Deschide meniul principal

Județul Cluj

județ în România
Cluj
—  Județ  —
Cluj
Cluj
Stemă
Stemă
Cluj (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°46′30″N 23°35′30″E / 46.775°N 23.5917°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

SIRUTA127
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăCluj-Napoca
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului JudețeanAlin Tișe (PNL)
 - PrefectIoan Aurel Cherecheș

Suprafață
 - Total6.674 km²

Populație (2011[1])
 - Total691.106 locuitori
 - Densitate98,7 loc./km²
 - Locul după populație4

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic64
Indicativ autovehiculeCJ

Prezență online
http://www.cjcluj.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Cluj indicat
Harta României cu județul Cluj indicat

Județul Cluj (în maghiară Kolozs megye) este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele interbelice Cluj, Turda și Someș, din comitatele antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din mai multe zone etno-folcorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca.

DenumireModificare

Numele de Cluj provine din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi Cetatea Clujului. Cuvântul latin clusa înseamnă închis (în italiană chiuso) și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italiană Chiusa) există și în Tirolul de Sud.

IstoricModificare

Față de județul Cluj (interbelic), continuatorul comitatului istoric al Clujului, județul actual cuprinde și cea mai mare parte din teritoriul județului Turda și din județul Someș, care nu au fost reînființate la reforma administrativă din 1968. În schimb o parte a teritoriului istoric al județului Cluj a trecut la Sălaj respectiv Mureș.

La Sălaj a trecut fosta plasă Hida (cu Sânmihaiu Almașului etc.), iar la Mureș fosta plasă Sărmașu din perioada interbelică, cu 20 de sate.

Consiliul Județean și PrefecturaModificare

 
Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2012.

Președintele Consiliului JudețeanModificare

În urma alegerilor locale din 2016 a rezultat următoarea componență a Consiliului Județean Cluj (37 de consilieri):

Partid Locuri Consilieri
  PNL 18                                    
  PSD 12                          
  UDMR 7              

PrefectModificare

  • 2004-2012: Florin Stamatian
  • 2012- 2017: Gheorghe Vușcan
  • din 2017: Ioan Aurel Cherecheș

StemaModificare

 
Stema județului Cluj

Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

GeografieModificare

ReliefulModificare

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

HidrografiaModificare

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).

DemografieModificare

 
Harta etnică a Județului Cluj, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea[2]: În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care:



<div class="transborder" style="position:absolute;width:100px;line-height:0;

 

Componența etnică a județtului Cluj

     Români (79,4%)

     Maghiari (17,4%)

     Romi (2,8%)

     Altă etnie (0,4%)

Județul Cluj - evoluția demografică

 


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002[3], densitatea populației era de 105/km².

Structura etnicăModificare

Structura etnică se prezintă astfel[2][4]:

  • Români - 79.4% (557.891 persoane)
  • Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic (96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu, Mociu și municipiul Cluj-Napoca (10-20%)[5].
  • Romi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
  • Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)

EconomieModificare

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare. În anul 2015, Clujul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000), peste 150.000 de oameni lucrând în companiile din județ.[6]

IndustriaModificare

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155[7] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții. Cele patru parcuri industriale Tetarom sunt în centrul activității industriale din județ.

AgriculturaModificare

În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307[8] de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449[9] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.

Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat[10].

Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine[11].

TurismModificare

AdministrațieModificare

NoteModificare

  1. ^ „Populația la 1 iulie 2007, pe localități”. INSSE. . Accesat în . 
  2. ^ a b Grigor P. Pop, p.119
  3. ^ Institutul Național de statistică, "Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002"
  4. ^ Institutul Național de statistică, "Populația după etnie"
  5. ^ Grigor P. Pop, p. 118
  6. ^ De’Longhi a angajat peste 500 de oameni la fabrica de la Jucu, 7 ianuarie 2015, Dana Ciriperu, Ziarul financiar, accesat la 28 iunie 2015
  7. ^ Unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, pe activități și clase de mărime, în anul 2005
  8. ^ Suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi
  9. ^ Producția totală de fructe, în anul 2005
  10. ^ Parcul de tractoare și principalele mașini agricole din agricultură
  11. ^ Efectivele de animale (la sfârșitul anului)
  12. ^ Vezi și: Lista comunelor din județul Cluj după populație

BibliografieModificare

  • Maxim Aurelian, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu (). Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism. 
  • Ioan Mărculeț (coord.), Dicționarul ariilor naturale protejate din România, ISBN 978-973-0-013590-9, Col. Nat. „I. L. Caragiale”, București, 2012.
  • Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImage ISBN 973-7924-05-3
  • Grigor P. Pop (). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN 978-973-27-1123-1. 

Bibliografie suplimentarăModificare

  • Județul Cluj, Tiberiu Morariu, Alexandru Savu, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1970

Legături externeModificare

Vezi șiModificare