Calea ferată Sibiu–Avrig

cale ferată din România

Calea ferată Sibiu–Avrig este o cale ferată principală în România. Ea traversează sudul Transilvaniei, pe valea râurilor Cibin și Olt.

Sibiu–Avrig
Hartă cu Calea ferată Sibiu–Avrig
Hartă cu Calea ferată Sibiu–Avrig
Magistrala:CFR: 200
Lungime:32 km
Ecartament:1.435 mm
STR
de la Copșa Mică
ABZg+r
de la Vințu de Jos
BHF
392,20 Gara Sibiu
HST
389 Sibiu Triaj
HST
387 Șelimbăr Hm
ABZgr
spre Cisnădie
HST
384,20 Mohu Hm
HST
381,88 Veștem
BHF
374,29 Tălmaciu
hKRZWae
Cibin (163 m)
BHF
370,11
127
Podu Olt
BS2+l BS2+r
BUE BUE
DJ105G
hKRZWae hKRZWae
Olt
eABZg+l eABZg+r
spre Turnu Roșu
BS2c2 BS2r
HST
125,33 Sebeș Olt
BUE
DJ105G
HST
122,95 Racovița
HST
120,27 Mârșa
hKRZWae
Avrig
BUE
DJ105G
BHF
116,61 Avrig
STR
spre Făgăraș

La momentul construirii căii ferate Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După ce, în anul 1872, orașul Sibiu a fost conectat la rețeaua feroviară a Regatului Ungariei printr-o cale ferată ce pornea de la Copșa Mică, odată cu construirea căii ferate spre Avrig au început să se dezvolte legăturile feroviare din Sibiu, fostul centru economic și cultural al sașilor transilvăneni.

Construcție

modificare

Construcția căii ferate a fost efectuată de compania privată „Aktiengesellschaft der Hermannstadt-Frecker Eisenbahn“ (în română Societatea pe acțiuni Călea ferată Sibiu–Avrig)[1], fiind finalizată la 13 septembrie 1892.[2]

Această linie ferată a fost condiția care a determinat construirea căilor ferate spre Făgăraș și apoi spre Brașov, precum și spre sudul Transilvaniei, prin Pasul Turnu Roșu, spre fosta graniță ungaro-română. Odată cu deschiderea legăturii spre Brașov, ea a obținut o importanță națională.

La sfârșitul Primului Război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

Situație actuală

modificare

Calea ferată Sibiu–Avrig nu este electrificată; între Sibiu și Podu Olt este cu linie dublă, în rest este cu linie simplă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate. În plus, există și un puternic trafic de marfă.

  1. ^ Jahrbuch des Siebenbürgischen Karpatenvereins. Siebenbürgischer Karpatenverein, 1890, p. 108
  2. ^ Die Hermannstädter Chronik pe www.roland-giesel.de, accesat la 30 martie 2009

Legături externe

modificare