Wikipedia

Comuna Țaga, Cluj

comună din județul Cluj, România

Țaga (în maghiară Cege, în germană Zegen) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana și Țaga (reședința).

Țaga
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
Țaga se află în România
Țaga
Țaga
Țaga (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°56′45″N 24°03′34″E ({{PAGENAME}}) / 46.94583°N 24.05944°E
Țară România
Județ Cluj
Atestare1243 [1]
ReședințăȚaga
Sate componenteȚaga, Năsal, Sântejude, Sântejude-Vale, Sântioana
Guvernare
 - PrimarRomulus Mîrza[*]​[3][4] (PNL, )
Suprafață
 - Total100,01 km²
Altitudine313 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.588 locuitori
 - Densitate19,47 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407565
Prefix telefonic+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Țaga pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nume modificare

Pare evident că denumirea Țaga este etimologic înrudită cu două denumiri latine pentru îmbrăcăminte, anume "toga" și "sagum", primul obiect vestimentar fiind o fîșie (cca 6 metri lungime) de stofă fină țesută din lînă care se purta peste o tunică din in ce învelea corpul , în timp ce al doilea obiect vestimentar era o mantie de formă pătrată din țesătură de lînă nespălată (care o făcea impenetrabilă la ploaie). "Sagum" era obiectul de îmbrăcăminte popular, fiind purtat de persoanele fără titluri sau avere și de militari. În limba română există și cuvintele "zeghe", "sarică" care noțional acoperă cam același obiect vestimentar. Dacă ținem seama de faptul că la Țaga au fost descoperite vestigii arheologice din perioada Daciei romane, se poate presupune existența unei "villa rustica" (o fermă romană) unde cu siguranță se confecționau "sagum" pentru locuitori din lîna oilor care se creșteau la fermă. Dar, mai este ceva de spus. Că romanii, spre sfârșitul perioadei republicane și începutul imperiului au inventat fabricarea în organizare industrială a țesăturilor, fenomen ce a generat un comerț înfloritor. Tot ei au inventat confecționarea hainelor "de-a gata". Nu este exclus ca la Țaga să fi existat o manufactură de confecții "de-a gata" care să alimenteze târgurile din Dacia superioară, de la care fapt așezarea să fi primit denumirea respectivă.

Date geografice modificare

Se învecinează la est cu județul Bistrița-Năsăud și comuna Buza, la sud cu comunele Geaca și Pălatca, la vest cu comuna Sic, iar la nord cu comunele Fizeșu Gherlii și Sânmartin.

Arii protejate modificare

  • Zona lacurilor Țaga-Geaca (zonă protejată mixtă).

Istoric modificare

Fostul sat Ghiolț (în maghiară Göes, în germană Götz) a fost unit cu satul Țaga. Cu ocazia reformei administrative din anul 1968, Ghiolțul a fost integrat localității Țaga, cu care practic se unise prin construcțiile caselor noi care s-au tot adăugat între cele două sate vecine. Ghiolț este consemnat documentar ca localitate în actele vremii, începând din anul 1298[5]

Descoperiri arheologice modificare

În afară de alte descoperiri au fost găsite două cimitire, unul din secolele III-IV, iar celălalt din secolele VII-VIII, descoperire care aduce un argument în favoarea continuității vieții locale și după retragerea aureliană.[6]

Demografie modificare



 

Componența etnică a comunei Țaga

     Români (85,39%)

     Maghiari (4,79%)

     Romi (3,02%)

     Alte etnii (6,8%)



 

Componența confesională a comunei Țaga

     Ortodocși (84,63%)

     Reformați (4,53%)

     Greco-catolici (1,7%)

     Alte religii (2,14%)

     Necunoscută (6,99%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Țaga se ridică la 1.588 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.947 de locuitori.[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,39%), cu minorități de maghiari (4,79%) și romi (3,02%).[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,63%), cu minorități de reformați (4,53%) și greco-catolici (1,7%), iar pentru 6,99% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]

Politică și administrație modificare

Comuna Țaga este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Romulus Mîrza[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul PRO România3      
Partidul Mișcarea Populară1      
Partidul Social Democrat1      

Evoluție istorică modificare

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[11] [12] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 3.485 2.950 368 101 66
1880 3.164 2.580 444 19 121
1890 3.411 2.759 500 26 126
1900 3.658 3.100 480 76 2
1910 3.855 3.200 549 52 54
1920 3.830 3.322 424 84
1930 4.035 3.488 441 1 61 44
1941 4.325 3.663 542 1 101 18
1956 4.536 4.053 482 1
1966 4.058 3.705 353 0
1977 3.340 3.046 261 33 0
1992 2.313 2.104 163 44 2
2002 2.162 1.982 133 46 1

Lăcașuri de cult modificare

  • Biserica din Țaga[13]
  • Biserica din Sântejude
  • Biserica din Ghiolț[14]
  • Biserica din Năsal[15]
  • Biserica Greco-Catolică din Țaga, demolată în noaptea din 10 spre 11 mai 2006 de unii săteni ortodocși la instigarea preotului ortodox și a primarului comunei, pentru a nu fi restituită parohiei române unite (greco-catolice). Distrugerea s-a petrecut în pofida unei ordonanțe președințiale emise de Judecătoria Dej, care a dispus ca orice lucrări de demolare să înceteze până la stabilirea dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult. Cererea parohiei greco-catolice împotriva celor vinovați a fost admisă pe 5 septembrie 2007 de Curtea de Apel Cluj.[16]

Obiective turistice modificare

  • Castelul Wass. Vechiul castel a fost în anul 1800 renovat de către proprietarul Samuel Wass și soția acestuia, Rosalia Bethlen. Pe clădirea principală a castelului erau emblemele familiilor Wass și Bethlen. Pivnițele (cu profil ogival) sunt originale (Evul Mediu).

Personalități modificare

Vezi și modificare

Galerie de imagini modificare

  •  
    Țaga
  •  
    Biserică din Țaga
  •  
    Casă tradițională
  •  
    Sântejude
  •  
    Biserica de lemn din satul Sântejude (monument istoric)
  •  
    Sântejude
  •  
    Sântioana
  •  
    Monumentul eroilor din satul Sântioana
  •  
    Năsal
  •  
    Biserica de lemn din satul Năsal (monument istoric)
  •  
    Zona lacurilor Țaga-Geaca
  •  
    Biserica reformată din satul Năsal (monument istoric)

Note modificare

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 236
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ J. Kádár (1900), Szólnok-Doboka Vármegye Monographiája, vol.III, Dej
  6. ^ Mihail Macrea, Viața în Dacia romană, ed. științifică, București, 1969, p.473
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  11. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  12. ^ Structura etno-demografică a României
  13. ^ Oana Rusu. „Povești din Țaga Clujului”. Accesat în . 
  14. ^ Marcel Gheberta. „Sfințirea bisericii din Ghiolț, parohia Taga”. Accesat în . 
  15. ^ Wikipedia. „Biserica de lemn din Năsal”. Accesat în . 
  16. ^ Cauza Parohia BRU Țaga vs. Parohia BOR Țaga în solidar cu primarul Romulus Mârza ș.a.[nefuncțională]

Bibliografie modificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Ioan Mârza (). Povestea vieții mele (cap. “Satul natal”, pag.41-73). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. ISBN 978-973-610-722-1. 

Lectură suplimentară modificare

  • Monografia comunei Țaga, Corina Bașnou, Ioan Mârza, Marian I. Boca, Constantin Crăciun, Editura Tipogr. Delroti, 2009 - recenzie

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Țaga, Cluj


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Țaga,_Cluj&oldid=15893544