Germanii din România
Germanii din România Rumäniendeutsche | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|
![]() | ||||||
Populație totală | ||||||
c. 22.900 (2022)[1] | ||||||
Regiuni cu populație semnificativă | ||||||
| ||||||
Limbi vorbite | ||||||
Limba germană, dialectul șvăbesc, dialectul săsesc, limba română, limba maghiară | ||||||
Religii | ||||||
În principal romano-catolici și evanghelici luterani | ||||||
Grupuri înrudite sau legate cultural | ||||||
Germanii din Ungaria, Germanii din Slovacia, Germanii din Polonia | ||||||
Note | ||||||
Germanii din România (în germană Rumäniendeutsche) reprezintă o minoritate etnică din interiorul României. În timpul perioadei interbelice, în interiorul Regatului României trăiau în jur de 745.421 de germani, conform recensământului din 1930. Acest număr a scăzut constant din 1989 până în prezent.





Conform recensământului din 2002, în România erau 59.764, iar în 2011 mai erau doar 36.042 de germani, reprezentând 0,17% din întreaga populație a țării. În 2022, au fost înregistrați circa 22.900 etnici germani în total în România. De asemenea, conform aceluiași recensământ, germana standard (i.e. Hochdeutsch) este vorbită ca limbă nativă de doar 0.10% din populația țării.
Grupuri Modificare
Germanii din România și Republica Moldova nu sunt un grup etnic unitar. Pentru a înțelege limba, cultura și istoria lor, trebuie percepuți ca o serie de grupuri independente, care se deosebesc unele de altele atât ca origine, cât și după regiunea în care s-au așezat și data imigrării (deși au și anumite caracteristice în comun, cel puțin unele dintre acestea):[2]
- Sașii - cel mai cunoscut și vechi grup, adesea identificat cu toți germanii din România;
- Șvabii bănățeni (al doilea cel important și numeros grup etnic german din România) și șvabii sătmăreni, grupuri ale șvabilor dunăreni din România;
- Landlerii protestanți din zona Sibiului;
- Țipțerii din Maramureș și Bucovina (mai precis Județul Suceava);
- Germanii bucovineni, odinioară cu prezență masivă la Gura Humorului (majoritatea populației în 1930), Suceava (germana standard/Hochdeutsch a fost principala limbă vorbită în 1900), Rădăuți, Vatra Dornei și Cernăuți, acum cu o prezență considerabil mai mică pe cuprinsul județului Suceava;
- Germanii basarabeni (pentru perioada 1918-1940);
- Germanii regățeni;
- Germanii dobrogeni, colonizați în trei etape între 1840 și 1891.
Demografie Modificare
Evoluția populației germane din România a fost următoarea:
- 1930: 745.421 persoane (4,1% din populația României)[3] respectiv 23,7% din populația Banatului,[4] 8,9% din populația Bucovinei[5], 7,9% din populația Transilvaniei;[4], 3% din populația Basarabiei și 2,8% din populația Dobrogei.
- 1948: 343.913 persoane (2,2% din populația României);
- 1956: 384.708 persoane (2,2% din populația României);
- 1977: 359.109 persoane
- 1992: 111.301 persoane
- 2002: 60.088 persoane
În cadrul Acțiunii Recuperarea (Geheimsache Kanal) au fost vândute, conform evidențelor oficiale, persoane aparținând minorității germane din România, după cum urmează:
- 15.501 în 1983,
- 16.554 în 1984,
- 13.972 în 1985,
- 13.130 în 1986,
- 13.994 în 1987,
- 12.902 în 1988,
- 23.387 în 1989.
O cifră exactă este greu de stabilit, dar la sfârșitul anului 1989 mai trăiau în România 250.000-260.000 germani.
Datele oficiale arată o „explozie” a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care numărul emigranților a început să scadă:
- 60.072 în 1990,
- 15.567 în 1991,
- 8.852 în 1992,
- 5.945 în 1993,
- 4.065 în 1994,
- 2.906 în 1995,
- 2.315 în 1996,
- 1.273 în 1997.
Conform recensământului din 2002 mai existau în România 60.088 de germani, reprezentând 0,3% din populația țării.
La recensământul din 2011 un număr de 27.019 persoane s-au declarat cu limba germană ca limbă maternă.[6]
Personalități Modificare
- Hermann Oberth (1894-1989), unul din părinții astronauticii;
- Hans Otto Roth (1890-1953), politician democrat, deținut politic;
- Joseph Schubert (1890-1969), episcop romano-catolic de București, nerecunoscut de autoritățile române, deținut politic;
- Paul Philippi (1923-2018), politician, președinte fondator al Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR);
- Eginald Schlattner (n. 1933), inginer hidrolog, pastor luteran, scriitor;
- Peter Maffay (n. 1949), cantautor, cântăreț și muzician rock'n'roll;
- Ricky Dandel (n. 1952) solist vocal, compozitor, textier, prezentator, moderator și show-man;
- Herta Müller (n. 1953), scriitoare, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură;
- Michael Klein (1959-1993), sportiv, fotbalist;
- Klaus Iohannis (n. 1959), primar al orașului Sibiu, președinte al României;
- Herbert Müller (n. 1962), sportiv, handbalist;
- Stefan Hell (n. 1962), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie;
- Bernd Fabritius (n. 1965), politician, membru al Bundestagului din partea Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (CSU).
Galerie Modificare
-
Stema istorică a sașilor din Transilvania
-
Stema istorică a germanilor din Bucovina
-
Stema istorică a șvabilor din Banat
-
Stema istorică a șvabilor sătmăreni
-
Distribuția germanilor în Europa centrală și de est în 1925 (în imagine pot fi văzute și comunitățile de germani din Regatul României)
-
Comunități de sași și șvabi din Transilvania și Banat în Regatul României (începutul secolului al XX-lea)
-
Un grup de germani basarabeni (circa 1935)
-
Un grup de șvabi germani în 1940, celebrând Kerwei sau chirvaiul (hramul bisericii)[7]
-
Un german în Colilia, Dobrogea
-
Comuna Saschiz, Mureș, un exemplu de sat săsesc fortificat
-
Cuplu săsesc din zona Bistriței/Bistritz/Nösnerland
-
Un sas din Gușterița/Hammersdorf
-
Costum tradițional săsesc din Brașov/Kronstadt/Kruhnen
Note Modificare
- ^ Bogdan Păcurar (). „Recensământ 2022. România are 19.053.815 locuitori. Țara noastră a pierdut peste un milion de locuitori față de acum 10 ani”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Die deutsche Minderheit in Rumänien
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. XXIV.
- ^ a b Idem, pag. XXVII.
- ^ Idem, pag. XXVI.
- ^ COMUNICAT DE PRESĂ 24 august 2012 privind rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor-2011
- ^ Banaters.com - Kerwei
Referințe Modificare
- de Johann Böhm: Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rumänien und das Dritte Reich 1941-1944, Frankfurt am Main 2003, ISBN 3-631-50647-3.
- Vasile Docea, Monografia ca exercițiu de memorie colectivă. Cazul istoriilor germane ale Banatului, în Smaranda Vultur (coord.), Banatul din memorie. Studii de caz, Timișoara, Editura Marineasa, 2008, p. 318-333.
- de Ioan Mărculeț: 1930-2002. Aspecte privind germanii din România, Historia, An IX, nr. 88, București.
Vezi și Modificare
- Etnici germani
- Germani bucovineni
- Germani regățeni
- Șvabi bănățeni
- Șvabi dunăreni
- Șvabi sătmăreni
- Țipțeri
- Germani dobrogeni
- Germani pontici
- Dialectul săsesc
- Dialectul șvăbesc
- Românii din Germania
- Forumul Democrat al Germanilor din România, pentru reprezentarea politică actuală a germanilor din România.
- Grupul de Acțiune Banat
- Procesul scriitorilor germani
- Lista ambasadorilor Germaniei în România
- Listă de localități întemeiate sau populate de sași în Transilvania
Lectură adițională Modificare
- Povești din folclorul germanilor din România de Roland Schenn, editura Corint, 2014
Legături externe Modificare
- William Totok: Germanii din Romania între nazism și stalinism, în: Observator cultural, Nr. 197 - 2 decembrie 2003, [1]
- Istoria și tradițiile minorităților din România
- Scriitori germani din România
- Germanii din România Arhivat în , la Wayback Machine.