Calea ferată Brașov–Sfântu Gheorghe–Târgu Secuiesc

cale ferată din România

Calea ferată Brașov–Sfântu Gheorghe–Târgu Secuiesc este o cale ferată de legătură în România. Ea traversează județele Brașov și Covasna din sud-estul Transilvaniei prin Țara Bârsei și prin luncile râurilor Olt și Râul Negru.

Brașov–Sfântu Gheorghe–Târgu Secuiesc
Gara din Brașov
Gara din Brașov
Gara din Brașov
Hartă cu Calea ferată Brașov–Sfântu Gheorghe–Târgu Secuiesc
Hartă cu Calea ferată Brașov–Sfântu Gheorghe–Târgu Secuiesc
Magistrala:CFR: 400, 404
Lungime:76,69 km
Ecartament:1435 mm
STR
de la Făgăraș și de la Zărnești
ABZg+l
de la Teiuș
BHF
0,00 Brașov
ABZgr
spre Ploiești
HST
3,14 Pavilion CFR Brașov Triaj
BHF
7 Hărman
ABZgr
spre Întorsura Buzăului
HST
14,18 Ilieni
HST
16,02 Prejmer
hKRZWae
Râul Negru
HST
20,31 Chichiș
HST
24,58 Ozun
eHST
~29 Chilieni
BHF
32,22
0,00
Sfântu Gheorghe
ABZgl
spre Miercurea Ciuc/Adjud
HST
6,53 Angheluș
HST
10,63 Moacșa
HST
13,81 Bita
hKRZWae
Râul Negru
HST
17,37 Boroșneu Mare
HST
22,62 Brateș
BHF
28,69 Covasna
eHST
32,90 Pava
HST
35,42 Zăbala
HST
38,33 Imeci
hKRZWae
Râul Negru
HST
40 Cătălina
BHF
44,47 Târgu Secuiesc
STR
spre Brețcu

Istoric modificare

Această cale ferată a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea pe teritoriul Regatului Ungariei din cadrul Imperiului Austro-Ungar. Ea a fost executată de o companie privată și exploatată de către compania feroviară ungară de stat MÁV. Deschiderea tronsonului de la Brașov către Sfântu Gheorghe a avut loc la 11 octombrie 1891. Peste câteva săptămâni, la 30 noiembrie 1891, a fost pus în funcțiune și tronsonul de la Sfântu Gheorghe către Târgu Secuiesc.[1]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria. Partea de est a căii ferate, cu orașul Sfântu Gheorghe (în maghiară Sepsiszentgyörgy) a ajuns pe teritoriul Ungariei; granița româno-ungară se afla între gările Prejmer și Chichiș (în maghiară Kökös). În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală modificare

Calea ferată este cu linie simplă de la ieșirea din gara Brașov până la kilometrul 6.1 (la intersecția cu linia ce iese din zona de triaj), apoi cu linie dublă până la Hărman, iar în continuare, din nou cu linie simplă; de la Brașov până la Sfântu Gheorghe este electrificată. Ea face parte din magistrala 400 de la Brașov spre Satu Mare. În ambele direcții, circulă zilnic aproximativ 20 de trenuri de călători. Tronsonul de la Sfântu Gheorghe la Târgu Secuiesc este o cale ferată secundară, în prezent (2022) este operat de către operatorul privat Regiotrans. Pe aici circulă zilnic în ambele sensuri aproximativ șase trenuri.

 
Profilul la înălțime al căii ferate

Note modificare

  1. ^ „Situl CFR, accesat la 18 martie 2009”. Arhivat din original la . Accesat în .