Județul Cluj

județ în România

Județul Cluj (în maghiară Kolozs megye) este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele interbelice Cluj, Turda și Someș, din comitatele antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din mai multe zone etno-folclorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca.

Cluj
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Cluj (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°46′30″N 23°35′30″E ({{PAGENAME}}) / 46.775°N 23.5917°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

SIRUTA127
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăCluj-Napoca
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Cluj[*]Alin Tișe  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectMircea Abrudean

Suprafață
 - Total6,674 km²

Populație (2011[1])
 - Total691,106 locuitori
 - Densitate98,7 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic64
Indicativ autovehiculeCJ
Locul după populație4

Prezență online
http://www.cjcluj.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Cluj indicat
Harta României cu județul Cluj indicat
Harta României cu județul Cluj indicat

Denumire

modificare

Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamnă închis (în italiană chiuso) și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italiană Chiusa) există și în Tirolul de Sud.

Față de județul Cluj (interbelic), continuatorul comitatului istoric al Clujului, județul actual cuprinde și cea mai mare parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș.

La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate.

 
Stema județului Cluj

Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Geografie

modificare

Relieful

modificare

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Hidrografia

modificare

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).

Demografie

modificare

Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea[2]: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care:

Județul Cluj - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002[3], densitatea populației era de 105/km².

Structura etnică

modificare
 
Harta etnică a Județului Cluj, bazată pe recensâmăntul din 2011.



<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

 

Componența etnică a județtului Cluj

     Români (79,4%)

     Maghiari (17,4%)

     Romi (2,8%)

     Altă etnie (0,4%)

Structura etnică se prezintă astfel[2][4]:

  • Români - 79.4% (557.891 persoane)
  • Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic (96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu, Mociu și municipiul Cluj-Napoca (10-20%)[5].
  • Romi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
  • Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)

Administrație și politică

modificare

Diviziuni administrative

modificare
 
Harta județului Cluj cu împărțirea administrativ-teritorială pe comune

Județul este format din 81 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 1 oraș și 75 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Cluj.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu reședință de județ324.576 
 municipiu22.223 
 municipiu33.497 
 municipiu20.982 
 municipiu47.744 
 oraș9.346 

Comune

comună7.116 
 comună1.085 
comună1.223 
comună10.685 
comună1.601 
 comună10.317 
comună1.211 
comună1.572 
 comună4.856 
comună1.600 
comună1.264
comună1.940 
comună3.531
comună3.065 
comună2.332 
comună1.547 
comună1.594 
comună4.194 
comună1.493 
comună2.733 
comună2.100 
comună2.355 
comună2.021 
comună2.243 
comună2.655 
comună3.295 
comună1.993 
comună4.437 
comună1.543 
comună3.923 
comună2.564 
 comună22.813 
 comună4.242 
comună1.626 
 comună8.300 
comună2.440 
comună3.889 
comună4.263 
comună1.632 
comună1.152 
comună4.270 
comună4.268 
comună3.566 
comună5.423 
comună3.746 
 comună3.313 
comună3.317 
comună2.242 
comună1.481 
comună1.484 
comună1.488 
comună2.321 
comună1.844 
comună1.512 
comună702 
comună4.842 
comună1.218 
comună1.412 
comună1.446 
comună2.459 
comună1.737 
comună1.633 
comună1.384 
comună2.382 
 comună1.466 
comună1.798 
comună4.392 
comună4.240 
comună2.278 
comună2.777 
comună2.008 
comună888 
comună5.493 
comună1.516 
comună1.947 

Consiliul Județean și Prefectura

modificare
 
Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2012.

Președintele Consiliului Județean

modificare

Județul Cluj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Alin Tișe de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal19                   
Uniunea Salvați România5                   
Uniunea Democrată Maghiară din România5                   
Partidul Social Democrat5                   
Partidul Mișcarea Populară2                   
  • 2004-2012: Florin Stamatian
  • 2012- 2017: Gheorghe Vușcan
  • din 2017: Ioan Aurel Cherecheș

Economie

modificare

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare. În anul 2015, Clujul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000), peste 150.000 de oameni lucrând în companiile din județ.[7]

Industria

modificare

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155[8] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții. Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității industriale din județ.

Agricultura

modificare

În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307[9] de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449[10] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.

Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat[11].

Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine[12].

Transport

modificare

Rețeaua feroviară

modificare
 
Gara Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari și de debit din nord-vestul României.

La nivel de județ, liniile de cale ferată duble au o pondere de 70%, fiind cea mai mare din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, iar gradul de electrificare este de peste 50% din liniile de cale ferată existente.[13] În ceea ce privește transportul de mărfuri, stațiile de recepție la nivel județean ocupă poziții de frunte la nivel regional: Dej, Câmpia Turzii, Turda, Aghireșu, Gherla și Cluj-Napoca. Lungimea căilor ferate care traversează județul este de 240 km, din care 129 km linie electrificată. Prin Câmpia Turzii, Cluj-Napoca și Huedin trece CFR Linia 300 BucureștiOradea care face legătura cu țările din Europa Centrală și de Vest. Unul dintre nodurile feroviare majore ale țării este Dej, fiind legat de centre importante din zona de nord a țării pe rute: Dej–Baia MareSatu Mare, Dej–BecleanIlva Mică, Dej–SalvaSighetu Marmației, Dej–Beclean–Deda.

Rețeaua de drumuri

modificare
 
Autostrada A3, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, lângă Turda

În 2010, județul Cluj a înregistrat o densitate a rețelei de drumuri de 0,4 km drum/km2.[13] Acest nivel plasează Clujul peste media națională (0,33 km de drum/km2). Județul Cluj are o rețea densă de drumuri publice, cu o lungime totală de 2.699 km, din care 502 km drumuri naționale.[13] Din total, 698 km sunt drumuri modernizate, în majoritate porțiuni de drumuri de interes național și internațional. În interior, legăturile sunt asigurate de 2.197 km de drumuri județene și comunale, din care 255 km sunt modernizați, iar 720 km sunt acoperiți cu carosabil ușor. În decembrie 2009 au fost deschisi primii 42 km de Autostrada A3, între Turda și Cluj Vest, iar în noiembrie 2010, alți 12 km între Turda și Câmpia Turzii. Ultimul tronson deschis pe A3 a fost Gilău-Nădăselu de 9 km, care conectează DN1/E60 (Cluj-Oradea) de DN1F/E81 (Cluj-Satu Mare).

Au fost date în folosință centuri ocolitoare pentru Cluj-Napoca, Apahida și Gherla. De asemenea, au fost modernizate și mai multe drumuri montane și forestiere.

Aeroporturi

modificare
 
Aeroportul Internațional Avram Iancu este al doilea ca mărime din România.

Aeroportul Internațional Avram Iancu, este al doilea cel mai mare aeroport din România, cu 1.182.047 de pasageri în 2014.[14] Aeroportul este situat în Someșeni și deservește Cluj-Napoca. Oferă zboruri de pasageri și zboruri internaționale de marfă. Aeroportul a fost extins și modernizat continuu. Noul terminal construit în 2009, cu o capacitate de 1,5 milioane de pasageri pe an, este destinat atât zborurilor interne, cât și celor străine. Terminalul are facilități standard internaționale.

Educație

modificare
 
Cu peste 41.000 de studenți în 2014, Universitatea Babeș-Bolyai este cea mai mare universitate din țară.[15]

Învățământul se desfășoară în 359 de grădinițe, 435 de școli generale, 55 de licee, 9 instituții de învățământ superior cu 49 de facultăți, în limba română sau maghiară. Există, de asemenea, 26 de institute de cercetare științifică și o filială a Academiei Române. Din rețeaua instituțiilor culturale pot fi menționate 4 teatre, 2 opere, un teatru național, Filarmonica de Stat „Transilvania”, 453 biblioteci, 10 cinematografe, 18 case de cultură, 223 de centre comunitare, 12 muzee, etc.

Sănătate

modificare

Există 16 spitale, 234 dispensare, un sanatoriu TB, 15 policlinici, 122 farmacii care lucrează 2.637 medici, și 5.709 personal medical.

Infrastructură sportivă

modificare

Din Cluj-Napoca:

modificare

Alte baze sportive:

modificare
Masculin

În Cluj-Napoca au activat sau activează următoarele cluburi: Club Atletic(1904-1947), Academia Comercială(1905-1945), CFR (1907-), Universitatea (1919-), Victoria(1920-2022), Dermata (1937-1967), Sănătatea (1986-) și Viitorul (2013-).

Alte echipe din județ: Arieșul Turda, FC Seso Câmpia Turzii, Unirea Dej, Someșul Dej, Olimpia Gherla.

Feminin

Cluj-Napoca a fost sau este reprezentată de CFF Clujana, CFF Olimpia Cluj.

  1. ^ „Populația la 1 iulie 2007, pe localități”. INSSE. . Accesat în . 
  2. ^ a b Grigor P. Pop, p.119
  3. ^ Institutul Național de statistică, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  4. ^ Institutul Național de statistică, "Populația după etnie" Arhivat în , la Wayback Machine.
  5. ^ Grigor P. Pop, p. 118
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în . 
  7. ^ De’Longhi a angajat peste 500 de oameni la fabrica de la Jucu, 7 ianuarie 2015, Dana Ciriperu, Ziarul financiar, accesat la 28 iunie 2015
  8. ^ „Unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de mărime, în anul 2005”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Producția totală de fructe, în anul 2005”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Parcul de tractoare și principalele mașini agricole din agricultură”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Efectivele de animale (la sfârșitul anului)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ a b c „Monografia județului Cluj” (PDF): 24–25. 
  14. ^ „European Airport Traffic Trends 2015: Passenger numbers”. anna.aero. 
  15. ^ „Raportul Rectorului privind starea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în anul 2014” (PDF). UBB. . [nefuncțională]

Bibliografie

modificare
  • Maxim Aurelian, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism. 
  • Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-013590-9, Col. Nat. „I. L. Caragiale”, București, 2012.
  • Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
  • Grigor P. Pop (). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1. 

Lectură suplimentară

modificare
  • Județul Cluj, Tiberiu Morariu, Alexandru Savu, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1970

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Cluj la Wikimedia Commons

Portaluri

Etnografie

Turism

Hărți