Cluj-Napoca

municipiu din județul Cluj, România
(Redirecționat de la Cluj)
Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).

Cluj-Napoca, Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în idiș קלויזנבורג, Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. Având 324,576 de locuitori la recensământul din 2011, este al doilea oraș ca populație din România.[4] Cu o istorie de peste două milenii, orașul este supranumit „Inima Transilvaniei” sau „Orașul Comoară”.[6]

Cluj-Napoca
Kolozsvár
Klausenburg
—  municipiu, reședință de județ[*] și mare oraș[*]  —
Romania-2382 - View from Hotel (7794313314).jpg
Opera nationala romana cluj - teatrul national lucian blaga - 2019iunie.jpgCluj Arena night.jpg
Biserica romano-catolică "Sfântul Mihail".jpgCluj City Walls, Tailors Bastion 2012-002.JPG
Universitatea Babeș-Bolyai.jpg

Stemă
Stemă
Poreclă: „Inima Transilvaniei”[1]
„Orașul Comoară”[2]
Cluj-Napoca (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E / 46.76667°N 23.58333°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Județul Cluj

SIRUTA54975
Atestat în1213[3]

ReședințăCluj-Napoca[*]
ComponențăCluj-Napoca[*]

Guvernare
 - PrimarEmil Boc[5] (PNL, )

Suprafață
 - Total179,5 km²
Altitudine410 m.d.m.
Altitudine maximă405 m.d.m.

Populație (2011)[4]
 - municipiu324.576 locuitori
 - Densitate1,808 loc./km²
 - Metropolitană410,766
 - Densitate metropolitană226 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal400001–400930
Prefix telefonic+40 264/364

Localități înfrățite
 - 24 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Primăria Municipiului Cluj-Napoca
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj

Clujul este situat în nordul depresiunii Transilvaniei, între Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mic la confluența cu râul Nadăș și cinci alte pâraie.[7][8] Datorită geografiei locale, orașul s-a dezvoltat mai ales pe axa est-vest, de-a lungul limitei sudice a Podișului Someșan fiind flancat la sud de dealul Feleac, iar la nord de dealul Lomb.[7][9] Hotarele administrative ale municipiului cuprind o arie de 179,5 kilometri pătrați, iar suprafața construită a municipiului era de 36 de km pătrați în 2020.[10]

Istoria Clujului începe cu întemeierea așezării numite Napoca de către un trib de daci sau celți în apropierea orașului modern și cucerirea acesteia de către Imperiul Roman. Promovată la rang de municipiu, aceasta este pentru o perioadă capitala provinciei Dacia Porolissensis.[11] După cucerirea Transilvaniei de către maghiari, Clujul a găzduit periodic adunările Dietei Transilvaniei și a fost capitala administrativă a Principatului Transilvaniei în secolele XVIII și XIX.[12] În secolul al XX-lea, Clujul devine parte din România odată cu anexarea Transilvaniei, iar populația orașului se schimbă treptat din majoritar maghiară în română.[13]

Clujul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din România. Acesta găzduiește sediile unor firme importante pe plan național, precum Banca Transilvania[14], producătorul de farmaceutice Terapia[15], producătorul de cosmetice Farmec[16] și Berăria Ursus.[17] Din mediul academic Clujean face parte cea mai mare universitate din țară, Universitatea Babeș-Bolyai, dar și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universității Sapientia, cea mai mare universitate cu predare în limba maghiară din România.[18]

EtimologieModificare

ClujModificare

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în 1213 pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa/clausa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Sensuri similare sunt atribuite termenului slav kluč, care înseamnă „cheie” și termenului germanic Klause/Kluse, care înseamnă „trecătoare”.[19] Termenul din urmă este păstrat în denumirea în limba germană a orașului, Klausenburg.

 
Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de George Buitul

Numele orașului ar mai putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.[20] O altă ipoteză este că numele provine de la primul său magistrat (de origine maghiară), Miklós/Kolos.[19]

Denumirea veche a orașului în limba română, folosită și de Mihai Eminescu în Poesis, era cea de Cluș, ocazional ortografiată și Klus, după regulile de scriere ale limbii maghiare.[21] Denumirea românească de Cluj a devenit oficială în 1918 dupa unirea Transilvaniei cu România.[22]

NapocaModificare

Originea numelui Napoca este pre-romană. Această denumire a așezării a fost menținută după cucerirea Daciei în anul 106 de către coloniștii romani care au construit un castru pe locația centrului Clujului modern.[22] În timpul domniei împăratului Hadrian, castrul este promovat la rang de municipiu și este redenumit Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Posibile etimologii pentru Napoca sau Napuca includ numele unor triburi dacice, cum ar fi Naparis sau Napaei, termenul grecesc napos (νάπος), care înseamnă „vale împădurită”, sau rădăcina indo-europeană *snā-p- (Pokorny 971-2), care are semnificația de „a curge”, „a înota” sau „umed”.[23]

Cluj-NapocaModificare

 
Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, care a schimbat numele orașului Cluj în Cluj-Napoca.

Denumirea românească a orașului, Cluj, a devenit oficială după ce acesta a devenit parte din Regatului României, în anul 1918.[22] Schimbarea numelui orașului în Cluj-Napoca, s-a efectuat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974 în cadrul politicii „național-comuniste” din timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.[24] Conform decretului, municipiului i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.[25] Nicolae Ceaușescu a acordat totodată orașului Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa I, „dând o înaltă apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”.[26]

În alte limbiModificare

Datorită istoriei multietnice a Transilvaniei, municipiului Cluj-Napoca i-au fost date, de-a lungul timpului, mai multe nume în limbile vorbite de către administrațiile sau locuitorii zonei.

Forma maghiară Kolozsvár a fost înregistrată pentru prima dată în 1246 sub numele de Kulusuar și este o aglutinație a termenilor Kolozs și vár, în limba maghiară, uar sau vár având sensul de „castel”.[27] Datorită diverselor modificări fonetice și ortografice pe care le-a suferit limba maghiară de-a lungul anilor, denumirea orașului are o scriere variabilă în documente istorice, inclusiv cu varianta Koloswar, care apare pentru prima dată într-un document din 1332.[27]

Denumirea germană de Klausenburg provine, cel mai probabil, de la numele săsesc Clusenburg/Clusenbvrg, folosit pentru prima dată în 1348 și ortografiat din 1408 drept Clausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de „Șapte Cetăți”), celelalte fiind Brașov, Bistrița, Mediaș, Sibiu, Sighișoara și Sebeș.[28] Denumirea de קלויזנבורג, Cloizânburg, folosită de evreii vorbitori de limbă idiș este derivată din denumirea germană a orașului.

Alte nume istorice ale orașului includ Claudiopolis în limba latină, Clausemburgo în italiană, Kaloșvar în turcă, Kluż în poloneză și קלאזין, Klazin în idiș.[29][30]

IstorieModificare

Istoria apartenenței statale  
  România 1989–
  RS România 1965–1989
  Republica Populară Română 1947–1965
  Regatul României 1944–1947
  Regatul Ungariei 1940–1944
  Regatul României 1919–1940
  Republica Democrată Ungară 1918
  Austro-Ungaria 1867–1918
  Imperiul Austriac 1804–1867
  Imperiul Habsburgic 1711–1804
  Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
  Regatul Ungariei 1000–1526
  Principatul Ungariei 902 d.Hr.–1000
  Țaratul Bulgar 803 d.Hr.–902 d.Hr.
  Haganatul avar 568 d.Hr.–803 d.Hr.
Gepizi 454 d.Hr.–568 d.Hr.
Imperiul Hun 376 d.Hr.–454 d.Hr.
  Imperiul Roman 106 d.Hr.–271 d.Hr.
  Dacia –106 d.Hr.

AntichitateModificare

 
Ruine romane în Piața Muzeului

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca.[31] Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107–108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d. Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc Aureliu sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca.

Evul Mediu TimpuriuModificare

 
Teritoriile stăpânite de gepizi la jumătatea secolului al VI-lea

După retragerea administrației și armatelor romane din Dacia, în anul 271 d. Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze, iar izvoarele istorice despre zona Clujului se împuținează. De-a lungul următoarei sute de ani, Transilvania este ocupată de popoare migratoare precum goții, carpii și gepizii și suferă un proces de ruralizare și descentralizare, centrele urbane, inclusiv colonia Napoca, fiind abandonate.[32] Începând cu anul 376, zona Clujului este contralată de către Imperiul Hun, această influență încheiându-se în anul 453, odată cu moartea regelui Attila.[33]

În urma bătăliei de la Nedao, triburile gepide înlătură dominația hună din regiune și formează un regat care se întindea din vestul panoniei până în centrul podișului Transilvaniei.[34] Este probabil ca, în cadrul acestui regat, zona Clujului să fi avut o importanță ridicată, mormântul unui rege gepid fiind găsit în cadrul Necropolei de la Apahida.[35] În prima jumătate a secolului al VI-lea, sub controlul regatului gepid, mai multe centre urbane răsar în zona râurilor Someș, Mureș și Târnava, un „inel” de așezări formânduse în jurul Napocăi.[36] Controlul gepid asupra zonei se încheie în anul 568, când avarii invadează bazinul panonic și formează un hanat care controlează zona până în anul 796.[37]

 
Bastionul Croitorilor (Bethlen), parte a vechiului sistem de fortificații

Evul Mediu TârziuModificare

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum Clus.[38] Cetatea a fost însă distrusă în timpul marii invazii mongole din 1241. În deceniile 6-7 ale secolului al XIII-lea s-a remarcat preocuparea puterii centrale de a reîntemeia Clujul, fapt realizat prin acordarea de privilegii coloniștilor sași.[39] Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș (civitas).[40] Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua Sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării.[41]

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri.[42] Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 ha. Cei aproximativ 5.000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite, de asemenea, breslele fierarilor (fabri), morarilor (molendinatori), berarilor (braxatori), croitorilor (sartori) și șelarilor (nerges).[43] Pe parcursul secolului al XV-lea au fost înființate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Secolele XVI - XVIIIModificare

 
Gravură a Clujului realizată de flamandul Joris Hoefnagel în 1617

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Datorită nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere.

După împărțirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit un principat independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și mai ales culturală. În timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj religios deosebit de complex – cu patru religii „recepte” și un regim timpuriu de toleranță religioasă – în Transilvania, orașul a fost un important centru al luteranismului mai întâi, apoi al calvinismului și în cele din urmă al anti-trinitarianismului (care ulterior avea să fie numit unitarianism).[44] Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală, economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la Cluj și ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă.

La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Secolul XIXModificare

 
Piața centrală din Cluj în 1840

Cu o populație de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul a găzduit tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400.000 de locuitori.

În urma Ausgleich-ului (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă orașul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.

În perioada Belle Époque au fost construite Universitatea „Franz Josef”, Biblioteca Centrală Universitară, clădirea Liceului Unitarian, Teatrul Național, Palatul de Justiție, Palatul Primăriei, Palatul de Finanțe etc.

În anul 1870 a fost dată în folosință calea ferată Oradea–Cluj, care asigura legătura spre Budapesta, iar în 1873 calea ferată Cluj–Cucerdea Secuiască (redenumită după 1918 în „Războieni”), care asigura legătura spre Târgu Mureș și spre Alba Iulia. Tot în acea perioadă și-au început activitatea Uzinele de Material Rulant.

Secolul XXModificare

 
Vedere aeriană a Clujului în 1930
 
Timbru din 1974 pentru aniversarea a "1850 de ani de la ridicarea așezării Napoca-Clvj la rang de mvnicipiv"

După încheierea Primului Război Mondial și unirea Transilvaniei cu Regatul României primarul Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate față de noile autorități, iar în locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop. Municipiul Cluj a fost reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul a revenit sub administrație maghiară. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944.

Clujul avea o populație de 16.763 de evrei în 1941. La începutul anului 1944 evreii au fost concentrați în Ghetoul Iris, unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin șase deportări la Auschwitz în perioada mai–iunie 1944. Episcopul Áron Márton s-a pronunțat public la Cluj, în mai 1944, în favoarea evreilor, ceea ce a dus la expulzarea sa. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate și a unei rețele conduse de Raoul Șorban.[45] Atât episcopul Áron Márton, cât și scriitorul Raoul Șorban, au primit titlul de „Drept între popoare” pentru eforturile lor.

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În 1974 autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca.

După Revoluția din 1989Modificare

După Revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2012 și 2016 din partea PNL.

GeografieModificare

 
Dealul Cetățuia din cartierul Gruia se află la o înălțime de 405 m și oferă o panoramă spectaculoasă orașului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei.[46] La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m).[46] Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ș.a.[46] Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt importante obiective istorice și turistice de interes național: fortificația de la Cluj-Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea) și punct de belvedere.

 
Malurile râului Someșul Mic

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

ClimăModificare

Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm.[47] Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C).[47] Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007).[47] În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).

Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.

Date climatice pentru Cluj-Napoca (1961-1990)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 0.3
(32,5)
3.2
(37,8)
9.9
(49,8)
15
(59)
20.3
(68,5)
22.6
(72,7)
24.5
(76,1)
24.3
(75,7)
20.7
(69,3)
14.6
(58,3)
6.3
(43,3)
1.8
(35,2)
13,6
(56,5)
Media zilnică °C (°F) −3.4
(25,9)
−1.2
(29,8)
4.1
(39,4)
9
(48)
14.2
(57,6)
16.6
(61,9)
18.2
(64,8)
17.8
(64,0)
14.1
(57,4)
8.5
(47,3)
2.4
(36,3)
−1.5
(29,3)
8,2
(46,8)
Minima medie °C (°F) −6.5
(20,3)
−4.7
(23,5)
−0.6
(30,9)
3.9
(39,0)
8.6
(47,5)
11.3
(52,3)
12.7
(54,9)
12.2
(54,0)
8.9
(48,0)
3.8
(38,8)
−0.7
(30,7)
−4.2
(24,4)
3,7
(38,7)
Ploaie mm (inches) 24
(0.94)
20
(0.79)
22
(0.87)
48
(1.89)
69
(2.72)
95
(3.74)
81
(3.19)
60
(2.36)
36
(1.42)
31
(1.22)
30
(1.18)
32
(1.26)
548
(21,57)
Zăpadă cm (inches) 6
(2.4)
11.5
(4.53)
5.8
(2.28)
1.3
(0.51)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0.5
(0.2)
2.6
(1.02)
5.8
(2.28)
33,5
(13,19)
Umiditate [%] 87 82 74 72 74 77 76 76 78 81 86 88 79
Nr. mediu de zile ploioase 6 5 5 9 11 11 10 8 6 6 7 7 91
Ore însorite 70.9 98.8 165.2 174.7 230.8 238.6 273.8 261.6 204.8 166.2 74.9 54.7 2.015
Sursa nr. 1: Hong Kong Observatory,[48] NOAA[49]
Sursa nr. 2: Deutscher Wetterdienst (umiditate, 1973–1993)[50]

DemografieModificare

Evoluția demografică a Clujului[51][52]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori.[53] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%), restul de 8.01% constituindu-se din diverse minorități mai puțin numeroase.[4] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[54]

Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în decurs de 100 de ani crescând de peste șase ori ca număr de locuitori, de la o populație de 50.908 în anul 1900, la 328.602 la recensământul din 1992. Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale învecinate.[4] Pe fondul unei scăderi de populație în toată România după revoluția din 1989, la finalul secolului XX, populația Clujului suferă singura scădere de la începutul înregistrării valorilor, de la 328.602 în 1992 la 317.953 în 2002.[4] Creșterea se reia în primele două decenii ale secolului XXI, înregistrându-se o populație de 324.576 la recensământul din 2011.[54]

Grupuri etniceModificare



 

Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca

     Români (75,71%)

     Maghiari (15,27%)

     Romi (1,01%)

     Alte etnii (8,01%)

Populația Clujului este predominant de etnie română (75,71%), existând o minoritate semnificativă de maghiari (15,27%) și una mai mică de romi (1%).[55] Restul de 8% este compus dintr-o varietate de etnii fie cu rădăcini istorice în zona Transilvaniei, fie venite din afara ardealului datorită atractivității economice și academice a orașului.[55][56] În mod istoric, etnia dominantă în Cluj a fost cea maghiară, această situație schimbându-se în anii 1960 din cauza politicii de urbanizare forțată a administrației comuniste care a strămutat populație de etnie română din rural în urban.[57][58][59]

În primele două decenii ale secolului XXI, profilul etnic al Clujul se diversifică datorită creșterii numărului de studenți străini, azilanți, dar și a numărului de migranți economici atrași în România de oportunitățile oferite de mediul de afaceri și academic din Cluj.[60] Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiau în anul 2015 în Cluj.[61] Cei mai mulți provin din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) și Tunisia (297).[61]

Comunitatea românăModificare

Înainte de anexarea Transilvaniei de către Regatul României în anul 1918, populația de etnie română a variat, ca proporție din totalul orașului, între 21% în anul 1850 și aproximativ 14% în anul 1910, conform ultimului recensământ organizat de Imperiul Austro-Ungar.[57] În timpul perioadei interbelice, datorită migrației interne a românilor din Vechiul Regat către Ardeal și a emigrării etnicilor maghiari din Transilvania către Regatul Ungariei, proporția de români în Cluj a crescut la aproximativ 36%, conform recensământului din 1930.[57] Perioada comunistă a adus cu ea un val de urbanizare și industrializare a Clujului și, cu ea, un nou rând de migrare a etnicilor români către oraș, aceștia ajungând la paritate cu populația maghiară în 1956 și depășind-o numeric la scurt timp după.[57][62] După revoluția din 1989, populația română a variat ca proporție între aproximativ 75% și 79%.[55][57]

Comunitatea maghiarăModificare

În mod istoric, maghiarii au fost etnia majoritară a orașului, alcătuind în jur de 80% din populația orașului până în 1910.[57] Ulterior Primului Război Mondial și a anexării Transilvaniei de către România, proporția de maghiari scade la aproximativ 50% în perioada interbelică ca urmare a emigrării membrilor comunității și a creșterii numărului de români și evrei.[57] În 1940, Regatul Ungariei anexează Transilvania de Nord conform Dictatului de la Viena, eveniment care duce la un exod al românilor din Cluj și o strămutare în masă a maghiarilor în oraș.[57] Astfel, procentajul de etnici maghiari din Cluj sare de la 46% în 1930 la 85% în 1941.[57] După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Clujul revine sub administrație românească, iar mișcările de populație de la începutul anilor 1940 sunt inversate. Cu excepția populației evreiești, decimată în Holocaust, împărțirea etnică a Clujului revine la cea de dinainte de război.[57]

Conform recensământului din anul 2011, în Cluj-Napoca trăiesc 49.565 de maghiari.[55] După Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și academică intensă.[63][64][65] În oraș funcționează Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat.[66] Tot aici învață și studiază peste 10.000 de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. În Cluj se găsesc mai multe instituții maghiare de învățământ superior și cercetare: Universitatea Sapientia, Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai, etc.[67][68][69]

Comunitatea romăModificare

La recensământul din 2011 au fost înregistrate 3.273 de persoane de etnie romă cu reședința în Cluj-Napoca.[55] Istoria recentă a acestei comunități este legată de evacuarea forțată din zonele rezidențiale semi-centrale ale orașului și mutarea lor în ghetoul Pata Rât, în apropierea gropii de gunoi.[70][71][72]

ReligieModificare

 

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca[73]

     Ortodocși (65,61%)

     Reformați (9,73%)

     Romano-catolici (4,6%)

     Greco-catolici (4,36%)

     Penticostali (2,49%)

     Baptiști (1,11%)

     Fără religie (0,87%)

     Necunoscută (7,91%)

     Altă religie (3,32%)

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj-Napoca. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. În Cluj își au sediul Eparhia Reformată din Ardeal[74], Episcopia Unitariană Maghiară[75] și Episcopia Evanghelică Luterană.[76]

Numărul ateilor la recensământul din 2011 era de 2.809 de persoane, adică 0,87% din totalul locuitorilor.[77] Potrivit sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de locuitori cu studii superioare „sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică decât în cazul altor orașe cu aceleași caracteristici culturale”.[78]

Comunitatea evreiascăModificare

Deși primele atestări ale prezenței comunității evreiești în Cluj datează din secolul al XVI-lea, în oraș nu a existat o comunitate stabilă până în secolul XIX din cauza legilor care restricționau posibilitățile de activitate ale evreilor în Principatul Transilvaniei.[79] După relaxarea legilor punitive la adresa acesteia în anul 1851, populația evreiască din Cluj a început să crească într-un ritm accelerat.[79] Aceasta a crescut de la doar 109 în anul 1835, la 13.094 conform recensământului din anul 1930, constituind aproximativ 15% din populația orașului.[57]

Administrație și politicăModificare

Primarul Emil Boc

Municipiul Cluj-Napoca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Emil Boc, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[80]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal16                
Uniunea Salvați România5                
Uniunea Democrată Maghiară din România4                
Partidul Social Democrat2                

Împărțire administrativăModificare

 
Dispunerea cartierelor clujene în 2006

Clujul este împărțit în 21 de cartiere dispuse circular, în jurul centrului, care s-au constituit în trei faze principale.[81] Înainte de jumătatea secolului al XX-lea, s-a dezvoltat Centrul, și cartierele Gruia și Andrei Mureșanu, împreună cu zonele imediat învecinate. Odată cu urbanizarea forțată din timpul regimului comunist, au fost create mai multe cartiere de blocuri: Mănăștur, Gheorgheni, Mărăști, sau Zorilor.[82][83] După revoluția din 1989, datorită liberalizării pieței imobiliare, suprafața construită a Clujului a crescut semnificativ, orașul dezvoltându-se în toate direcțiile, fapt care a dus la apariția unor noi cartiere precum Europa, Borhanci sau Sopor.

Deși sediul central al primăriei se află în zona de centru, o parte dintre cartierele Clujului dispun de sedii secundare pentru facilitarea interacțiunii cetățenilor cu administrația locală.[84]

Zona metropolitanăModificare

Zona metropolitană Cluj cuprinde municipiul Cluj-Napoca și 19 comune din apropiere: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gilău, Gârbău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni și Vultureni. Conform recensământului din 2011, zona metropolitană Cluj-Napoca avea o populație de 411,379 de oameni.[4] În anul 2020, era estimat că aceasta a crescut până în apropierea a 500,000 de oameni, în mare parte datorită migrației accentuate către Cluj-Napoca și comunele vecine: Florești, Baciu și Apahida.[85]

Calitatea viețiiModificare

Potrivit unui studiu efectuat în perioada noiembrie 2016–ianuarie 2017, Cluj-Napoca este unul din orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România.[86] Cartierele Grigorescu, Gheorgheni și Zorilor sunt cele mai sigure zone, urmate îndeaproape de Iris, Calea Turzii și Baciu.[87]

Într-un clasament al calității vieții, Cluj-Napoca ocupa, la începutul anului 2021, locul 43 dintre 91 orașe europene studiate.[88] Cluj-Napoca se afla în clasament deasupra unor metropole precum Barcelona (locul 59), Paris (locul 75), Londra (locul 62), Roma (locul 80) sau Moscova (locul 85).[88] Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate, nivelul de poluare.[88]

EconomieModificare

 
Uzinele de Material Rulant, monument de arhitectură industrială[89]

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă specializată, infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă de servicii sunt în extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata scăzută a șomajului, care se situează la aproximativ 1%.[90]. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al orașului raportat la puterea de cumpărare este la nivelul de 150% din media UE.[91]

Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de mașini, farmaceutică și cosmetică.[92] Forța de muncă relativ ieftină și înalt calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I, II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m².[93]

 
Un ansamblu rezidențial tipic construcțiilor secolului XXI

În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.[92] De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăților de asigurare-reasigurare din țară, precum și fonduri de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului în aceste servicii a început în anii '90, aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind arhicunoscute la nivel național. Tot în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf, liderul pieței de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu același nume, care în 2019 a devenit cea mai mare bancă din România.[94] Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT Operational Leasing și BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și accesorii) și altele.

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015.[95] Cele mai multe dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.[95]

ComerțModificare

 
Interiorul Iulius Mall

Sectorul comerțului este cel mai dezvoltat dintre sectoarele economice prezente în Cluj-Napoca, cuprinzând 6.389 de firme înregistrate în anul 2014. Dintre acestea 3.266 practicau comerțul cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.[93] În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor importante magazine de tip cash and carry (Metro, Selgros), hipermarketuri și supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa). Pe piața de bricolaj sunt prezente magazinele companiilor Leroy Merlin, Dedeman, Brico Depot, Arabesque și Ambient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.

Principalele centre comerciale din Cluj sunt Iulius Mall și VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center).[96] Primul a fost inaugurat în anul 2007, se află în partea de est a orașului, are o suprafață totală de 147.000 m² și a fost vizitat de peste 11 milioane de persoane în anul 2014.[93] Cel de-al doilea a fost inaugurat tot în 2007, în partea vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproximativ 28 ha și a fost vizitat de 9 milioane de persoane în anul 2014.[13] În centrul orașului se află Magazinul Central care are o suprafață comercială de 20.000 m² și Platinia Shopping Center, construit pe fosta locație a fabricii de bere Ursus, cu o suprafață de aproximativ 14.000 m².[13] Centre comerciale mai mici sunt Sigma Shopping Center în cartierul Zorilor (suprafață de 6.000 m²), Sora Shopping Center (suprafață de 5.000 m²) într-o clădire interbelică din centru, sau Winmarkt Someș (suprafață de 7.800 m²) în cartierul Mănăștur.

IT&CModificare

Potențialul IT a fost valorificat prin înființarea clusterului „Cluj IT Innovation Cluster”[97] care include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de angajați, o cifră de afaceri totală de peste 82 de milioane de euro (aproape 80% provenind din export) precum și importante organizații publice și universități.[93] În 2017 un studiu specializat constata că unul din 11 angajați din Cluj-Napoca lucrează în domeniul IT[98], iar în 2019 firmele IT&C clujene aveau aproape 20.000 de angajați și se apropiau de o cifră de afaceri de 1 miliard de euro.

AgriculturăModificare

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi.[92] Prin tradiția universitară și cea de centru economic al județului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație, sucursala Institutului Național de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci piețe agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră într-un amplu proces de modernizare.[92]

TurismModificare

 
Bulevardul Eroilor, loc de promenadă și de relaxare, este împânzit de cafenele și buticuri.
 
Biserica Sf. Mihail, una dintre principalele atracții ale Clujului

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei

activități cultural-științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de rezonanță națională, de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice – așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și un valoros muzeu botanic.

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.[93]

TransportModificare

Transportul rutierModificare

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice).[necesită citare] Clujul este traversat de drumul european E60 (BucureștiOradeaBudapestaViena), de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-București).

Transportul publicModificare

Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin intermediul a 77 linii de autobuz, din care 49 urbane și 28 metropolitane, care leagă localitătile invecinate de oraș, 10 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de microbuz.[99][100] Compania este dotată cu 243 de autobuze (tip: Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98 de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora long, AstraBus sau Iveco Astra Town 118), 29 de tramvaie (tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM sau PESA 120NaR) și 10 microbuze. Din anul 2018, au intrat în circulație mai multe autobuze diesel de tip Mercedes-Benz Conecto și autobuze electrice tip Solaris Urbino 12.[101] În anul 2014, serviciile Companiei de Transport Public au fost utilizate pentru circa 150 de milioane de călătorii.[93] Între anii 2011 și 2015 s-au efectuat lucrări de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca, fiind înlocuită infrastructura din tot orașul care data de la finalul anilor 1980 și se afla într-o stare avansată de degradare.[102]

Transportul activModificare

Începând cu anii 2010, în Cluj s-a început construcția de infrastructură pentru transport activ, folosind biciclete sau trotinete.[103] Până în anul 2020 au fost delimitate benzi de carosabil cu o lungime de aproximativ 40km pentru folosirea de către utilizatorii transportului activ.[103] Acestea erau localizate preponderent în zona centrală, nefăcând legătură cu zonele rezidențiale ale orașului, fiind, din acest motiv, utilizate relativ redus.[103] În 2015 a fost lansat de administrația locală un serviciu de închiriere de biciclete numit Cluj Bike.[104]

Transportul feroviarModificare

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosință a căii ferate Oradea–Cluj.[105] Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea nedublată și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaționale pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” și „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia este dublă și electrificată. Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă de CFR pentru că nu mai era rentabilă.[106]

În anul 2020 au început studiile de fezabilitate pentru extinderea infrastructuraii feroviare a Clujului prin înființarea unor servicii de tip tren metropolitan care să circule pe ruta Nădășelu-Baciu-Cluj-Aeroport-Apahida-Jucu-Bonțida.[107][108] În același an au început studiile pentru realizarea unei linii de metrou ușor pe ruta Florești-Mănăștur-Centru-Mărăști.[108]

 
Terminalul de pasageri al Aeroportului Internațional Cluj

Transportul aerianModificare

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2019 la numărul record de 2.921.392 de pasageri. [109]

Patrimoniul arhitecturalModificare

Clujul deține un amplu ansamblu de clădiri, cimitire, edificii religioase, monumente, statui, muzee, piețe sau poduri, de o mare importanță istorică, au adus orașului renumele de „Oraș Comoară”. Diversitatea arhitecturală, reprezentată de baroc, gotic, bizantin, clasicist sau romanic reprezintă multitudinea de religii si influențe din oraș.

Probabil cel mai important curent arhitectural care influențează orașul este cel gotic, o mulțime de edificii fiind construite după acest stil. Cel mai bun exemplu este Biserica Sfântul Mihail realizată în stil gotic, fiind unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime (locul al cincilea în țară după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea) și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri (locul al doilea, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara de 90,5 metri).

PiețeModificare

Existau, în anul 2020, 19 locații în Cluj-Napoca cu denumirea de piață, excluzând piețele agroalimentare.[110] Piața Unirii, cunoscută în trecut ca Piața Regele Matia sau Piața Centrală, se află în centrul orașului și este considerată punctul zero al Clujului.[111] În zona centrală mai sunt 5 alte piețe istorice: Piața Avram Iancu (Piața Victoriei până în 1993), Piața Lucian Blaga (Piața Păcii până în 1995), Piața Mihai Viteazul, Piața Muzeului și Piața Gării.[110] În zonele rezidențiale există mai multe piețe de mici dimensiuni care încurajează accesul pietonal, cum ar fi Piața Fraternității din cartierul Gheorgheni sau Piața Ion Agârbiceanu din cartierul Andrei Mureșanu. Majoritatea locațiilor din afara centrului care poartă numele de piață nu servesc rolul unui astfel de spațiu public, fiind mai degrabă puncte de tranzit auto.[112]

În perioada de expansiune a orașului din timpul regimului comunist, au fost construite două piețe care au fost botezate după teoreticieni socialiști: Piața Engels și Piața Karl Liebknecht.[110] După revoluția din 1989, prima a fost redenumită după scriitorul Clujean Ion Agârbiceanu, a doua păstrându-și numele.[110]

Lăcașuri de cultModificare

Stil goticModificare

Cele mai vechi temple din Cluj au fost construite în stilul gotic în evul mediu târziu și se află în zona centrală și de vest a orașului. Biserica Sf. Mihail, finalizată în anul 1390, se află în punctul central al orașului, în Piața Unirii, și are în componență un turn cu ceas cu înălțimea de 80m, fiind al doilea cel mai înalt turn al unei biserici din România.[113] Biserica de pe Ulița Lupilor, construită între 1486 și 1516 de către ordinul franciscan, se află în centrul vechi al Clujului, în apropierea Bastionului Croitorilor, și îi aparține Bisericii Reformate din anul 1620. Biserica Calvaria este cea mai veche biserică încă în folosință din Cluj, datând din 1095 și se află în centrul fostului sat Mănăștur, devenit în anul 1965 cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca.[114]

În secolul al XIX-lea, pe ruinele unei biserici vechi aflate într-o stare avansată de degradare, a fost construită singura biserică în stil neogotic din Cluj-Napoca, Biserica Sfântul Petru, romano-catolică.[115]

Stil barocModificare

Cele mai multe biserici monument istoric din Cluj-Napoca au fost construite în stilul baroc și se află, exclusiv, în centrul orașului. Singurul lăcaș al Bisericii Ortodoxe construit în acest stil este Biserica Ortodoxă din Deal, finalizată în anul 1796.[116] Mai multe ordine catolice au construit biserici și mânăstiri în Cluj, din care astăzi se mai află în uz Biserica Franciscană (construită inițial în stil romanic[117]), Biserica Minoriților și Biserica Piariștilor.[118][119] În stil baroc au mai fost construite Biserica Bob, cel mai vechi lăcaș greco-catolic din oraș, și două biserici ale unor culte protestante, Biserica Evanghelică-Luterană și Biserica Unitariană.[120]

Epoca modernăModificare

Începând cu secolul al XIX-lea, mai multe lăcașuri de cult au fost construite în Cluj în stiluri atipice pentru oraș până în momentul respectiv. În stilul arhitecturii clasice a fost construită Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos, aflată în centrul orașului, finalizată în anul 1879.[121] În stilul maur a fost construită în anul 1887 Sinagoga Neologă din centrul orașului, cunoscută astăzi și ca Templul Memorial al Deportaților Evrei.[122][123] Acesta este singurul templu mozaic încă funcțional în oraș dintre cele 5 care au existat la începutul secolului XX.[124]

Stilul secesiunii vieneze este reprezentat în Cluj prin Bizerica cu Cocoș, construită între anii 1913 și 1914. Aceasta a fost proiectată de către arhitectul Károly Kós și este numită după cocoșul de alamă care decorează vârful turnului sudic.[125][126] În urma anexării transilvaniei de către Regatul României, noua administrație a dispus construirea unei catedrale ortodoxe române în centrul orașului. Astfel, Catedrala Mitropolitană, aflată în Piața Avram Iancu, a fost construită între anii 1920 și 1930 în stil neobrâncovenesc.[127]


Clădiri istoriceModificare

Monumente și statuiModificare

Case și conaceModificare

CimitireModificare

  • Cimitirul Crișan
  • Cimitirul Hajongard, supranumit „Panteonul Transilvaniei”
  • Cimitirul Israelit
  • Cimitirul Lombului
  • Cimitirul Mănăștur
  • Cimitirul Militar

Clădiri culturaleModificare

PalateModificare

ParcuriModificare

CulturăModificare

 
Teatrul si opera națională "Lucian Blaga"
 
Teatrul Maghiar și Opera Maghiară.

Există în Cluj o gamă largă de activități și întreprinderi din domeniul culturii, orașul având o bogată istorie a teatrului, cinematografiei și muzicii.[128][129] Sunt prezente la Cluj patru instituții publice naționale de cultură: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară și Opera Națională Română.[130][131] Teatrul Național, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, este una din instituțiile de referință din domeniu în Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, prima operă națională a țării, pe a cărei scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela Gheorghiu.[132]

Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Național de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei, Muzeul de Mineralogie, Muzeele Universității Babeș-Bolyai și Muzeul Mitropoliei Clujului.[133] Aici activează filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor Plastici, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor.[134] De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale, precum Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Italian, British Council, Centrul Cultural Brazilian „Casa do Brasil”, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius și multe altele.

Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în special pentru artele vizuale. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii.

CinematografieModificare

 
Cinema Arta

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului al XX-lea. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii. La studiourile din Cluj ale lui Janovics și-a început cariera cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály Kertész), câștigător al premiului Oscar pentru filmul Casablanca.

Clujenii sunt mari consumatori de filme și dezvoltă adevărate evenimente create în jurul proiecțiilor de cinema. Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul 1906 și a constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre spectatori.[135] Favorit este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol și a suferit multe transformări de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcțiune odată cu Palatul Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.[135] Acum, pe lângă proiecții de film rulate ocazional, se organizează și concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziții, fiind mai degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte șapte cinematografe: Odeon Cineplex (VIVO!), Cinema City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și Mărăști.

Lista cinematografelor din Cluj:

  • Cinema Arta
  • Cinema Florin Piersic
  • Cinema Mărăști
  • Cinema Victoria
  • Cinema Dacia
  • Odeon Cineplex (VIVO!)
  • Cinema City (Iulius Mall)

Muzee și galerii de artăModificare

 
Muzeul de artă

Lista muzeelor din Cluj:

FestivaluriModificare

 
Festivalul Untold pe Cluj Arena

În 2012 au avut loc la Cluj cca. 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.[136]

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) a devenit în cei 16 ani de existență unul dintre festivalurile majore ale filmului european și un reper în ceea ce privește mobilizarea și participarea comunității locale la activități culturale.

Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalului Internațional de Teatru „Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”, Festivalul internațional de film Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Festivalul Mozart, Jazz in the Park, Primăvara Cafenelelor, Festivalul de Muzică de Cameră „SonoRo”, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internațional Sigismund Toduță, Festivalul Internațional A Tribute to György Ligeti in his Native Transylvania, Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” sau Transilvania Jazz Festival completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o deja Clujul.[136] Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazda Cluj Pride, primul festival de anvergură destinat comunității LGBT din Transilvania.

Din 2013 cel mai mare festival open-air de muzică din țară, Peninsula/Félsziget, s-a mutat la Cluj. Festivalul delaHoya și mai noi inițiative precum 18+, Electric Castle contribuie la crearea la Cluj a unei oferte generoase pentru iubitorii muzicii electronice. Din 2015, Clujul găzduiește Untold Festival.[137] Prima ediție a festivalului a atras peste 240.000 de spectatori din toate colțurile lumii și nu mai puțin de 170 de artiști autohtoni și internaționali.[138] Primul concert de mare anvergură din Cluj-Napoca a fost cel al cântăreței americane Beyoncé și a avut loc pe 22 octombrie 2007, pe vechiul stadion Ion Moina.[139]

GastronomieModificare

Cea mai veche rețetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei à la Cluj.[140] Bucătăria clujeană se remarcă prin gustul dulce și sațiozitatea preparatelor.[140] Inspirația austro-ungară în materie de gastronomie se face resimțită în bucătăria clujeană, un exemplu de preparat fiind gulașul.

Străzile Clujului sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu specific secuiesc. Alt desert faimos al Transilvaniei, vargabelesul (budincă de tăieței cu brânză de vaci) s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la inițiativa unui hangiu.[140]

Viața de noapteModificare

Viața de noapte în Cluj este vibrantă, cu o mulțime de cluburi și petreceri studențești, inedite sau sofisticate. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA (Nest of Angels), Midi (singurul club din România cotat de revista britanică DJ Mag ca fiind unul dintre cele mai bune din lume),[141],/Form Space, Flying Cyrcus, Janis, Diesel, After Eight, Phi 18 (destinat în principal studenților), Bamboo și Euphoria Music Hall. Cluj-Napoca este printre puținele orașe din România care are un club destinat comunității LGBT.[142] Deținut de activistul Lucian Dunăreanu, clubul Delirio a luat ființă în 2011.[143]

Cele mai multe baruri și puburi se găsesc în centrul orașului, multe dintre ele surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă și evenimentele inedite organizate. Printre acestea se remarcă Samsara Chill-out & Tea House, singura ceainărie din oraș în care clienții se descalță la intrare, iar servirea se face la podea. În ultimii ani, campania de promovare a cititului a luat amploare în localurile clujene și, ca rezultat, au început să apară mini-biblioteci în multe baruri din oraș.[144]

Strada Piezișa e cunoscută pentru atmosfera de vacanță, pentru puburile în care tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.[145]

PresăModificare

 
Chioșc de ziare în Piața Unirii

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007.

La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum România liberă, Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj.

Principalele reviste de cultură și literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla, Magic FM și Mix FM. Situația este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, care acum emite pe o frecvență proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV și Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziune Transilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group.

O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri, Transilvania. Din 2013, Digi24 a început să difuzeze jurnale de știri și emisiuni sociale și politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.[146]

În iulie 2015 a apărut Cluju.ro – un nou site de știri care se adresează, în special, tinerilor (elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi). În ziarul online sunt publicate informații privind evenimentele adresate publicului tânăr clujean (conferințe, seminarii, workshop-uri, festivaluri, acțiuni, proiecte, petreceri etc.), precum și interviuri și reportaje cu și despre tinerii de succes ai orașului Cluj-Napoca.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság și Krónika. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi Napló, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul TV emite o oră pe săptămână în limba maghiară și 90 de minute în limba rusă, iar TVR Cluj transmite patru ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi de radio private dedicate comunității maghiare.

EducațieModificare

 
Biblioteca Centrală Universitară
 

Nivelul de educație al populației Clujului (2011)[147]

     Liceal (28,46%)

     Superior (25,2%)

     Superior cu licență (20,37%)

     Gimnazial (9,55%)

     Școală profesională (8,56%)

     Primar (3,78%)

     Postliceal (3,1%)

     Fără școală (0,8%)

     Analfabeți (0,19%)

Stimulat de investițiile IT din ultimii ani, care au atras prosperitate și profesioniști de elită, orașul se afirmă mai nou și ca centru educațional în învățământul preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții solide în școli private cu programe educaționale performante, atât în limba română, cât și în limba engleză.[148]

 
Una din clădirile Universității Tehnice

Numărul mare al universităților și diversitatea studenților a transformat Clujul într-un oraș multicultural și multietnic și, în același timp, a dus și la apariția a numeroase biblioteci. Unul dintre locurile de unde se pot împrumuta cărți este Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Aceasta este probabil cea mai mare instituție de acest gen din județul Cluj, ea având filiale atât în câteva cartiere din Cluj-Napoca, cât și în majoritatea localităților din județ.[149] În afară de biblioteca județeană clujeană, în oraș există și câteva centre culturale care au amenajate mici biblioteci și săli de lectură unde pot fi citite cărți pe domenii diversificate. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” este cea mai mare bibliotecă universitară din Transilvania. Ea aparține Universității Babeș-Bolyai și cuprinde peste 3.700.000 de volume, din care aproape 500.000 sunt periodice.[150] Cluj-Napoca dispune de un serviciu de bibliotecă mobilă. Finanțat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, serviciul de bibliotecă mobilă are ca scop reducerea inegalității dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca și cei din spațiul rural, prin facilitarea accesului la carte, lectură și informare.[151] Serviciul se desfășoară cu ajutorul unui bibliobus special amenajat pentru activități de bibliotecă.[152]

Învățământ superiorModificare

La Cluj-Napoca învață aproximativ 70.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi în cele 11 universități care funcționează aici, dintre care șase sunt de stat.[153] Cea mai mare universitate este Babeș-Bolyai, însă universitatea cea mai cosmopolită datorită diversității provenienței studenților este cea de medicină și farmacie. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 30.000 de studenți[154] în 248 de specializări (din care 150 în română, 72 în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză).[155] Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai.


SănătateModificare

 
Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România,[156] este situat pe raza localității Suceagu, la doar 8 km de Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Turismul medical este dezvoltat în domeniile medicinei dentare, chirurgiei plastice, recuperării medicale, asistenței medicale a vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.

Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe.[157]

Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată Transilvania, va fi construit în Florești, devenit astăzi o suburbie a orașului.[158]

Structura rețelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:[159]

  • spitale, în număr de 10 în 2010, cuprinzând la rândul lor 62 de secții/clinici;
  • trei institute medicale: Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” și Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”;
  • opt spitale particulare;
  • 20 de centre medicale particulare;
  • șapte laboratoare medicale particulare;
  • 362 de cabinete stomatologice;
  • 96 de laboratoare de tehnică dentară;
  • 112 farmacii particulare și 27 de depozite farmaceutice;
  • 164 de cabinete pentru medicină de familie;
  • 33 de cabinete școlare.

SportModificare

FotbalModificare

 
Universitatea Cluj după câștigarea Cupei României în 1965
 
Formația echipei CFR în anul 1911
Masculin
  • CS Sănătatea Servicii Publice Cluj - Înființat în anul 1986 sub denumirea "Clubul Sportiv Sănătatea Cluj-Napoca". Echipa își dispută meciurile de acasă pe stadionul Clujana. Cea mai mare performanță a clubului este accederea echipei în optimile de finală ale Cupei României în sezonul 2007-2008, acolo unde a fost premiată cu medalia Surpriza Cupei României în sezonul 2007-2008.
  • Victoria Cluj - a fost un club românesc de fotbal, înființat în anul 1920, în cartierul Mănăștur, înglobând inițial studenții de la Academia Comercială din Cluj-Napoca. Triplă vicecampioană a României in anii 1921–22, 1922–23, 1928–29. A fost reînființată în 2019 și activează în liga a patra.
  • Ferar Cluj - A fost un club de fotbal fondat în anul 1918 (ca Kolozsvári Atlétikai Club). Echipa a apărut înaintea primului război mondial și este marcată, până în 1934, de prezența în campionatul regional a echipei KAC (Clubul Atletic Cluj), strămoșul Ferar-ului. În 1948 s-a unit cu echipa CFR.
  • Dermata Cluj - A fost un club de fotbal fondat în 1945 și desființat în 1967, prin fuziunea cu CFR Cluj. A fost sponsorizată de fabrica de încălțăminte Clujana până în 1948. A jucat timp de un sezon în Divizia A (1947-1948).
Feminin
  • CFF Olimpia Cluj - Este un club de fotbal feminin fondat în 2010, clubul a început direct în prima ligă pentru că la acea vreme era doar prima ligă și a câștigat campionatul în primul său sezon. În același an, echipa a câștigat de asemenea și Cupa României. De atunci, Olimpia a reușit eventul timp de cinci ani consecutiv (2011, 2012, 2013, 2014, 2015).
  • CFF Clujana - Este un club de fotbal feminin înfiițat in 2001. Are în palmares 7 titluri de campioană și 4 cupe.

BaschetModificare

Masculin
  • U-BT Cluj-Napoca - Este o echipă de baschet masculin, care a luat ființă în anul 1948. Are în palmares 5 titluri de campioană și 4 cupe ale României.
Feminin

RugbyModificare

HandbalModificare

Masculin
Feminin

Polo pe apăModificare

  • CSM Cluj - Este o echipă de polo pe apă înființată în 1993.

Fotbal americanModificare

Orașul a găzduit Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017 și o grupă de la Campionatul European de Baschet Masculin 2017. La Cluj urmează să se desfășoare Campionatul European de tenis de masă din 2018.[160]

Relații externeModificare

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume:[161]

Reprezentanțe diplomaticeModificare

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Populare Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timișoara.

În prezent, funcționează la Cluj:

PersonalitățiModificare

NoteModificare

  1. ^ „Cluj Napoca - Ghid de călătorie” (PDF). infoturism.ro. 
  2. ^ Tia Sîrca (). „De ce Clujul era numit "orașul comoară"?”. Transilvania Reporter. 
  3. ^ Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974, pag. 68.
  4. ^ a b c d e f Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ „Clujenii - gânduri despre oamenii din orașul comoară”. Cluj.com. . Accesat în . 
  7. ^ a b „Despre Cluj - Istoria Clujului - informații despre Cluj Napoca” (în engleză). www.cazareclujnapoca.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Atlasul cadastrului apelor din România”. 
  9. ^ „IDENTIFICAREA AȘEZĂRILOR RURALE DIN PODIȘUL SOMEȘAN ÎN VEDEREA EVALUĂRII VULNERABILITĂȚII LOR”. 
  10. ^ „Analiză UBB | Orașul Cluj-Napoca și-a dublat suprafețele construite în ultimii 20 de ani”. EBS Radio. . Accesat în . 
  11. ^ „Prin Cluj-Mănăștur, pe urmele unei istorii multimilenare”. Buletin de Mănăștur. Accesat în . 
  12. ^ „Transilvania și Imperiul Habsburgic. Cum au ocupat austriecii Ardealul”. www.historia.ro. Accesat în . 
  13. ^ a b c „Centrul Comercial Central”. Visit Cluj-Napoca. 
  14. ^ „Banca Transilvania - Despre noi”. Banca Transilvania. Accesat în . 
  15. ^ „Terapia SA”. 
  16. ^ „Incantati de cunostinta”. www.farmec.ro. Accesat în . 
  17. ^ „​Japonezii de la Asahi au finalizat achiziția producătorului Ursus și Timișoreana”. ZF.ro. Accesat în .  zero width space character în |titlu= la poziția 1 (ajutor)
  18. ^ „Fundația Sapientia”. sapientia.ro. Accesat în . 
  19. ^ a b Gaal, György (). „Kolozsvári kronológia – Kolozsvár kétezer esztendeje dátumokban” (în maghiară). Szabadság. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (II)”. BunaDimineata.ro. . 
  21. ^ Szabó, Attila m. „Dicționar de localități din Transilvania”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ a b c „Clus, Cluj, Napoca…| Când și de ce s-a schimbat denumirea orașului?”. Cluj.com. . Accesat în . 
  23. ^ „Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (I)”. BunaDimineata.ro. . 
  24. ^ Katherine Verdery, National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania, University of California Press, Berkeley, 1991, ISBN 0-520-20358-5 și Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, ed. Humanitas, București 1997.
  25. ^ Mihai Prodan (). „Cluj sau Cluj-Napoca? Cum s-a schimbat numele orașului peste noapte, din pixul lui Ceaușescu”. Ziua de Cluj. 
  26. ^ 194-1974 privind denumirea Cluj-Napoca.jpg „Partea I” Verificați valoarea |url= (ajutor). Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. X (125). . 
  27. ^ a b Asztalos, Lajos (). „Kolozsvár neve” (în maghiară). Szabadság. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Centre, UNESCO World Heritage. „Villages with Fortified Churches in Transylvania” (în engleză). UNESCO World Heritage Centre. Accesat în . 
  29. ^ Gönül Pultar, Kimlikler lütfen: Türkiye Cumhuriyeti'nde kültürel kimlik arayıșı ve temsili, p. 62. Ankara: ODTÜ Yayıncılık, 2009, ISBN: 978-994-434478-4
  30. ^ Le Vie d'Italia, vol. 46/1940, issues 7-12, p. 1172
  31. ^ Ioana Bugheanu. „Cluj-Napoca: istorie și cultură în inima Transilvaniei”. Historia. 
  32. ^ Pop & Bolovan 2009, p. 82.
  33. ^ Heather 2012, p. 223.
  34. ^ Vasile Chirică, Românii în imperiul avar, cartea a IV-a, capitolul II, nota 1, Regimul noului august Iustinian, în: Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol. II, ed. a II-a, București, Editura enciclopedică, 1992, p. 233)
  35. ^ Crișan, Ion Horațiu (). Necropola celtică de la Apahida [Celtic necropolis at Apahida] (în Romanian). Acta Musei Napocensis. 
  36. ^ Lukács 2005, p. 20.
  37. ^ The Cambridge history of early Inner Asia, Volume 1 (în engleză), Cambridge/New York/Melbourne: Cambridge University Press, , ISBN 0-521-24304-1 .
  38. ^ Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974, pag. 68.
  39. ^ Pascu, Op. cit., pag. 79.
  40. ^ Tudor Sălăgean (). „Cluj 1316-2016: 700 de ani de libertate!”. Adevărul. 
  41. ^ de Franz Zimmermann, Carl Werner (). Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen. I. Sibiu. p. 319. 
  42. ^ de Franz Michaelis, ed. (). Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbuürgen. III. Sibiu. p. 346. 
  43. ^ Ștefan Pascu (). Meșteșugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea. Editura Academiei Republicii Socialiste România. p. 58. 
  44. ^ Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon Fox, Liana Grancea (). „De la Kolozsvár la Cluj-Napoca”. Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean. Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Kriterion. p. 98. ISBN 978-606-92512-5-6. 
  45. ^ Raoul Șorban (). Invazie de stafii. Însemnări și mărturisiri despre o altă parte a vieții. București: Editura Meridiane. 
  46. ^ a b c „Cadrul geografic”. orasulcluj.ro. 
  47. ^ a b c „ANM. Raport anual” (PDF). meteoromania.ro. 
  48. ^ en „Climatological Information for Cluj, Romania”. Hong Kong Observatory. 
  49. ^ en „Cluj”. National Oceanic and Atmospheric Administration. 
  50. ^ de „Klimatafel von Klausenburg (Cluj-Napoca), Siebenbürgen / Rumänien” (PDF). Deutscher Wetterdienst. 
  51. ^ Forrás Format:Varga E. Árpád
  52. ^ „POPULATIA STABILA DUPA PRINCIPALELE LIMBI MATERNE LA RECENSAMANTUL DIN ANUL 2011 - REZULTATE PRELIMINARE ROMANIA PE JUDETE, MUNICIPII SI ORASE, COMUNE” (PDF). 
  53. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  54. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  55. ^ a b c d e „8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune”. 
  56. ^ „Câți cetățeni străini locuiesc în Cluj. Cei mai mulți au venit pentru studii și loc de muncă”. www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  57. ^ a b c d e f g h i j k hu Árpád Varga E. „Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)”. 
  58. ^ „Românizarea orașelor transilvane” (în engleză). www.revistasinteza.ro. Accesat în . 
  59. ^ „Vederi din ,,epoca de aur": transformarea Clujului în perioada comunistă”. Cluj.com. . Accesat în . 
  60. ^ „Anexa 13 – Clujul MULTICULTURAL” (PDF). 
  61. ^ a b „S-au înmulțit străinii din Cluj. Din ce țări provin cei mai mulți”. Ziua de Cluj. . 
  62. ^ „Clujul după 30 de ani | Epopeea industrializării Clujului. De la revoluția industrială la revoluția gulerelor albe” (în engleză). Transilvania Reporter. . Accesat în . 
  63. ^ „Încep Zilele Culturale Maghiare din Cluj 2020, o ediție sub semnul măsurilor de siguranță”. 
  64. ^ „Departamentul de Etnografie si Antropologie Maghiară – UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI – FACULTATEA DE LITERE”. Accesat în . 
  65. ^ „Piața nu readuce limba maghiară în spațiul public, dimpotrivă: contribuie la enclavizare”. Átlátszó Erdély. . Accesat în . 
  66. ^ „Pagina principală - Teatrul Maghiar de Stat Cluj”. www.huntheater.ro. Accesat în . 
  67. ^ „Universitatea Sapientia”. sapientia.ro. Accesat în . 
  68. ^ „Statutul Societății Maghiare Tehnico Științifice din Transilvania | Erdélyi Magyar Műszaki Tudományos Társaság”. emt.ro. Accesat în . 
  69. ^ „Societatea – Bolyai Társaság”. Accesat în . 
  70. ^ oct. 22, Elisabeta; Pm, 2019 La Ora 5:09. „Boc i-a trimis la școală pe romii din Cluj după ce aceștia i-au cerut condiții mai bune de locuire”. www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  71. ^ „Hipsterii au dansat cu romii mutați de primărie în groapa de gunoi din Cluj-Napoca”. www.vice.com. Accesat în . 
  72. ^ „Povești zguduitoare din Pata Rât, cel mai rușinos loc al Clujului. „Noi suntem mai multe triburi. Nu relaționăm unii cu alții" (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  73. ^ „Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Accesat în . 
  74. ^ „BISERICA REFORMATĂ DIN ROMÂNIA – Secretariatul de Stat pentru Culte” (în engleză). Accesat în . 
  75. ^ „BISERICA UNITARIANĂ MAGHIARĂ – Secretariatul de Stat pentru Culte” (în engleză). Accesat în . 
  76. ^ „BISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMÂNIA – Secretariatul de Stat pentru Culte” (în engleză). Accesat în . 
  77. ^ „Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Accesat în . 
  78. ^ Florentina Tătar (). „Clujul necredincioșilor. De ce suntem fruntași pe lista ateilor?”. Ziar de Cluj. 
  79. ^ a b „Comunitatea Evreilor Cluj: Istoric”. Accesat în . 
  80. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  81. ^ „Cluj: Harta cartierelor! Cum au crescut cartierele Clujului din 2016 în 2017”. Știri de Cluj. Accesat în . 
  82. ^ Dominique Belkis, Gabriela Coman ș.a., Construirea urbană, socială și simbolică a cartierului Mănăștur, Université Lu­mière-Lyon, 2002.
  83. ^ „Cartierul Gheorgheni Cluj - Cartiere Cluj”. Cluj.com. . Accesat în . 
  84. ^ „Sediile primăriei • Cluj-Napoca”. Cluj-Napoca. Accesat în . 
  85. ^ „Un mit spulberat! Cluj-Napoca nu are mai mult de 400.000 de locuitori, iar marea expansiune a avut loc în Florești și Baciu”. EBS Radio. Accesat în . 
  86. ^ „Cele mai sigure orașe din România”. Digi24. . 
  87. ^ Roxana Roșu (). „Topul celor mai sigure orașe din România. Pe ce loc se află Bucureștiul. INFOGRAFIC”. ZF. 
  88. ^ a b c en „Europe: Quality of Life Index by City”. Numbeo. 
  89. ^ Clădirile-valori ale vechii industrii a Clujului, ziuadecj.ro, 12 decembrie 2010. Accesat la 26 aprilie 2017.
  90. ^ „Principalii indicatori statistici la nivelul lunii IANUARIE 2017” (PDF). ANOFM. 
  91. ^ „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului și zonei metropolitane Cluj-Napoca pentru perioada 2021-2027 (2030)” (PDF). Primaria Cluj.  line feed character în |title= la poziția 34 (ajutor)
  92. ^ a b c d „Economie și dezvoltare”. ClujOnLine.com. 
  93. ^ a b c d e f „Planul strategic de dezvoltare economică al municipiului Cluj-Napoca” (PDF). pp. 4–39. 
  94. ^ „Topul oficial al celor mai mari bănci din România”. ZF. 
  95. ^ a b „Boomul imobiliar continuă la Cluj-Napoca. Cererea de apartamente susținută de creșterea demografică și economică”. Cât costă Clujul. . 
  96. ^ „Polus Center Cluj își schimbă numele. Cum se va numi centrul comercial din Florești”. Ziar de Cluj. . 
  97. ^ „Ambiții regionale pentru clusterul IT de 100 de milioane de euro de la Cluj: "Va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune". ZF. . 
  98. ^ „Unul din 11 angajați din Cluj-Napoca lucrează în domeniul IT”. Capital. . 
  99. ^ „CTP Cluj-Napoca - Urban lines”. ctpcj.ro. Accesat în . 
  100. ^ „CTP Cluj-Napoca - Metropolitan lines”. ctpcj.ro. Accesat în . 
  101. ^ „Primele autobuze electrice circulă în România. Au fost plătite de Guvernul Elveției”. 
  102. ^ User, Super (). „CTP Cluj-Napoca - Modernizarea liniei de tramvai din municipiul Cluj-Napoca”. ctpcj.ro. Accesat în . 
  103. ^ a b c „Cum stăm cu facilitățile pentru biciclete, la Cluj: un "maraton" de piste. Totuși, bicicliștii sunt nemulțumiți”. media9. . Accesat în . 
  104. ^ „Cluj Bike – Welcome!” (în engleză). clujbike.eu. Accesat în . 
  105. ^ „130 DE ANI DE LA INTRAREA PRIMULUI TREN ÎN BRAȘOV” (PDF). 
  106. ^ „Gara Mica, market mare”. 
  107. ^ „Încep primele lucrări pentru realizarea metroului și a trenului metropolitan din Cluj-Napoca”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  108. ^ a b „Proiectul trenului metropolitan şi al metroului din Cluj, de 5,66 miliarde lei, pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Construcţia va dura şapte ani”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  109. ^ „Trafic pasageri”. 
  110. ^ a b c d „Nomenclatorul stradal • Cluj-Napoca”. Cluj-Napoca. Accesat în . 
  111. ^ „Piața Unirii Cluj - Obiective turistice Cluj-Napoca”. Cluj.com. Accesat în . 
  112. ^ „ADIO, stație „preistorică"! Construcția din Mărăști va fi făcută una cu pământul”. monitorulcj.ro. Accesat în . 
  113. ^ recuperare, Matricea RomâneascăProiectul cultural național al "Bulboacă și Asociații SCA" Un demers onest de; Suntem, De Redescoperire Și De Reafirmare a Românității Noastre În Cadrul Marii Familii Europene a Cărei Parte Indisolubilă (). „Cele mai înalte turle de biserică din România. Unde se găsește biserica de lemn cu două streșini și care este locul în care s-a botezat Matia Corvin”. Matricea Românească. Accesat în . 
  114. ^ „Idea”. www.idea.ro. Accesat în . 
  115. ^ „Biserici istorice”. www.visitclujnapoca.ro. Accesat în . 
  116. ^ Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj, 1983, pag. 54.
  117. ^ Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj 1983, pag. 34.
  118. ^ Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj, 1983, pag. 37.
  119. ^ Mircea Țoca, Colegiul iezuit, în: Mircea Țoca, "Clujul baroc", Cluj 1983, pag. 63.
  120. ^ Dorin Alicu et all, p. 24.
  121. ^ Dorin Alicu et all, p. 24
  122. ^ „Comunitatea Evreilor Cluj: Istoric”. Accesat în . 
  123. ^ „Sinagoga Neologă de pe strada Horea sau despre destinul tragic al comunității evreiești din Cluj”. Cluj.com. . Accesat în . 
  124. ^ Dorin Alicu et all, p. 30.
  125. ^ „Monumente - Biserica reformată (Biserica cu Cocoș), Cluj-Napoca”. enciclopediavirtuala.ro. Accesat în . 
  126. ^ „Biserica cu Cocoș din Cluj: culoarea țiglelor, semnificația cocoșului”. Cluj.com. . Accesat în . 
  127. ^ „Catedrala Arhiepiscopala din Cluj”. www.crestinortodox.ro. Accesat în . 
  128. ^ „Cultură • Cluj-Napoca”. Cluj-Napoca. Accesat în . 
  129. ^ „Cluj-Napoca: istorie şi cultură în inima Transilvaniei”. www.historia.ro. Accesat în . 
  130. ^ „Teatrul National Cluj-Napoca”. www.teatrulnationalcluj.ro. Accesat în . 
  131. ^ „Pagina principală - Teatrul Maghiar de Stat Cluj”. www.huntheater.ro. Accesat în . 
  132. ^ „Angela Gheorghiu, la 25 de ani de la debutul pe scena din Cluj: "O să încerc să mă reîntorc pentru a sărbători împreună". www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  133. ^ „Muzee”. www.visitclujnapoca.ro. Accesat în . 
  134. ^ „Uniunea Scriitorilor din România - filiala Cluj-Napoca -”. www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro. Accesat în . 
  135. ^ a b „Viața ca un film – Cinematografe Clujene”. Cluj.com. . 
  136. ^ a b „Strategia Culturală 2014-2020” (PDF). 
  137. ^ en „Largest music festival in Romania brings 300,000 spectators to the heart of Transylvania”. Romania Insider. . 
  138. ^ Elena Stanciu (). „Cluj: 240.000 de spectatori în cele patru zile ale UNTOLD Festival”. Agerpres. 
  139. ^ A. Biro (). „Beyoncé a experimentat ploaia la Cluj”. HotNews.ro. 
  140. ^ a b c „RAPORT DE ȚARĂ. Vedete în bucătăria clujeană: Varza à la Cluj și vargabeles”. Digi24. . 
  141. ^ en „Club Midi”. DJ Mag. 
  142. ^ „În Cluj există un singur club gay! Clienții se simt ca în familie! Află-i povestea!”. Libertatea. . 
  143. ^ Adnana Mocian (). „Succes în lumea prejudecăților. Povestea singurului club de gay din Cluj”. Ziua de Cluj. 
  144. ^ „Stimulanta viață de noapte a orașului Cluj-Napoca”. ImperialTransilvania. . 
  145. ^ „Localuri noi și vechi. Ce update-uri mai face strada Piezișa?”. Ziar de Cluj. . 
  146. ^ „Un an de Digi24 Cluj-Napoca. Ce spun personalitățile locale”. Digi24. . 
  147. ^ „Populația stabilă de peste 10 ani pe sexe după nivelul de educație”. ecoduri. 
  148. ^ Roxana Garaiman (). „Educația înflorește în Cluj-Napoca. Școlile private de elită care fac concurență Capitalei”. Adevărul. 
  149. ^ „Bibliotecile cultural-educative din Cluj-Napoca”. BunaDimineata.ro. . 
  150. ^ „Bibliotecile universitare din Cluj-Napoca”. BunaDimineata.ro. . 
  151. ^ „Serviciul de bibliotecă mobilă în județul Cluj”. Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj. 
  152. ^ „Serviciul de Bibliotecă Mobilă în Județul Cluj (I)” (PDF). 
  153. ^ Bianca Pădurean (). „Cluj, orașul cu 100.000 de studenți”. RFI România. 
  154. ^ „Raportul Rectorului privind starea Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca în anul 2015” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. . 
  155. ^ „Lista specializărilor pentru studii universitare de licență cu frecvență, învățământ la distanță și cu frecvență redusă pentru anul universitar 2016-2017”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  156. ^ „FOTO-VIDEO. La Cluj s-a inaugurat POLARIS, cel mai mare spital privat de recuperare din România”. NapocaNews. . 
  157. ^ „Clasificarea spitalelor” (PDF). 
  158. ^ Firuța Flutur (). „Ministerul Sănătății a primit terenul pe care va fi construit spitalul regional de la Cluj”. Mediafax. 
  159. ^ Bogdan-Nicolae Păcurar (). „Funcția medicală a municipiului Cluj-Napoca”. Funcțiile „terțiare“ ale Municipiului Cluj-Napoca. Presa Universitară Clujeană. p. 86. ISBN 978-973-595-321-8. 
  160. ^ Adrian Rus (). „Niciun an fără un European la Cluj. În 2018 tenisul de masă își face casă în Sala Polivalentă”. CjSport.ro. 
  161. ^ „Orașe înfrățite”. Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca. 
  162. ^ „Consulat al Olandei la Cluj, în clădirea ISDC”. Citynews. . 
  163. ^ Remus Florescu (). „Ambasada Republicii Slovenia a inaugurat Consulatul de la Cluj-Napoca”. Adevărul. 
  164. ^ „Republica Macedonia și-a deschis consulat onorific la Cluj-Napoca”. Ziarul Făclia. . 

BibliografieModificare

  • Victor Lazăr (). Clujul. București: Cultura Națională. 
  • Ștefan Pascu, Viorica Marica (). Clujul medieval. București: Editura Meridiane. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. Cluj-Napoca. 
  • Stelian Neagoe (). Viața universitară clujeană interbelică. I–II. Cluj-Napoca: Editura Dacia. 
  • Mircea Țoca (1983). Clujul baroc. Cluj-Napoca: Editura Dacia
  • Dorin Alicu (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Editura Clusium. 
  • Gheorghe Bodea (). Clujul vechi și nou. Cluj-Napoca. 
  • Lukacs Jozsef (). Povestea „orașului-comoară”. Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof. 
  • Elek Jakab (). Istoria Clujului. Editura Școala Ardeleană. 
  • Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon E Fox, Liana Grancea (). Politică naţionalistă şi etnicitate cotidiană într-un oraş transilvănean. ISPMN. 
Ghiduri

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cluj-Napoca