Nicolae Cajal
| Nicolae Cajal | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut |  București, România | ||
| Decedat | (84 de ani) București, România | ||
| Înmormântat | Cimitirul Filantropia din București | ||
| Copii | Irina Sanda Cajal-Marin | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Etnie | evreu | ||
| Ocupație | biolog politician medic | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| Domeniu | Virusologie | ||
| Instituție | Universitatea din București | ||
| Alma Mater | Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București | ||
| Premii | Ordinul național „Steaua României” | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Nicolae Cajal (n. 1 octombrie 1919, București – d. 7 martie 2004, București) a fost un medic microbiolog evreu-român[1], senator, membru al Academiei Române (corespondent - 1963 și titular - 1990[2]). În perioada 1994-2004 a îndeplinit funcția de președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.
Biografie
modificareNăscut în 1919 la Bucuresti ca fiu al dr. Marcu Cajal, medic pediatru evreu sefard, devenit mai târziu conferențiar și apoi profesor (din 1947) de terapeutică pediatrică și puericultură la Institutul medico-farmaceutic din București, în 1946 Nicolae Cajal a devenit doctor în medicină și chirurgie al Facultății de Medicină București iar în 1958 a devenit și doctor în științe.[3]
În 1944 Nicolae Cajal a lucrat ca intern în laboratoarele catedrei de bacteriologie ale Facultății de Medicină din București, iar din 1945 și în cele ale catedrei de inframicrobiologie (virologie).[3]
Ca medic specializat în virologie, Cajal a fost un discipol al acad. Ștefan S. Nicolau, întemeietorul școlii românești de virologie. Contribuțiile sale au fost publicate în peste 400 de lucrări științifice.[4]
În 1966 Nicolae Cajal a devenit profesor și șef al catedrei de virologie de la Institutul de Medicină și Farmacie București, după ce trecuse prin toate gradele didactice, fiind, pe rând, prin concurs, preparator, asistent, șef de lucrări, conferențiar.[3]
Din 1967 Nicolae Cajal a fost director al Institutului de Virologie al Academiei Române.[3]
În legislatura 1990-1992 Nicolae Cajal a fost senator pentru municipiul București din partea FSN. În cadrul activității sale parlamentare, Nicolae Cajal a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Populară Chineză, Statul Israel, Republica Franceză-Senat.
În 1963 a fost ales membru corespondent și, din 1990, membru titular al Academiei Române. A fost vicepreședinte al Academiei Române (1990-1994), președinte al Secției de Științe Medicale și președinte al Fundației „M. H. Elias”. A fost membru al Academiei de Știinte din New York; Doctor Honoris Causa al Universităților din Oradea (1994), Timișoara (1995), Cluj (1995), Iași (1996).
Note
modificare- ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent
- ^ a b c d In memoriam Nicolae Cajal
- ^ In memoriam - 2004, acad.ro
Bibliografie
modificareLegături externe
modificare- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
- Nicolae Cajal, Membru al Academiei Române, Președintele Federației Comunitatilor Evreiești din România Arhivat în , la Wayback Machine.
- Valori ale culturii naționale: 90 de ani de la nașterea lui Nicolae Cajal, 1 octombrie 2009, Amos News
- Academicianul Cajal a murit din cauza unei vechi afecțiuni digestive, 8 martie 2004, Crina Manolescu, Amos News
- In memoriam Nicolae CAJAL, Observator cultural - numărul 214, martie 2004
- Prof. dr. Nicolae Cajal în "Profesionistii" cu Eugenia Vodă (video, TVR1), youtube.com, accesat în