Agnita

oraș din județul Sibiu, România

Agnita (în germană Agnetheln, în maghiară Szentágota, în traducere „Sfânta Agata”, alternativ Szászágota, „Agata Săsească”, colocvial Ágota) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente Agnita (reședința), Coveș și Ruja.

Agnita
Agnetheln
Szentágota
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Agnita se află în România
Agnita
Agnita
Agnita (România)
Localizarea orașului pe harta României
Agnita se află în Județul Sibiu
Agnita
Agnita
Agnita (Județul Sibiu)
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°58′28″N 24°37′24″E ({{PAGENAME}}) / 45.97444°N 24.62333°E

Țară România
Județ Sibiu

Atestare documentară1280
Numit dupăAgata

ReședințăAgnita[*]
ComponențăAgnita[*], Coveș, Ruja

Guvernare
 - PrimarAlin-Ciprian Schiau-Gull[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total96,22 km²
Altitudine maximă497 m.d.m.
Altitudine minimă442 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total7.564 locuitori
 - Densitate112,92 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Istoric modificare

 
Stema veche a Agnitei

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 1280, este un târg cu tradiție meșteșugărească, renumit prin breslele săsești de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală.[2]

La Agnita se află una din cele mai vechi fortificații săsești din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetății se află o biserică-hală evanghelică cu trei nave (navele laterale cu tribune) și turn vestic (sec. XV, în preajma anului 1409).[3]) La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor și dogarilor –, demonstrează forța economică a acestor bresle, ca și faptul că aveau încredințate spre apărare acele porțiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orășenesc fondat de Erhard Andrée în perioada stalinismului, dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei Ludovic de Anjou conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ține târg anual în ziua de 24 iunie (Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte două târguri.[2]

În 1466 regele a acordat localității Agnita dreptul de „ius gladii”, adică dreptul de a pronunța și a executa sentințe de moarte. În același an localității i s-a acordat dreptul de a menține în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

În 1945 populația săsească a căzut victimă deportărilor în Uniunea Sovietică. În 1948 populația a pierdut o mare parte a averii în urma legii naționalizării, ale cărei urmări se resimt până astăzi. Până în 1950, când a fost declarată oraș, Agnita a fost o comună cu târg (Marktgemeinde).[4] Până în 1992, populația săsească (germană) a emigrat în Germania și mai puțin în Austria ca urmare a presiunilor de asimilare continue. După 1990, majoritatea locurilor de munca in Agnita la cele 3 fabrici mari FIPA, IMIX si 9.Mai au dispărut din cauza lichidării acestora. Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România. Construcția ei s-a efectuat pe vremea imperiului austriac și regatul maghiar. A fost în funcțiune pe ruta Agnita-Sibiu până în anul 2002.

Demografie modificare



 

Componența etnică a orașului Agnita

     Români (81,03%)

     Maghiari (1,82%)

     Alte etnii (1,3%)

     Necunoscută (15,85%)



 

Componența confesională a orașului Agnita

     Ortodocși (79,35%)

     Reformați (1,04%)

     Alte religii (3,11%)

     Necunoscută (16,5%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Agnita se ridică la 7.564 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.732 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,03%), cu o minoritate de maghiari (1,82%), iar pentru 15,85% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,35%), cu o minoritate de reformați (1,04%), iar pentru 16,5% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.443 locuitori, dintre care 2.659 germani (59,8%), 1.535 români (34,5%) și 234 maghiari (5,26%).[8] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.606 evanghelici luterani (58,6%), 1.513 ortodocși (34,5%), 147 reformați (3,3%), 137 romano-catolici (3%) ș.a.[9]

Agnita - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație modificare

Orașul Agnita este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Alin-Ciprian Schiau-Gull[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Uniunea Salvați România4         
Partidul Social Democrat2         
Partidul PRO România1         
Partidul România Mare1         

Primarii orașului modificare

Monumente modificare

Personalități modificare

Transportul public modificare

Transportul local este asigurat de o linie de autobuz care face legătura și cu localitățile componente - Ruja și Coveș.

La Agnita se poate ajunge cu autobuzul dinspre Făgăraș, Sighișoara, Mediaș și Sibiu.

Până în anul 1965 Agnita a fost legată feroviar de Sighișoara și Sibiu, iar până în anul 2001 numai de Sibiu, prin calea ferată îngustă Sibiu-Agnita-Sighișoara.

Imagini modificare

Referințe modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ a b „Însemne meșteșugărești din Agnita”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Teodor Octavian Gheorghiu, Arhitectura medievală de apărare din România, Editura Tehnică 1985, p. 126,
  4. ^ Carte familială de localitate Agnetheln
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 438
  9. ^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 740
  10. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  14. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  15. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  16. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016
  17. ^ REZULTATE ALEGERI LOCALE 27 SEPTEMBRIE 2020

Bibliografie modificare

  • Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Grecu Florina, Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Dobre R., Edit. Universității din București, 2008.

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agnita

Vezi și modificare