Comuna Sânmărtin, Cluj
Sânmărtin (în maghiară Szépkenyerűszentmárton) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ceaba, Cutca, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Măhal, Sâmboieni, Sânmărtin (reședința) și Târgușor.
Sânmărtin | |
Szépkenyerűszentmárton | |
— comună — | |
Biserica de lemn din Cutca | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 47°00′32″N 24°04′42″E / 47.00889°N 24.07833°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Cluj |
SIRUTA | 59498 |
Atestare | 1312 [1] |
Reședință | Sânmărtin |
Sate componente | Sânmărtin, Ceaba, Cutca, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Măhal, Sâmboieni, Târgușor |
Guvernare | |
- Primar | Ioan Fărtan[*][3] (PNL, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 71,91 km² |
Altitudine | 320 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.110 locuitori |
- Densitate | 24,28 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407213 |
Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Localizarea comunei în județul Cluj | |
Sânmartin pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text |
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sânmărtin se ridică la 1.110 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.384 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,59%), cu minorități de maghiari (9,01%) și romi (5,5%), iar pentru 10,9% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,21%), cu minorități de reformați (8,11%), romano-catolici (1,35%) și greco-catolici (1,08%), iar pentru 11,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
modificareComuna Sânmărtin este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Fărtan[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 2 |
Evoluție istorică
modificareDe-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
1850 | 2.734 | 2.140 | 531 | 44 | 19 | |||
1880 | 2.974 | 2.297 | 591 | 17 | 69 | |||
1890 | 3.194 | 2.503 | 589 | 27 | 75 | |||
1900 | 3.496 | 2.758 | 662 | 38 | 38 | |||
1910 | 3.703 | 2.908 | 690 | 37 | 68 | |||
1920 | 3.785 | 2.994 | 681 | 110 | ||||
1930 | 3.824 | 3.054 | 644 | 71 | 55 | |||
1941 | 4.002 | 3.228 | 668 | 69 | 37 | |||
1956 | 4.348 | 3.702 | 574 | 71 | 1 | |||
1966 | 3.800 | 3.356 | 421 | 23 | 0 | |||
1977 | 3.179 | 2.795 | 352 | 32 | 0 | |||
1992 | 2.106 | 1.868 | 215 | 23 | 0 | |||
2002 | 1.744 | 1.509 | 182 | 53 | 0 |
Personalități
modificare- Emil Giurgiuca (1906-1992) - poet și traducător român
Bibliografie
modificare- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Materiale media legate de Sânmărtin la Wikimedia Commons
Imagini
modificare-
Primăria comunei
-
Sânmărtin
-
Biserica reformată din Sânmărtin (1926). Are același arhitect ca și Biserica reformată din Malin.
-
A înlocuit biserica medievală demolată în 1920
-
Poarta de lemn a bisericii reformate
-
Sânmărtin
-
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Sânmărtin
-
Baza sportivă
-
Cutca și împrejurimile
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Cutca (monument istoric)
-
Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Diviciorii Mari
-
Drumul din Diviciorii Mari
-
Biserica reformată din satul Diviciorii Mari (monument istoric)
-
Drumul Diviciorii Mici-Diviciorii Mari
-
Satul Diviciorii Mici
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Diviciorii Mici
-
Satul Măhal
-
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Măhal
-
Sâmboieni
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sâmboieni (monument istoric)
-
Monumentul Eroilor din Sâmboieni
-
Sâmboieni (biserica de zid și căminul cultural)
-
Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, construită între anii 1981-1982
-
Târgușor
-
Biserica ortodoxă „Sf. Ioan Botezătorul” din satul Târgușor
-
Ceaba
-
Biserica Sfântul Dumitru din Ceaba (1930)
-
Ceaba
-
Monumentul Eroilor din satul Ceaba
Note
modificare- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 228
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Sânmartin
- ^ Structura etno-demografică a României