Deschide meniul principal

Ioan Bob

episcop român greco-catolic
Ioan Bob
IoanBob.jpg
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Orman, Iclod, Cluj, România Modificați la Wikidata
Decedat (90 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Blaj, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
SediulBlaj
TitlulEpiscop de Alba Iulia și Făgăraș
Perioada1782 - 1830
PredecesorGrigore Maior
SuccesorIoan Lemeni
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală6 iunie 1784 Blaj
Episcop consacratorGrigore Maior

Ioan Bob (n. 1739, Orman, Cluj - d. 2 octombrie 1830, Blaj) a fost întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, între 1782-1830, adică episcop de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediu la Blaj. Activitatea sa a fost afectată de conflictul cu Gheorghe Șincai, pe care l-a denunțat și demis din funcția de director școlar.[4]

BiografieModificare

Ioan Bob s-a născut la 25 noiembrie 1739, în localitatea Orman, în comitatul Solnocul Interior, azi în județul Cluj. Părinții săi erau nobili români Andrei Bob din Copalnic-Mănăștur și Candida Timandi.

Primele cursuri școlare le-a făcut sub îndrumarea învățătorului reformat comunal, apoi a studiat la Ocna Dej, la Jula și la Ciumăfaia. La vârsta de 11 ani a trecut la gimnaziul înut de iezuiții din Cluj. De la Cluj a plecat la Blaj, unde a intrat ca novice la călugării bazilieni (Ordinul Sfântul Vasile cel Mare) aflați în mănăstirea Sfânta Treime. La școlile din Blaj l-a avut profesor de gramatică pe Petru Iacob.

Întrucât regulile călugărești cerute de către episcopul Atanasie Rednic erau prea aspre, nu a depus votul de călugăr. A plecat la reședința iezuiților din Odorheiu Secuiesc, unde a fost administrator între 1765-1769, iar de acolos s-a întors la Blaj, în calitate de administrator al mănăstirii, unde a funcționat până în anul 1773. In același an, deși avea vârsta de 34 de ani, a fost trimis la studii de către episcopul Grigore Maior, la Târnavia Sâmbăta Mare (in Slovacia de astăzi) unde, în 1774, a absolvit doar cursul de teologie. Bolnav fiind, s-a reîntors la Jula, unde și-a refăcut sănătatea. În 1778, episcopul Grigore Maior l-a hirotonit preot și l-a numit secretar episcopal, iar apoi, protopop în Daia Română, iar de aici, la Târgu Mureș.[5]

EpiscopModificare

În anul 1782 episcopul Grigore Maior a trebuit să renunțe la episcopat, din cauza neînțelegerii pe care le avea cu călugării basilieni și a opoziției pe care o făcuse față de Edictul de toleranță emis de împăratul Iosif al II-lea. La 12 august 1782 a fost convocat sinodul electoral. Aici candidații la episcopat s-au clasat în felul urmâtor: Ignatie Darabant cu 63 de voturi (susținut de călugări), Iacob Aron cu 57 de voturi, Ioan Bob cu 37 de voturi, Filotei Laszlo cu 10 voturi, Andrei Zetkey de la Muncaciu cu 2 voturi, Avram Mehesi Avram 2 voturi, Samuil Micu cu 1 vot și Ieronim Kalnoki 1 vot, în total fiind exprimate 178 de voturi.

La 21 octombrie 1782 împăratul Iosif al II-lea l-a numit episcop pe Ioan Bob, iar papa Pius al VI-lea l-a confirmat episcop. Împăratul Iosif al II-lea l-a preferat pe Ioan Bob în calitate de episcop al Bisericii Române Unite cu Roma, întrucât era preot de mir și nu călugăr, deși se clasase pe locul al III-lea, după numărul de voturi voturi obținute.

La 6 iunie 1784 a fost consacrat episcop de Grigore Maior, episcopul pensionat.

Pe 30 martie 1792 a adresat împăratului Leopold al II-lea memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae. A ctitorit numeroase biserici greco-catolice, între care Biserica Bob din Cluj, Biserica Bob din Mediaș, Biserica Bob din Târgu Mureș (nerestituită) etc.

În anul 1810 a înființat Vicariatul Silvaniei, cu un rol însemnat în ridicarea culturală a românilor din ținutul Sălajului.[6][7]

 
Biserica Bob din Târgu Mureș

OperaModificare

  • Dictionariu romanesc, lateinesc si ungaresc, Cluj (1822-1823), având circa 11.000 de cuvinte românești, cărora li se indică și echivalentul latin și cel maghiar, autor fiind însuși episcopul Ioan Bob.
  • În timpul episcopatului său, s-au tipărit diferite cărți de slujbă și de învățătură la Blaj;

BibliografieModificare

  • Ioan Chindriș, Un Supplex Libellus Românesc inedit 1783, “Satu Mare. Studii și cercetări”, (Muzeul de Istorie Satu Mare), V-VI, 1981-1982, p. 235-264.
  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură «Viața Creștină», Cluj-Napoca, 1994.

NoteModificare

  1. ^ Ioan Bob, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  2. ^ http://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bbabb.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Ioan Bob, CERL Thesaurus, accesat în  
  4. ^ Zenovie Pâclișanu, Contribuții la biografia lui Gheorghe Șincai, Transilvania, 1922, pag. 295-310.
  5. ^ Iacob Popa, Viața și faptele Episcopului Ioan Bob, scrisă la Blaj, în 1889; mss. rom. nr. 301, Biblioteca Academiei Române din Cluj, apud Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii Românești ..., p. 193.
  6. ^ Daniel Dumitran, Un timp al reformelor: Biserica Greco-Catolică din Transilvania sub conducerea episcopului Ioan Bob, Ed. Argonaut, Cluj, 2007, p. 295-296.
  7. ^ Bogdan Ilieș, Edificarea bisericii vicariale din Șimleu Silvaniei, în: Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, LV (2016), p. 119.
  8. ^ În traducerea lui Samuil Micu.

ImaginiModificare

Legături externeModificare