Ștefania Mărăcineanu
| Ștefania Mărăcineanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [3]  București, România |
| Decedată | (62 de ani)[4][5] București, România |
| Înmormântată | Cimitirul Bellu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | fiziciană chimistă învățătoare |
| Activitate | |
| Rezidență | România, Franța |
| Domeniu | radioactivitate, radioactivitatea artificială |
| Alma Mater | Universitatea din București Sorbona[1] Colegiul Național „Școala Centrală” din București |
| Organizații | Academia de Științe din România[2] |
| Cunoscută pentru | procedeu de declanșare artificială a ploii |
 Membru al Academiei de Științe din România | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ștefania Mărăcineanu (n. , București, România – d. , București, România) a fost o chimistă și fiziciană română de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.[6][7][8][9]
Biografie
modificareȘtefania Mărăcineanu s-a născut în București, la 17 iunie 1882. Se știu foarte puține detalii despre viața ei timpurie, cu excepția faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care ea nu a vrut să vorbească. A studiat la Liceul „Elena Doamna” din București și apoi a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910.[10] A activat o perioadă ca profesoară la Școala Centrală din București, o școală publică de fete.
Începând din 1922, cu ajutorul unei burse, Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris.[11] În 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux la Universitate Sorbonne din Paris pentru care a primit calificativul Très Honorable.[10] Cu o scurtă întrerupere, rămâne în continuare șase ani la Paris pentru a studia efectul radiației solare asupra substanțelor radioactive. Pe când studia radioactivitatea poloniului, Ștefania Mărăcineanu a observat că timpul de înjumătățire al poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Explicația dată de ea acestui fenomen a fost că particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv.
În 1930 s-a întors în România și a devenit colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București, reușind să creeze cu mijloace proprii primul Laborator de Radioactivitate din România. Cu ajutorul profesorilor Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen experimentează o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.[10][12][13]
În 1935, Premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit lui Frédéric Joliot-Curie și Irène Joliot-Curie pentru descoperirea radioactivității artificiale. Ștefania Mărăcineanu a exprimat consternarea ei pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile sale de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menționeze aceasta. Mărăcineanu a susținut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris.[10][11]
A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1937.[14]
Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri, și a murit la data de 15 august 1944.[10]
Ipoteze controversate
modificareȘtefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate și ploi, iar mai târziu relația dintre cutremure și precipitații. Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității.[11] Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie.[11]
Bibliografie selectivă
modificare- Stéphanie Maracineanu - Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux (teză de doctorat). Paris, Les Presses universitaires de France, 1924, 82 pagini
- Stéphanie Maracineanu - Recherches sur l'effet du soleil au point de vue radioactif. Bulletin de la Section scientifique de l'Académie Roumaine, nr. 9, pp. 51-61, 1924
- Stéphanie Maracineanu - Actions spéciales du Soleil sur la radioactivité du plomb et de l'uranium. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences de Paris, Paris, 181, pp. 774-776, 1925
- Ștefania Mărăcineanu - Actions spéciales du Soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences de Paris, Paris, 183, pp. 345-347, 1926
- Ștefania Mărăcineanu - Radioactivitatea și constituția materiei, București, 1929
- Stéphanie Maracineanu - Les substances radioactives sous l'effet du rayonemnet solaire provoquent la pluie. Les Ateliers Graphique „Cultura Natională”, Bucarest, 1930
- Ștefania Mărăcineanu - L'effet du rayonnement solaire sur les phénomènes de radioactivité et de transmutation. Bulletin de la Section Scientifique de l'Académie Roumaine, 12, pp. 5-9, 1929
- Ștefania Mărăcineanu - Radioactivitatea. București, Tipografia C. Lăzărescu, 1936
- Ștefania Mărăcineanu - Radioactivité, soleil
- Ștefania Mărăcineanu - La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Comptes Rendus de l'Académie Roumaine, 6, Nr. 1/4, pp. 72-75, 1942
- Dănuț Șerban - Drumurile mele toate ..., Ștefania Mărăcineanu. Memoriae Ingenii, Revista Muzeului Național Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, octombrie 2013, 6 pagini
- Dănuț Șerban - Ștefania Mărăcineanu. Momente din viața unei personalități încă insuficient cunoscute. Academia Română, CRIFST - Comitetul Român pentru Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii, Sesiunea științifică anuală a Diviziei de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, octombrie 2013
- Dănuț Șerban - Top descoperiri românești (XIV). Ștefania Mărăcineanu - ploaia artificială. Revista philatelica.ro, anul V, nr. 6(29), noiembrie-decembrie 2013
- Prof. univ. dr. ing. Gheorghe P. Țiclete - Ștefania Mărăcineanu - Savantul nedreptățit, uitat și ignorat în propria-i țară, dar apreciat elogios în lumea științifică europeană., în Independența Română, 8 august 2018
Note
modificare- ^ https://www.google.com/doodles/stefania-maracineanus-140th-birthday, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ (PDF) https://web.archive.org/web/20140306173419/http://www.aos.ro/site_mod_eng/2010/Primapagina/membriASR.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.google.com/doodles/stefania-maracineanus-140th-birthday, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Stéfania Maracineanu, Autoritatea BnF
- ^ Stéfania Maracineanu (1882-1944) (în franceză), Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Ion N Iacovachi - Stéphanie Mărăcineanu, savante précurseur de la découverte de la radioactivité artificielle : centenaire. Noesis, No. 10, 1984
- ^ Edmond Nicolau, IM Ștefan, 100 de oameni de știință și inventatori români, Editura Ion Creangă, București, 1987
- ^ Ion Văduva-Poenaru, Mărăcineanu Ștefania, în Enciclopedia marilor personalități: din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, volumul 2 (G-O), Editura Geneze, 1999, ISBN 978-973-9099-29-5, 499 pagini
- ^ George Marcu, Rodica Ilinca, Dicționarul personalităților feminine din România, Editura Meronia, 2009, ISBN 978-973-7839-55-8, 380 pagini
- ^ a b c d e Mihai Rogai, Un paradox românesc - Celebri în lume, acasă necunoscuți - Ștefania Mărăcineanu, Formula AS, nr. 928, 2010
- ^ a b c d Miruna Popescu, Marelene F. Rayner-Canham, Geoffrey Rayner-Canham, Stefania Maracineanu - Ignored Romanian Scientist, în A devotion to their science: pioneer women of radioactivity, Editori M. F. Rayner-Canham și G. Rayner-Canham, McGill-Queen's Press - MQUP, 1997, ISBN 978-077-3516-42-7, 307 pagini
- ^ Mihai Rogai, Ploaia artificială a fost inventată în România, Evenimentul Zilei, 13 septembrie 2009
- ^ George Marcu , Rodica Ilinca, Femeile romane (V). Femeia care a provocat prima ploaie artificiala din lume, Ziarul Financiar - Ziarul de Duminică, 26 noiembrie 2009
- ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.2” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .