Mediaș

municipiu din județul Sibiu, România

Mediaș (în latină Media[3] sau Civitas Mediensis[4], germană Mediasch, în maghiară Medgyes, în dialectul săsesc Medwesch, Medveš sau Meddesch, în trecut Medwich) este un municipiu în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Mediaș (reședința) precum și din satul Ighișu Nou (germană Sächsisch-Eibesdorf). Are o populație de 54,564 locuitori (conform recensământului din 2021, amânat și reprogramat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 în România). După municipiul Sibiu (germană Hermannstadt), Mediaș este al doilea cel mai important și populat oraș al județului Sibiu.

Mediaș
Mediasch
Medgyes
—  municipiu și oraș  —

Stemă
Stemă
Mediaș se află în România
Mediaș
Mediaș
Mediaș (România)
Localizarea orașului pe harta României
Mediaș se află în Județul Sibiu
Mediaș
Mediaș
Mediaș (Județul Sibiu)
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 46°9′50″N 24°21′3″E ({{PAGENAME}}) / 46.16389°N 24.35083°E

Țară România
Județ Sibiu

Atestare documentară1267

ReședințăMediaș[*]
ComponențăMediaș[*], Ighișu Nou

Guvernare
 - PrimarGheorghe Roman[1] ( PNL, )

Suprafață
 - Total62,62 km²
Altitudine330 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total39.505 locuitori
 - Densitate881,55 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal551002–551143[2]

Localități înfrățite
 - SopronUngaria
 -  Joure[*][[Joure (town in Friesland, Netherlands)|​]]Țările de Jos
 - Mineral WellsStatele Unite ale Americii

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Așezare geografică modificare

Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanță de 39 km de Sighișoara și 41 km de Blaj. Cetatea săsească din Moșna se află spre Agnita, la 10 Km de Mediaș. La 18 km de Mediaș se găsește stațiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentar din anul 1302. Stațiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral și sare de Bazna. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu este de 55 km.

Istoric modificare

 
Mediaș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 

În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat un castru roman (mai precis castrul roman Media).

În secolele XII-XIII regii Ungariei au așezat în zona Mediașului coloniști germani și vest europeni, cunoscuți sub numele de sași (germană Siebenbürger Sachsen).

În 1267, în prima mențiune documentară, apare ca Mediesy. Acest nume poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea.[5][6]

În anul 1318, sașii din Mediaș și cei din Șeica Mare (germană Marktschelken) au fost scutiți de obligația de a participa la oastea regală, obținând totodată și unele privilegii fiscale.

La 1402, regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor.

În 1576, aici a fost ales Ștefan Báthory drept rege al Poloniei, și tot aici a fost ales István Bocskai în 1605 în funcția de principe al Transilvaniei.

Biserica „Înălțarea Domnului”, prima biserică românească din Mediaș, a fost ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului Ioan Bob de la Blaj, cel care tot atunci a înființat și prima școală românească din oraș.[7]

Evenimente importante în istoria Mediașului modificare

  • 1267, 3 iunie - prima mențiune documentară a localității.
  • 1289 - Pomenită documentar „terra Medies” (până la 1308).
  • 1315 - Regele Carol Robert de Anjou conferă locuitorilor din Mediaș, Șeica și Biertan, toate drepturile provinciei Sibiu.
  • 1359 - Mediașul este numit pentru prima dată oraș (civitas).
  • 1402 - Regele Sigismund de Luxemburg eliberează scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor. Prima mențiune a judelui local (villicus).
  • 1414 - Prima referire documentară privind Biserica „Sf. Margareta”.
  • 1438 - O invazie otomană afectează localitatea și împrejurimile. Sunt menționate distrugeri și la biserica parohială.[8]
  • 1452 - Menționarea primei incinte de apărare în jurul Bisericii „Sf. Margareta” (castrum).
  • 1457 - Prima mențiune a breslei croitorilor și a celei vânzătorilor de postav din Mediaș.
  • 1487 - Prima mențiune a unui spital la Mediaș.
  • 1490-1534 - Se construiește incinta fortificată, la lucrări contribuind și locuitorii satelor din cele două scaune, Mediaș și Șeica.
  • 1501 - Existau deja 6 bresle.
  • 1545 - Are loc în biserica parohială din oraș, primul sinod al Bisericii Sașilor Lutherani din Transilvania[9].
  • 1551 - Este finalizată construcția Turnului Trompeților
  • 1552 - Mediașul devine sediul judelui regal al celor două scaune.
  • 1576 - Ștefan Báthory este ales la Mediaș ca rege al Poloniei.
  • 1586 - Menționată documentar “Schola civitatis” (Școala orașului).
  • 1599 - Dieta întrunită la Mediaș l-a ales ca principe al Transilvaniei pe cardinalul Andrei Báthory.
  • 1639 - Construirea unui pod peste râul Târnava Mare.
  • 1816-1824 - Construirea Școlii de fete.
  • 1826 - Edificarea Bisericii „Înălțarea Domnului” și a școlii greco-catolice de către episcopul Ioan Bob.
  • 1863 - Introducerea iluminatului public stradal.
  • 1871 – Deschiderea școlii agricole (germană Ackerbauschule) din Mediaș. Își începe activitatea tipografia G. A. Reisenberger.
  • 1872 - Inaugurarea gării din Mediaș.
  • 1873 - Deschiderea Școlii orășenești de meserii.
  • 1879 - Construirea unei săli de gimnastică.
  • 1881 - Se pun bazele fabricii de pielărie Karres din Medias.
  • 1888 - Deschiderea unei fabrici de postav și textile la Mediaș.
  • 1893 - Înființarea Cooperativei de economii și credit. Primele legături telefonice la Mediaș. Începe să apară “Mediascher Wochenblatt” (Foaie săptămânală medieșană).
  • 1895 - Se pun bazele fabricii de salamuri si conserve.
  • 1902 - Se construiește un spital orășenesc cu 32 de paturi.
  • 1908 - Transformarea spitalului și mărirea capacității la 160 de paturi. Construirea unei școli catolice elementare și a unei școli românești unite.
  • 1910-1912 - Construirea noii clădiri a Liceului Stephan Ludwig Roth, după planurile arhitectului Fritz Balthes⁠(de)[traduceți].
  • 1911 - Construirea Școlii ortodoxe românești. Începutul exploatării gazului metan la Mediaș.
  • 1919, 8 ianuarie: Adunarea Națională Săsească de la Mediaș hotărăște aderarea la Marea Unire, pe baza Declarației de la Alba Iulia, care garanta drepturi pentru minorități.
  • 1921 - Deschiderea fabricii de geamuri. Realizarea fabricii de vase emailate.
  • 1922 - Se pun bazele fabricii de sticlărie Vitrometan.
  • 1935, 28 iulie - Sfințirea bisericii ortodoxe cu hramul „Sf. Mihail și Gavril” („catedrala”).
  • 1962 - Se construiește noul pod peste calea ferată.
  • 1963-1965 - Se construiește noua gară.
  • 1970 - Mai: mare inundație. La fel și în iulie 1975.[10]

Descoperiri arheologice modificare

Pe teritoriul orașului au fost identificate, prin descoperiri fortuite, cercetări de suprafață și săpături sistematice, mai multe așezări rurale:

  • În punctul „Gura Câmpului“, cartier al orașului în partea sa de nord-vest, pe malul Târnavei Mari, a fost cercetată, în anii 1975 și 1977, o așezare rurală a cărei suprafață a fost estimată la 8 ha. S-au descoperit resturile a zece locuințe de suprafață și un atelier de redus și prelucrat fierul (fierărie). Locuințele erau construite pe fundații de piatră fără liant (zid sec), aveau pereții din lemn, iar acoperișul, din paie sau șindrilă. Trei dintre locuințe au avut câte două camere, cu suprafețe totale între 42-60 mp, iar celelalte, câte una singură și suprafețe cuprinse între 9-14 mp; la două locuințe s-a surprins un paviment format din lespezi de piatră. Încălzirea se făcea cu vetre sau cuptoare.

Atelierul de fierărie era organizat într-o construcție de același fel și avea patru încăperi de dimensiuni mici; cea care s-a păstrat cel mai bine avea dimensiunile de 4 x 3 m. În atelier s-au identificat urmele unei vetre și foarte probabil și ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase și o bucșă de coasă, o altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare și mari cantități de zgură, dispersate pe suprafața atelierului.

Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier.

Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline) și de la vânat (cervidee), precum și un dupondius de la împărăteasa Faustina.

Potrivit observațiilor topografice, așezarea de la Gura Câmpului avea un plan ortogonal, cu o piață (forum) în centrul său și constituia un important vicus, în jurul căruia gravitau mai multe așezări, posibil și unele villae rusticae, semnalate prin celelalte descoperiri din aria orașului.

  • La 0,8 km spre vest de așezare s-a descoperit un fragment de lespede funerară pe care era redat un călăreț, precum și un monument cu doi lei funerari; monu­mentele puteau proveni din cimitirul așezării de la Gura Câmpului, sau dintr-un cimitir de familie de pe o villa rustica.
  • În punctul „Rora Mică“, situat la vest de municipiu, s-au descoperit fragmente ceramice de epocă romană.
  • Alte materiale ceramice de epocă romană s-au descoperit în punctele: „Baia de Nisip“, „Hientz“ și la ieșirea din municipiu, pe partea stângă a pârâului Ighișului, zonă din care ar putea proveni și tezaurul menționat la Ighișul Nou, localitate ce aparține acum de municipiul Mediaș.
  • Din locuri neprecizate de pe aria orașului mai provin: o statuetă din bronz, un pond din bronz, având redată o figură grotescă, monede din perioada provinciei.

Demografie modificare


 

Componența etnică a municipiului Mediaș

     Români (74,1%)

     Maghiari (6,36%)

     Romi (2,67%)

     Germani (1,02%)

     Alte etnii (0,12%)

     Necunoscută (15,72%)


 

Componența confesională a municipiului Mediaș

     Ortodocși (67,17%)

     Reformați (3,55%)

     Greco-catolici (2,69%)

     Romano-catolici (2,47%)

     Penticostali (1,62%)

     Alte religii (5,42%)

     Necunoscută (17,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Mediaș se ridică la 39.505 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 47.204 locuitori.[11] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,1%), cu minorități de maghiari (6,36%), romi (2,67%) și germani (1,02%), iar pentru 15,72% nu se cunoaște apartenența etnică.[12] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,17%), cu minorități de reformați (3,55%), greco-catolici (2,69%), romano-catolici (2,47%) și penticostali (1,62%), iar pentru 17,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[13]

Mediaș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie modificare

 
1826 - Danga pentru vitele din Mediaș

Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile centre meșteșugărești de aici s-au transformat în fabrici și s-au produs aici primul cristal și primul email românesc. Fabricile cele mai cunoscute sunt:

  • Emailul;
  • Automecanica;
  • Vitrometan;
  • Relee;
  • Alex Rom;
  • Medimpact;
  • Salconserv;
  • Felam;
  • Armax-Gaz;
  • Magnet;
  • Romgaz;
  • Romanelec;
  • Transgaz;
  • Kromberg&Schubert;
  • Dafora SA.

Transport modificare

Sistemul de transport public din Mediaș este compus din autobuze și troleibuze. Există și companii de taxi.

Prin Mediaș trec drumurile naționale DN14 și DN14A. Orașul este racordat la rețeaua feroviară din anul 1872, ca stație pe calea ferată Teiuș–Brașov.

Cele mai apropiate aeroporturi sunt Aeroportul Sibiu, Aeroportul Cluj și Aeroportul Târgu Mureș.

Politică modificare

Municipiul Mediaș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Gheorghe Roman, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal16                
Partidul Social Democrat3                
Uniunea Salvați România2                

În anul 2000 a fost ales primar Teodor Plopeanu (din partea Alianței pentru România, o grupare dizidentă desprinsă din PDSR). Ulterior acesta s-a înscris în PDSR, rebotezat PSD, fiind în prezent consilier județean al acestei formațiuni.

La alegerile locale din 2004 a fost ales primar Daniel Thellmann din partea FDGR. În data de 17 aprilie 2008 primarul Thellmann s-a înscris în PD-L, fapt care a generat întreruperea relațiilor dintre Forumul German și PD-L.[15] În 2009, în urma decesului primarului Thellmann, a fost ales primar Teodor Neamțu (PD-L), fost viceprimar în mandatul Thellmann.

Primari modificare

Turism modificare

 
Sinagoga din Mediaș
 
Turnul Pietrarilor

Un oraș pitoresc în care se simte îmbinarea dintre vechi și nou, cu o alternanță de stiluri arhitectonice, de la gotic la cel renascentist și neoclasic, la baroc și secession (Jugendstil). „Civitas Mediensis” și-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri și bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porți principale și 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deține un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Această biserică este importantă și pentru că aici a fost închis domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, în anul 1476, în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matia Corvinul. Tot aici principele transilvănean Ștefan Báthory a fost ales în funcția de rege al Poloniei.

Altarul de la Mediaș este o capodoperă a goticului transilvănean.

Centrul istoric al orașului Mediaș apare ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piața castelului sunt unice în Transilvania. Orașul are o vechime de peste 7 secole, fiind menționat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi orașe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menționa Turnul Croitorilor, Turnul Trompeților, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588) Turnul Forkesch, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Complexul Arhitectural Franciscan include biserica și mănăstirea franciscană, care, în jurul anului 1444, au fost construite de ordinul franciscan. Complexul adăpostește exponate de mare valoare: tezaurul de la Șeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară.

În paginile romanului Dracula, scriitorul irlandez Bram Stoker menționează că, la nunta contelui valah, vinul a fost „cel auriu de Mediaș”. Mediașul și împrejurimile lui sunt și azi cunoscute, dată fiind faima vinurilor vechi de Târnave, simbol al stemei orașului, zona fiind supranumită în vechime „Țara Vinului” sau „Weinland”, așa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. XVI).

Monumente modificare

Educație modificare

În 2010, existau în oraș 10 școli generale și 5 licee, mai precis:

  • Liceul Teoretic Stephan Ludwig Roth;
  • Colegiul Școala Națională de Gaz (C.S.N.G.) - (având și o secție maghiară și una germană);
  • Liceul Teoretic Axente Sever;
  • Colegiul Tehnic Mediensis (http://www.gsiu.ro/ Arhivat în , la Wayback Machine.; a se vedea și lucrarea De la Școala profesională de ucenici la Colegiul Tehnic „Mediensis”, autori: Mărculeț V., Maximciuc Elena-Gabriela, Tănase Corina, Sima D., Mărculeț I., Editura Creativ, Mediaș, 2009);
  • Grup Școlar Automecanica.

Personalități modificare

Sport modificare

Cultură modificare

  • Festivalul Internațional de Film al Europei Centrale[22]

Galerie de imagini modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ https://coduripostaleok.ro/sibiu/medias-sb  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Getica, de Vasile Pârvan
  4. ^ CINECLIC+ (). „Orașul Mediaș 1958 / 1969”. YouTube. Accesat în . 
  5. ^ „Terra Medies” – „Ținutul Vișinilor” (I)
  6. ^ „Terra Medies” – „Ținutul Vișinilor” (II)
  7. ^ Mărculeț V., Mărculeț I., Districtul protopopesc greco-catolic al Mediașului (1827-2000). Monografie, ISBN 973-0-02146-5, Mediaș 2000; Stoian V., Mărculeț V., Mărculeț I., Istoria Protopopiatui Greco-Catolic Mediaș, prin protopopi ISBN 973-0-02618-X, București 2002; Mărculeț V., Mărculeț I., Mărculeț Cătălina (2005), Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, din regiunea Mediașului. 1700-2005, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma din Mediaș, București 2005.
  8. ^ Băldescu, Irina (). Transilvania medievală - Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița, Brașov și Cluj. Editura Simetria. 
  9. ^ Ionescu, Stefano(ed.) (). Die Margarethenkirche in Mediasch – das Bauwerk und die Teppichsammlung/ St’s Margareth Church in Medias -the monument and the carpet collection. Editura Muzeului Național Brukenthal. p. 27. 
  10. ^ Primăria Municipiului Mediaș, Istoria Mediașului, http://www.primariamedias.ro/, 18.02.2010
  11. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  12. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  13. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  15. ^ Thellmann a declanșat războiul Johannis-PDL | Sibianul
  16. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  17. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  18. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  19. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  20. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  21. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016
  22. ^ VIDEO Filme bune la Festivalul de la Mediaș, 9 septembrie 2011, Adevărul, accesat la 21 iunie 2013

Bibliografie suplimentară modificare

  • Mediaș, istorie romanțată, George Togan, 1944 - recenzie
  • Imagini din istoria orașului Mediaș, ediție bilingvă româno – germană - recenzie
  • Mediaș. Istorie, demografie, personalități. Studii, comunicări și articole, Vasile Mărculeț, Ioan Mărculeț, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011, 134 p - [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Mediaș, natură-istorie-economie, Prof. Raica V. Ioan, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1994

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mediaș

Reportaje

Imagini

Diverse

Vezi și modificare