 1945)
- 2022: Phillip Mann, scriitor britanic (n. 1942)
SărbătoriModificare
- calendarul ortodox: Cuv. Simeon Stâlpnicul și Marta, mama sa (începutul anului bisericesc[7][8][9])
- calendarul romano-catolic: Sfântul Egidiu
- România:
- Ziua informaticienilor militari
- Ziua diplomației române
- Libia: Ziua națională - Ziua revoluției - 1969
- Uzbekistan: Ziua națională - Ziua Independenței - 1991
- Slovacia: Ziua națională - Ziua Constituției - 1992
NoteModificare
- ^ a b Shufeldt, Robert W. (ianuarie 1915). „Anatomical and Other Notes on the Passenger Pigeon (Ectopistes migratorius) Lately Living in the Cincinnati Zoological Gardens” (PDF). The Auk. American Ornithologists' Union. 32 (1): 29–41. doi:10.2307/4071611. JSTOR 4071611. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ Guzmán, L. (). „Encuentran registros de megaterremoto ocurrido hace seis siglos en el norte de Chile”. El Mercurio (în spaniolă). Santiago, Chile. Accesat în .
- ^ Manuel Abad, Tatiana Izquierdo, Miguel Cáceres, Enrique Bernárdez and Joaquín Rodríguez‐Vidal (2018). Coastal boulder deposit as evidence of an ocean‐wide prehistoric tsunami originated on the Atacama Desert coast (northern Chile). Sedimentology. Publication: december, 13th, 2018. https://doi.org/10.1111/sed.12570
- ^ W. A. BELLENGER (). A Practical Treatise on the Globes: containing ... the names and situations of the constellations .. Sherwood, Neely & Jones. p. 131.
- ^ Wemaere & Duval 2011, p. 186.
- ^ Douglas J. Mudgway (). Uplink-downlink: A History of the NASA Deep Space Network, 1957-1997. National Aeronautics and Space Administration. p. 214. ISBN 978-0-16-066599-8.
- ^ 1 septembrie - inceputul anului bisericesc, 31 august 2010, CrestinOrtodox.ro, accesat la 1 septembrie 2013
- ^ 1 septembrie - inceputul unui nou an bisericesc, 31 august 2008, CrestinOrtodox.ro, accesat la 1 septembrie 2013
- ^ Un altfel de inceput, 27 august 2013, Stefan Popa, CrestinOrtodox.ro, accesat la 27 septembrie 2013