Județul Sibiu

județ în România

Județul Sibiu (în maghiară Szeben megye, în germană Kreis Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu același nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu.

Sibiu
Kreis Hermannstadt
—  Județ  —
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan
Biserica evanghelică din Cisnădie, Sibiu, Agnita, Liceul Teoretic „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș, Complexul balnear Ocna Sibiului, Biserica armeano-catolică „Sfânta Elisabeta” din Dumbrăveni, Biserica evanghelică din Biertan Harta jud Sibiu.svg
Stemă
Stemă
Sibiu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°52′N 24°14′E ({{PAGENAME}}) / 45.87°N 24.23°E

Țară România
RegiuneCentru

SIRUTA323
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăSibiu
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Sibiu[*]Daniela Cîmpean[*]  Modificați la Wikidata (PNL, 2016)
 - PrefectAdela Muntean

Suprafață
 - Total5.432 km²

Populație (2011)
 - Total375,992 locuitori
 - Densitate69,2 loc./km²
 - Locul după populație23 locuitori

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic69
Indicativ autovehiculeSB

Prezență online
http://www.cjsibiu.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Sibiu indicat
Harta României cu județul Sibiu indicat

GeografieModificare

VeciniModificare

Județul Sibiu se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

SuprafațăModificare

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2. ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii

ReliefModificare

Zona de munteModificare
  • Munții Făgăraș se întind pe teritoriul județului Sibiu cu partea lor vestică și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m.
  • Munții Lotrului
  • Munții Cindrel
Zona depresionarăModificare
  • Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.
  • Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt.
  • Depresiunea Săliștei
  • Depresiunea Apoldului
PodișuriModificare

HidrografieModificare

ClimaModificare

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează între 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm în zona muntoasă.

Flora și faunaModificare

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

TransporturiModificare

AerianModificare

 
Aeroportul Sibiu

Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena.

RutierModificare

FeroviarModificare

AdministrațieModificare

Județul Sibiu este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Daniela Cîmpean[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal18                  
Partidul Social Democrat5                  
Forumul Democrat al Germanilor din România5                  
Uniunea Salvați România4                  

PopulațiaModificare



 

Componența etnică a județului Sibiu

     Români (90,64%)

     Maghiari (2,89%)

     Romi (4,76%)

     Germani (1,09%)

     Altă etnie (0,62%)


 

Componența confesională a județului Sibiu

     Ortodocși (88,9%)

     Romano-catolici (1,5%)

     Penticostali (1,1%)

     Greco-catolici (2,3%)

     Reformați (2%)

     Baptiști (0,9%)

     Altă religie (3,3%)

Județul Sibiu - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Scurt istoricModificare

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița, unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al XII-lea, odată cu integrarea Transilvaniei în Regatul Ungariei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. În anul 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios. În anul 1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum), organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În anul 1572 sediul Bisericii Evanghelice din Transilvania a fost mutat de la Sibiu la Biertan, de unde a revenit la Sibiu în anul 1867.

În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1863 Dieta Transilvaniei, alcătuită din 58 deputați români, 56 deputați maghiari și secui și 44 deputați sași, s-a întrunit la Sibiu și a adoptat unele măsuri economice, precum și o lege privind egala îndreptățire a românilor cu sașii și secuii.

În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare a comitatului Sibiu.

EconomiaModificare

Un rol important în economia județului îl au: industria de textile și de confecții, industria de pielărie și încălțăminte, industria de construcții a mijloacelor de transport rutier, industria materialelor de construcții (prin exploatarea zăcămintelor de marmură, argilă și nisipuri), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară (prin prelucrarea laptelui, a cărnii și a pieilor), comerțul, serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului.

Atracții turisticeModificare

Diviziuni administrativeModificare

Județul este format din 64 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Sibiu.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu47.204 
 municipiu reședință de județ147.245 
 oraș8.732 
 oraș12.815 
 oraș14.282 
 oraș5.404 
 oraș7.388 
 oraș3.910 
 oraș3.562 
 oraș5.421 
 oraș6.905 

Comune

comună1.886 
comună1.562 
comună1.350 
comună2.502 
comună3.690 
comună1.429 
comună3.792 
comună2.590 
comună2.284 
comună1.613 
comună3.415 
comună703 
 comună1.441 
comună2.015 
comună1.434 
 comună3.665 
comună906 
comună1.243 
comună2.820 
 comună3.621 
comună2.172 
 comună2.757 
comună3.750 
comună3.327 
comună2.997 
comună746 
comună1.017 
comună1.212 
comună2.058 
comună1.036 
comună3.335 
comună2.868 
 comună3.205 
comună2.548 
comună1.802 
comună3.061 
comună1.929 
comună2.760 
comună5.241 
comună571
comună5.416 
comună2.365 
 comună3.581 
 comună1.574 
comună2.415 
comună2.858 
 comună1.873 
comună2.557 
comună4.470 
comună1.589 
 comună7.028 
comună3.769 
comună2.606 

BibliografieModificare

  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț Ioan., Mărculeț Cătălina, Dobre Robert., Edit. Universității din București, 2008.
  • Județul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism București 1981.
  • Județul Sibiu, Coloianu Nicolae, Dragu Gheorghe, Badea Lucian. Editura Academiei R.S.R. București 1976.
  • Opportunities to use Sibiu county’s tourist patrimony, Mărculeț Ioan, Mărculeț Vasile. The 5th edition of the Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space“. The reconsideration of the geographic approach in the contextof globalization, Editura MIRTON, Timișoara 2002.
  • Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin Adrian Luca, Zeno P.Karl, Adrian Georgescu. ISBN 973-590-856-5, Editura Economică Sibiu 2003.
  • Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sibiu

NoteModificare

  1. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi șiModificare