Calea ferată Brașov–Făgăraș

cale ferată din România

Calea ferată Brașov–Făgăraș este o cale ferată principală în România. Ea începe din sud-estul Transilvaniei, traversează Munții Perșani și merge apoi de-a lungul râului Olt.

Brașov–Făgăraș
Gara din Brașov
Gara din Brașov
Gara din Brașov
Hartă cu Calea ferată Brașov–Făgăraș
Hartă cu Calea ferată Brașov–Făgăraș
Magistrala:CFR: 200
Lungime:65,98 km
Ecartament:1435 mm
STR
de la Târgu Secuiesc
ABZg+l
de la Ploiești
BHF
0,00 Brașov (565 m)
ABZgr
spre Teiuș
HST
4,12 Bartolomeu
ABZgl
spre Zărnești
HST
9,39 Ghimbav
hKRZWae
Bârsa
BHF
14,69 Codlea
HST
23,22 Dumbrăvița Bârsei Hm.
HST
27,70 Vlădeni Ardeal
HST
34,23 Valea Homorod h
BS2+l eBS2+r
TUNNEL1 exTUNNEL1
Tunelurile Perșani (472 m) și Diana (535 m lungime)
HST exSTR
39,72 Brădeți Hm.
STR exHST
Șinca Nouă
HST exSTR
45,47 Perșani
STR exHST
Șinca Veche
BS2l eBS2r
HST
51,15 Șercaia
hKRZWae
Șercaia
HST
55,16 Șercaia hc.
HST
59,81 Mândra Oltului Hm.
hKRZWae
Sebeș
BHF
65,98 Făgăraș
STR
spre Avrig

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. După executarea căii ferate Avrig–Făgăraș, în anul 1895 s-a început construirea tronsonului feroviar între Făgăraș și Brașov, care urma să realizeze o legătură directă între Sibiu și Brașov – două dintre cele mai importante orașe ale Transilvaniei.

Dificultățile financiare ale monarhiei austro-ungare și lungile discuții cu privire la traseul căii ferate au întârziat începerea construcției, care urma să se facă inițial la sfârșitul secolului al XIX-lea. La 3 octombrie 1907 Ministerul Comerțului al Regatului Ungariei a acordat concesiunea pentru construirea căii ferate către două societăți, care au început să lucreze rapid.

La 28 iulie 1908 tronsonul de la Făgăraș la Șinca Veche a fost pus deja în funcțiune de probă; tronsonul de la Brașov la Valea Homorod (din partea de est) a fost deschis la 29 august 1908. Cel mai dificil tronson a fost cel între Valea Homorod și Șinca Veche; aici trebuia să se traverseze Munții Perșani (în germană Geisterwald). Pe lângă un tunel mic, au trebuit să se construiască două viaducte, cu lungime de 99 și 167 m. Acestea au fost primele poduri de beton armat de pe teritoriul actual al României. La 6 noiembrie 1908 a fost inaugurat întregul traseu de la Brașov la Făgăraș, cu două trenuri de paradă.[1]

La sfârșitul Primului Război Mondial Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

După Al Doilea Război Mondial starea tehnică a tronsonului prin Munții Perșani nu a mai fost corespunzător unui trafic de marfă în continuă creștere; deficiențe au fost constatate în principal la cele două viaducte. Autoritățile competente au decis să mute linia de cale ferată în altă parte. S-a construit un nou tunel de 472 de metri. În anul 1948 s-a finalizat traseul deviat; cele două poduri au fost blocate, iar mai târziu au fost abandonate ambele linii care duceau la ele.[2]

Situație actuală

modificare

Calea ferată Brașov–Făgăraș nu este electrificată și are linie simplă. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. În plus, există și un puternic trafic de marfă.

 
Profilul la înălțime al căii ferate