1 octombrie

ianuarie • februarie • martie • aprilie • mai • iunie • iulie • august • septembrie • octombrie • noiembrie • decembrie

◄ octombrie 2025 ►
L	Ma	Mi	J	V	S	D
		1	2	3	4	5
6	7	8	9	10	11	12
13	14	15	16	17	18	19
20	21	22	23	24	25	26
27	28	29	30	31

1 octombrie este a 274-a zi a calendarului gregorian și a 275-a zi în anii bisecți. Mai sunt 91 de zile până la sfârșitul anului.

Evenimente

1946: Se încheie procesul de la Nürnberg. În imagine: Göring, Heß, von Ribbentrop, Keitel, Dönitz, Raeder, von Schirach și Sauckel.

1975: Muhammad Ali îl învinge pe Joe Frazier într-un meci de box la Manila, Filipine, apărându-și titlul mondial la box categoria grea.

331 î.Hr.: Alexandru cel Mare îl învinge pe Darius al III-lea al Persiei în bătălia de la Gaugamela.^[1]
0959: Edgar cel Pașnic devine rege al întregii Anglii.^[2]
0965: Ioan al XIII-lea devine Papă.^[3] Pontificatul său a fost prins în conflictul continuu dintre Otto I al Sfântului Imperiu Roman și nobilimea romană.
1553: La Westminster Abbey are loc încoronarea reginei Maria I a Angliei.^[4]
1795: Belgia e cucerită de Franța.
1800: Spania a cedat Franței provincia Louisiana din America de Nord, în baza tratatului de la San Ildefonso. După trei ani, francezii o vor vinde Statelor Unite.
1814: Congresul de la Viena se deschide cu intenția de a redesena harta politică a Europei după înfrângerea lui Napoleon în primăvara anului precedent.
1827: Războiul ruso-persan: Armata rusă condusă de Ivan Paskevich ia cu asalt Erevanul, punând capăt unui mileniu de dominație musulmană asupra Armeniei.
1829: Colegiul Sud-african este fondat la Cape Town; mai târziu a devenit Universitatea Cape Town.
1850: În Berna, apare pentru prima dată ziarul „Der Bund”.
1855: A apărut „Steaua Dunării”, jurnal politic, literar și comercial, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu.
1869: Conducerea de servicii poștale din Austro-Ungaria, introduce cartea poștală dezvoltată de Emanuel Herrmann.
1872: S-a creat, la București, „Asociația generală a lucrătorilor din România”. (1/13 octombrie)
1875: Ion Creangă a debutat în „Convorbiri literare" cu "Soacra cu trei nurori”. (1/13 octombrie)
1890: Congresul Statelor Unite a adoptat legea de înființare a Parcului Național Yosemite din California.
1891: Universitatea Stanford își deschide porțile în California, Statele Unite.
1908: Henry Ford a început comercializarea primului automobil de serie, denumit "Model T"; prețul acestui vehicul era, la vremea respectivă, de 825 dolari.
1920: A fost înființată Legația română din Budapesta. Traian Stârcea a fost numit consul.
1920: A fost înființată Legația României la Viena. Consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino.
1924: Adoptarea Calendarului Gregorian de către Biserica Ortodoxă Română.
1928: Uniunea Sovietică introduce primul său plan cincinal.
1932: În urma unei lovituri de stat, dictatorul Bartolome Blanche este înlăturat de la putere, în Chile.
1935: A fost înființată Legația Românei în Chile; consul Nicolae Dianu.
1946: Se încheie procesul de la Nuremberg.
1949: Liderul comunist Mao Zedong a proclamat Republica Populară Chineză.
1951: Republica Federală Germania se alătură acordului General pentru Tarife și Comerț („General Agreement on Tariffs and Trade”; GATT).
1960: Nigeria își câștigă independența față de Anglia.
1971: Roy Oliver Disney a inaugurat parcul de distracții Walt Disney World Resort de lângă Orlando, Florida, în onoarea fratelui său decedat, Walt Disney.
1975: Muhammad Ali își apără titlul mondial la box categoria grea împotriva lui Joe Frazier, în Quezon City, prin knockout tehnic.
1987: A fost dată în folosință prima linie de tramvai în municipiul Cluj-Napoca.
1992: S-a deschis, la București, "Centrul cultural ungar".
2001: Tehnologia wireless 3G devine disponibilă pentru prima dată când este adoptată de compania japoneză de telecomunicații NTT Docomo.^[5]
2003: S-a inaugurat, la Cluj, cel mai mare acvariu din Transilvania.
2005: Pugilista Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia.
2009: Miniștrii PSD și-au depus demisiile din cabinetul premierului Emil Boc, iar primul ministru a anunțat interimarii PD-L pentru ministerele părăsite de PSD.
2017: În Catalonia are loc un referendum pentru independență, declarat ulterior ilegal de Curtea Constituțională a Spaniei.
2021: Dacian Cioloș a fost ales în funcția de președinte al USR PLUS, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor interne pentru această funcție, obținând 19.603 de voturi, față de contracandidatul său, Dan Barna, care a obținut 18.900.^[6]
2024: Israelul a invadat sudul Libanului, marcând a cincea invazie israeliană a Libanului din 1978 încoace.^[7]

Nașteri

208: Alexandru Sever, împărat roman (d. 235)
1207: Henric al III-lea al Angliei (d. 1272)
1541: El Greco, pictor spaniol (d. 1614)
1671: Luigi Guido Grandi, călugăr, preot, filozof, matematician și inginer italian (d. 1742)
1685: Carol al VI-lea, Împărat Roman (d. 1740)
1720: Martin Felmer, învățat german (d. 1767)
1729: Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (d. 1777)
1794: Leopold al IV-lea, Duce de Anhalt (d. 1871)
1814: Hervé Faye, astronom francez (d. 1902)
1847: Simion Florea Marian, folclorist și etnograf român (d. 1907)
1855: José Benlliure y Gil, pictor spaniol (d. 1937)

Carol al VI-lea, Împărat Roman
William Boeing, pionier american al aviației, fondator al companiei Boeing
Julie Andrews, actriță britanică

1860: Charles Bertier, pictor francez (d. 1924)
1865: Paul Dukas, compozitor și critic de muzică francez (d. 1935)
1878: Vasile Demetrius, poet, prozator și traducător român (d. 1942)
1881: William Boeing, pionier american al aviației, fondator al companiei Boeing (d. 1956)
1890: José Cruz Herrera, pictor spaniol (d. 1972)
1890: Constantin C. Nottara, compozitor, violonist și critic muzical român (d. 1951)
1903: Wladimir Horowitz, pianist ruso-american (d. 1989)
1919: Nicolae Cajal, medic român de etnie evreiască (d. 2004)
1920: Walter Matthau, actor american (d. 2000)
1921: James Whitmore, actor american (d. 2009)
1921: Angelo Niculescu, fotbalist și antrenor român (d. 2015)
1922: Chen-Ning Franklin Yang, fizician american de origine chineză, laureat Nobel
1924: Jimmy Carter, al 39-lea președinte al Statelor Unite (d. 2024)
1925: Finn Carling, scriitor norvegian (d. 2004)
1929: Gheorghe Vitanidis, regizor român (d. 1994)
1930: Philippe Noiret, actor francez (d. 2006)
1935: Julie Andrews, actriță britanică
1936: Duncan Edwards, fotbalist englez (d. 1958)
1942: Constantin Frățilă, fotbalist român (d. 2016)
1942: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1 (d. 2023)
1943: Jean-Jacques Annaud, regizor francez
1946: Coca Bloos, actriță română
1947: Marioara Murărescu, realizatoare TV (d. 2014)
1949: André Rieu, violonist, dirijor și compozitor olandez
1950: Petru Lificiu, politician român
1950: Niculae Mircovici, politician român
1950: Mihai Romilă, fotbalist român (d. 2020)
1953: Valeriu Stoica, avocat și politician român
1955: Ion Stratan, bibliotecar, filolog, poet, publicist român (d. 2005)
1956: Andrus Ansip, politician eston, prim-ministru al Estoniei între 2005-2014
1956: Cristian Tudor Popescu, scriitor și jurnalist român
1961: Walter Mazzarri, fotbalist și antrenor italian de fotbal
1968: Anuța Cătună, atletă română
1969: Zach Galifianakis, actor american
1976: Blu Cantrell, cântăreață americană de muzică R&B
1981: Júlio Baptista, fotbalist brazilian
1985: Catrinel Menghia, fotomodel din România
1987: Wout Poels, ciclist neerlandez
1989: Brie Larson, actriță americană
1995: Valentin Cojocaru, fotbalist român

Decese

0959: Eadwig cel Cinstit, rege al Angliei (n. 941)
1404: Papa Bonifaciu al IX-lea (n. 1356)
1499: Marsilio Ficino, filosof italian (n. 1433)
1532: Anna a Danemarcei, Electoare a Saxoniei (n. 1532)
1578: Ioan de Austria, fiul nelegitim al împăratului Carol Quintul (n. 1547)
1684: Pierre Corneille, dramaturg francez, creatorul tragediei clasice în Franța (n. 1606)
1892: George Sion poet, memorialist și traducător român (n. 1822)

Pierre Corneille, dramaturg francez
Anton Bacalbașa, ziarist, prozator și traducător român
Charles Aznavour, cântăreț, actor francez

1899: Anton Bacalbașa, ziarist, prozator și traducător român (n. 1865)
1911: Wilhelm Dilthey, istoric, sociolog și filosof german (n. 1833)
1919: Prințesa Charlotte a Prusiei, Ducesă de Saxa-Meiningen (n. 1860)
1990: Ioana Em. Petrescu, critic, istoric și scriitoare română (n. 1941)
1993: Teofil Vâlcu, actor român de teatru și film (n. 1931)
2010: Audouin Dollfus, astronom francez (n. 1924)
2012: Eric Hobsbawm, istoric britanic (n. 1917)
2013: Tom Clancy, scriitor american (n. 1947)
2018: Charles Aznavour, cântăreț, actor, compozitor francez, ambasador al culturii franceze și armene în lume (n. 1924)
2019: Karel Gott, cântăreț și compozitor ceh (n. 1939)
2001: Iosif Toth, politician român (n. 1937)

Sărbători

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 1 octombrie

Sărbători religioase

Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Cuv. Roman Melodul (calendar ortodox)
Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania; Cuv. Roman Melodul; Sf. Tereza a Pruncului Isus (calendar greco-catolic)
Sf. Tereza a Pruncului Isus (calendar romano-catolic)

Sărbători laice

China: Ziua națională. Fondarea Republicii Chineze (1949)
Cipru: Ziua națională. Independența de Marea Britanie (1960)
Nigeria: Ziua națională. Independența de Marea Britanie (1960)
Ziua Scafandrului Român (din 1976)
Ziua Internațională a Muzicii (UNESCO) (din 1975)
Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (ONU) (din 1991)
Ziua Internațională a Medicului
Ziua Mondială a Arhitecturii
Ziua Mondială a Habitatului
Ziua Mondială a Istoricilor
Ziua Mondială a Fotbalului
Ziua Internațională a Cafelei^⁠(d)

Note

^ Peter Tsouras (2004). Alexander: Invincible King of Macedonia. Potomac Books, Inc. p. 16. ISBN 978-1-57488-407-4.
^ David Hilliam (2011). Kings, Queens, Bones & Bastards: Who's Who in the English Monarchy From Egbert to Elizabeth II. History Press. p. 19. ISBN 978-0-7524-6905-8.
^ Wendy J. Reardon (2015). The Deaths of the Popes: Comprehensive Accounts, Including Funerals, Burial Places and Epitaphs. McFarland. p. 73. ISBN 978-1-4766-0231-8.
^ Louis Wiesener (1879). The youth of queen Elizabeth, 1533–1558. Ed. from the Fr. by C.M. Yonge. pp. 159.
^ McCarthy, Kieren (1 octombrie 2001). „World's first 3G network live today”. The Register (în engleză). Accesat în 3 decembrie 2022.
^ „Dacian Cioloș a fost ales în funcția de președinte al USR PLUS (fișă biografică)”, Agerpres.ro, 1 octombrie 2021, arhivat din original la 1 octombrie 2021, accesat în 1 octombrie 2021
^ Durgham, Nader; Deeb, Josephine (17 octombrie 2024). „Israel's invasion of Lebanon: What is happening on the ground?”. Middle East Eye.

[1] Peter Tsouras (2004). Alexander: Invincible King of Macedonia. Potomac Books, Inc. p. 16. ISBN 978-1-57488-407-4.

[2] David Hilliam (2011). Kings, Queens, Bones & Bastards: Who's Who in the English Monarchy From Egbert to Elizabeth II. History Press. p. 19. ISBN 978-0-7524-6905-8.

[3] Wendy J. Reardon (2015). The Deaths of the Popes: Comprehensive Accounts, Including Funerals, Burial Places and Epitaphs. McFarland. p. 73. ISBN 978-1-4766-0231-8.

[4] Louis Wiesener (1879). The youth of queen Elizabeth, 1533–1558. Ed. from the Fr. by C.M. Yonge. pp. 159.

[auto12-5] McCarthy, Kieren (1 octombrie 2001). „World's first 3G network live today”. The Register (în engleză). Accesat în 3 decembrie 2022.

[6] „Dacian Cioloș a fost ales în funcția de președinte al USR PLUS (fișă biografică)”, Agerpres.ro, 1 octombrie 2021, arhivat din original la 1 octombrie 2021, accesat în 1 octombrie 2021

[7] Durgham, Nader; Deeb, Josephine (17 octombrie 2024). „Israel's invasion of Lebanon: What is happening on the ground?”. Middle East Eye.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]