Comuna Baciu, Cluj
Baciu (în maghiară Kisbács, germană Botschendorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Baciu (reședința), Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă și Suceagu.
Baciu | |||
Kisbács | |||
— comună — | |||
Panorama satului Baciu, jud.Cluj | |||
| |||
Localizarea satului pe harta României | |||
Coordonate: 46°47′34″N 23°31′30″E / 46.79278°N 23.52500°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Cluj | ||
SIRUTA | 55838 | ||
Atestare | 1263 [1] | ||
Reședință | Baciu | ||
Sate componente | Baciu, Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă, Suceagu | ||
Guvernare | |||
- Primar | Janos Balázs[*][3] (UDMR, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 8,751 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 13.922 locuitori | ||
- Densitate | 115 loc./km² | ||
Fus orar | EET (+2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
Cod poștal | 407055 | ||
Prefix telefonic | +40 x64 [2] | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Localizarea comunei în județul Cluj | |||
Baciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă) | |||
Modifică date / text |
Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg).
Date geografice
modificareComuna Baciu este situată în zona Dealurilor Clujului, pe stânga râului Nadăș, în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca, din a cărei zonă metropolitană se preconizează a face parte.
Altitudinea medie: 357 m.
Comuna se întinde pe o suprafață de 76 km², având în 2011 o populație de 10.065 de locuitori.[4] Este compusă din satul Baciu, reședință de comună și satele Corușu, Mera, Popești, Rădaia, Săliștea Nouă și Suceagu.
În imediata apropiere se află Pădurea Hoia, cunoscută pentru o serie de legende urbane asociate unor pretinse fenomene paranormale care au avut loc în zonă.
Arii protejate
modificare- Cheile Baciului (rezervație naturală mixtă, 3 ha).
- Situl fosilifer Coruș (monument al naturii; rezervație paleontologică, 2 ha).
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Baciu se ridică la 13.922 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.317 locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (58,64%), cu minorități de maghiari (22,42%) și romi (3,12%), iar pentru 15,52% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,19%), cu minorități de reformați (16,15%), romano-catolici (6,09%), penticostali (2,18%), greco-catolici (2,12%) și baptiști (1,44%), iar pentru 17,3% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
modificareComuna Baciu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Janos Balázs[*] , de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 7 | ||||||||
Partidul Social Democrat | 4 | ||||||||
Partidul Național Liberal | 3 | ||||||||
Alianța Dreapta Unită | 2 | ||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 |
Evoluție istorică
modificareStructura etnică
modificarePopulația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
1850 | 3.303 | 1.526 | 1.527 | 2 | 243 | 5 | ||
1880 | 3.993 | 1.648 | 2.087 | 4 | 254 | |||
1890 | 4.503 | 1.758 | 2.448 | 12 | 285 | |||
1900 | 4.811 | 1.940 | 2.759 | 3 | 109 | |||
1910 | 5.343 | 2.206 | 3.136 | 1 | ||||
1920 | 5.270 | 2.153 | 2.962 | 5 | 150 | |||
1930 | 6.211 | 2.914 | 3.159 | 2 | 130 | 6 | ||
1941 | 5.947 | 2.384 | 3.367 | 3 | 188 | 5 | ||
1956 | 6.337 | 2.965 | 3.185 | 186 | 1 | |||
1966 | 7.330 | 3.851 | 3.396 | 6 | 76 | 1 | ||
1977 | 7.809 | 4.149 | 3.512 | 1 | 145 | 2 | ||
1992 | 7.770 | 4.428 | 2.981 | 2 | 356 | 3 | ||
2002 | 8.162 | 4.565 | 2.840 | 5 | 726 | 183 | ||
2011 | 10.064 | 6.393 | 2.989 | 6 | 647 | 29 |
Baciu - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Structura pe localități
modificareStructira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel[11]:
Istoric
modificareCercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic. Din perioada ocupației romane au fost găsite în zonă trei morminte de incinerație, precum și diverse construcții romane, folosite de către muncitorii carierei de piatră existente aici. Totodată au fost descoperit și porțiuni ale drumului roman pavat cu pietre Napoca-Porolissum și un cimitir roman din imediata sa apropiere.
Localitatea apare atestată documentar sub numele Boach încă din anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori.
Lăcașuri de cult
modificare- Biserica Reformată-Calvină (secolul al XVIII-lea) din satul Mera.
- Biserica Reformată-Calvină (1747-1749) din satul Suceagu.
- Biserica din lemn „Sf. Ion Botezătorul” (1750) din satul Săliștea Nouă.
- Biserica de lemn (1771) cu picturi originare din satul Suceagu.
- Biserica de lemn Greco-Catolică „Schimbarea la Față” din satul Popești.
Obiective turistice
modificare- Conacul „Bornemisza-Matskássy” (1804) din satul Popești.
- Fosta Poștă din secolul al XVII-lea, azi casă parohială în satul Corușu.
- Biserica reformată din Suceagu
- Biserica reformată din Mera
Date economice
modificareLocalitatea a avut o bază economică agrară, fiind cultivate cereale, legume, viță de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a fost creșterea animalelor.
Dupa cel de-al 2-lea razboi mondial a inceput un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:
- Introducerea de tehnologii moderne pentru exploatarea celor 2 cariere de piatra
- Deschiderea unei platforme industriale
- Electrificarea comunei
- Realizarea unui sistem de alimentare a populatiei cu apa potabila
- Construirea unor cartiere de blocuri pentru locuit
- Introducerea gazului metan
- ș.a.
Bibliografie
modificare- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Legături externe
modificareNote
modificare- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 78
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele provizorii ale recensământului din 2011” (PDF). INSSE Cluj. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
Imagini
modificare-
Baciu
-
Corușu
-
Biserica ortodoxă veche din satul Corușu
-
Monumentul Eroilor din satul Corușu
-
Biserica ortodoxă nouă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”
-
Corușu
-
Mera
-
Școala
-
Biserica reformată din satul Mera (monument istoric)
-
Biserica reformată din satul Mera (monument istoric)
-
Popești
-
Biserica ortodoxă
-
Săliștea Nouă
-
Biserica de lemn din satul Săliștea Nouă (monument istoric)
-
Biserica ortodoxă „Duminica Tuturor Sfinților”
-
Săliștea Nouă
-
Suceagu
-
Biserica reformată din satul Suceagu (monument istoric)
-
Biserica reformată din satul Suceagu (monument istoric)
-
Monumentul Eroilor
-
Suceagu