Calea ferată Brașov–Zărnești

cale ferată din România

Calea ferată Brașov–Zărnești este o cale ferată secundară în România. Ea traversează sud-estul Transilvaniei, prin Țara Bârsei și pe marginea nordică a Munților Piatra Craiului.

Brașov–Zărnești
Hartă cu Calea ferată Brașov–Zărnești
Hartă cu Calea ferată Brașov–Zărnești
Magistrala:CFR: 203
Lungime:27,86 km
Ecartament:1.435 mm
Viteză maximă:70 km/h
STR
de la Târgu Secuiesc
ABZg+l
de la Ploiești
BHF
0,00 Brașov (565 m)
ABZgr
spre Teiuș
HST
4,12 Bartolomeu
ABZgr
spre Făgăraș
HST
13,13 Cristian
hKRZWae
Ghimbășel
HST
16,67 Râșnov
HST
18,47 Râșnov hc.
HST
23,85 Tohanu Vechi
HST
26,07 Gen. Traian Moșoiu hc. (fostă Zărnești hc.)
KBHFe
27,86 Zărnești

La momentul construirii căii ferate, regiunea Transilvania aparținea de Regatul Ungariei. Motivul pentru construirea acestei linii a fost în principal nevoia de a asigura transportul de lemn, cărbune, piatră, produse agricole ca și al produselor fabricii de hârtie din Zărnești.

Proiectul a fost finanțat de casele bancare Erlanger și Fiii din Frankfurt și Frații Sulzbach din Viena. Lucrările propriu-zise au fost executate de antreprenorii Leo Arnoldi și Smerker. În februarie 1891, o comisie a stabilit un traseu exact, de la Brașov (în germană Kronstadt) spre Zărnești (în germană Zernen). Calea ferată a fost inaugurată la 6 iunie 1891; circulația trenurilor a început la 24 iunie 1891.

Inițial, calea ferată Brașov–Zărnești a fost exploatată de o companie particulară (Brassó-Háromszéki Helyi Érdekű Vasutak, BHHÉV), iar apoi a fost preluată la 7 martie 1897 de către compania feroviară ungară de stat MÁV.

La sfârșitul Primului Război Mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.[1]

Situație actuală

modificare

În anul 2005, acest traseu a fost concesionat operatorului privat Regiotrans. În prezent, circulă zilnic în ambele direcții aproximativ 8 trenuri de călători.

 
Profilul la înălțime al căii ferate
  1. ^ „zarnesti.net, accesat la 1 august 2009”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare