Catedrala Sfânta Treime din Blaj

monument istoric
Catedrala Sfânta Treime din Blaj
Poziționare
Coordonate46°10′25″N 23°55′23″E ({{PAGENAME}}) / 46.1736°N 23.9231°E
LocalitateBlaj, Blaj Modificați la Wikidata
JudețAlba
ȚaraRomânia[1][2]  Modificați la Wikidata
AdresaPiața 1848 nr. 2, municipiul Blaj[2]
Edificare
ArtistAnton Erhard Martinelli  Modificați la Wikidata
Stil artisticarhitectură barocă  Modificați la Wikidata
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Clasificare
Cod LMIAB-II-m-A-00187

Catedrala din Blaj, cu hramul Sfânta Treime, este un edificiu reprezentativ pentru arhitectura barocă din Transilvania. Lăcașul a fost construit între anii 1741 și 1749 după planurile arhitecților vienezi Anton Erhard Martinelli și Johann Martinelli. Biserica este catedrala Arhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș , sediul arhiepiscopului-major, întâistătătorului Bisericii Române Unite cu Roma și monument istoric clasat în grupa „A” (cod LMI AB-II-m-A-00187[3]), „monumentele istorice de valoare națională și universală”.[4]

Maica Domnului cu Pruncul, icoană împărătească din iconostasul catedralei

Istoric modificare

Episcopul Făgărașului, Ioan Inocențiu Micu-Klein, a încheiat pe 30 martie 1738 un contract cu Johann Martinelli, arhitectul curții imperiale din Viena, pentru realizarea catedralei, a școlilor și Mănăstirii Sfintei Treimi, contra sumei de 61.000 de florini austrieci.[5] În 1748 construcția a fost terminată, rămânând de executat finisajele.

Catedrala a fost sfințită de episcopul Petru Pavel Aron, succesorul fondatorului său, în anul 1756.

Construcția a fost extinsă în anul 1838, când i-au fost adăugate cele două turnuri monumentale. Analogia acestui proiect cu fațada Bisericii Iezuiților din Cluj este evidentă.[6] În dreapta catedralei se află vechea clădire a Liceului Sfântul Vasile cel Mare (în prezent Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea”), deschis de episcopul Petru Pavel Aron în anul 1754.

Pictura și iconostasul modificare

 
Iconostasul și cupola
 
Christos Pantocrator, icoană împărătească

Pictura cupolei datează din anii 1748-1749 și este realizată în patru registre, în stil bizantin cu accente realiste. În primul registru este reprezentat Isus ca mare arhiereu, înconjurat de papii Silvestru I, Grigore cel Mare, Clement I, Martin I, Ipolit, Leon cel Mare, Anastasie I și Ioan al VIII-lea.[7]

Portretele celor opt papi au fost pictate de Iacob Zugravul, după modelul realizat de Grigore Ranite în Biserica Cuvioasa Paraschiva din Rășinari.[8] Semnătura lui Iacob Zugravul („Iacov Zugraf”), fiul preotului unit Radu din Rășinari, se află în lanternou, sub picioarele apostolului Simon.[7] Seria celor opt portrete de papi a fost reluată de Iacob Zugravul în Biserica Sfânta Treime din Sibiel.

În registrul al doilea este reprezentată Liturghia Îngerească.

Registrul al treilea redă ciclul praznicelor: Nașterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Buna Vestire, Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Întâmpinarea Domnului, Duminica Floriilor, Învierea Domnului, Înălțarea la Cer, Sfânta Treime, Schimbarea la Față, Adormirea Maicii Domnului.[7]

Registrul al patrulea evocă de asemenea scene din viața Mântuitorului.

Iconostasul a fost realizat în perioada următoare. A fost sculptat în lemn de tei la Târgu Mureș, de către tâmplarul Aldea. Iconostasul a fost adus la Blaj pe bucăți, cu carul, și așezat în catedrală. Icoanele au fost pictate de meșterul Ștefan Tenețchi din Arad în anul 1765. Nicolae Iorga a apreciat acest iconostas (catapeteasmă) ca fiind „desigur cea mai impunătoare prin întindere și bogăție din toată românimea”.[9]

În altar se găsesc trei picturi executate de Raicu: Coborârea Sfântului Spirit, în absidă: Botezul lui Isus în Iordan, în partea dreaptă, iar în stânga, la masa proscomidiei, Punerea lui Isus în mormânt. Pe pereții exteriori ai scării amvonului se află picturi pe lemn, realizate tot de Raicu, reprezentând pe Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei; Sfântul Grigore Dialogul, papă al Romei și Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, iar pe exteriorul amvonului propriu-zis se află icoanele celor patru evangheliști.

Masa altarului și iconostasul au fost sfințite la 14 septembrie 1765 de episcopul Atanasie Rednic.[10]

Note modificare

  1. ^ GeoNames, accesat în  
  2. ^ a b Monuments database,  
  3. ^ Lista monumentelor istorice din județul Alba (2010)
  4. ^ Art. 8, alin. 1, lit a al legii 422 / 2001.
  5. ^ Ioan Rațiu, Din trecutul Ordinului Basilitan, în: Anuarul Institutelor de învățământ greco-catolice din Balázsfalva-Blaj, Blaj 1912, p. 7.
  6. ^ Virgil Vătășianu, Arta în Transilvania de la începutul secolului al XVII-lea până în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în: Istoria artelor plastice în România, vol. II, București, 1970, p. 180.
  7. ^ a b c Ana Dumitran, Iacov Zugravul, Alba Iulia 2010, pag. 125.
  8. ^ Ana Dumitran, Zugravii de la Feisa[nefuncțională], recenzie în: Annales Universitatis Apulensis. Series Historica, nr. 12/I (2008), pag. 217.
  9. ^ Nicolae Iorga, Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, vol. I., București, 1977, pag. 235.
  10. ^ Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, 2015 [Blaj]

Vezi și modificare

Bibliografie modificare

  • Gabriela Mircea: Blajul și domeniul aparținător la jumătatea secolului al XVIII-lea, în: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, XXXV (1996), p. 38-61;
  • Marius Porumb: Catedrala Sfânta Treime din Blaj la 1751, în: Acta Musei Napocensis 32 (1995), p. 353-357;
  • Cornel Tatai-Baltă, Ioan Fărcaș: Iconostasul Catedralei Greco-Catolice „Sfânta Treime” din Blaj, Alba Iulia, 2011.

Legături externe modificare

Imagini din exterior modificare

Imagini din interior modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Catedrala Sfânta Treime din Blaj