Ștefan Tenețchi

pictor român

Ștefan Tenețchi (numele apare scris și sub forma Stefan Tenecki și Стефан Тенецки) a fost un meșter iconar sârb sau aromân din secolul al XVIII-lea. În anul 1746 s-a stabilit la Arad, unde a locuit pe strada Episcopului, la numărul 3 (în prezent str. Nicolae Bălcescu, nr. 10).[1]

Iconostasul Bisericii Înălţarea Domnului din Ruma, pictat de Ștefan Tenețchi (Districtul Srem, Voievodina, Serbia).

A pictat între altele iconostasul Catedralei Greco-Catolice din Blaj.

Stefan Tenecki a fost pictor de curte al mai multor episcopi arădeni și unul dintre cei mai proeminenți pictori ai mitropoliei Karlovac. A lucrat la icoane și iconostas pentru un număr mare de biserici: la Arad, mănăstirea Bezdin, Pest, Blaž, Ruma, Širija, Lipova, Stari Bečej și altele.[2]

Unul dintre cele mai frumoase și cele mai valoroase iconostase artistice, pe care l-a lucrat marele pictor baroc sârb și pictor de icoane din secolul al XVIII-lea Stefan Tenecki, se află în Serbia, într-o mică biserică din Vilovac, dedicată regelui și sfântului sârb Stefan Dečanski.[3]

În biserica mănăstirii Cruședol de pe muntele Fruška Gora în regiunea Srem, nordul Serbiei, în provincia Voivodina, Stefan Tenecki a fost unul din autorii picturii în pe ulei.[4]

Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni aflată la Mănăstirea Bezdin a fost adesea copiată, astfel încât până acum sunt cunoscute zeci de replici artistice, dintre care unele au fost realizate de pictori de prim rang, precum Stefan Tenecki.[5]

Biserica Sfântului Mare Mucenic Gheorghe din Pesta, o adevărată bijuterie barocă, s-a construit conform proiectului lui Andreas Mayenhofer, chiar în inima capitalei Ungariei, lângă strada Vacka. Iconostasul, realizat pentru această biserică de celebrul reprezentant al picturii baroce sârbești, Stefan Tenecki, a fost distrus în marea inundație care a lovit Pesta în martie 1838 și s-au păstrat doar patru icoane.[6]

Ștefan Tenecki a pictat iconostasul bisericii din Ruma, districtul Srem, Serbia, care a fost construită în 1861.[7]

A murit în satul Certege, Alba (lângă Câmpeni), în timp ce picta iconostasul bisericii greco-catolice din aceea localitate, unde a și fost înmormântat.[1]

NoteModificare

BibliografieModificare

  • Horia Medeleanu, The Life of an 18th century painter: Stefan Tenetchi, în: Revue des études sudest européenes XXI-2, Timișoara 1983, 125-145;
  • Idem, Valori de artă veche românească, Arad 1986, 26-27, 53-66;
  • M. Nagy, Stefan Tenecki and the products of his workshop in Hungary, Zbornik likovnih umetnosti, Matice srpske 25, Novi Sad 1989, 191-200.

Legături externeModificare