Wikipedia

Deva

municipiu din județul Hunedoara, România
Deva
Déva
Diemrich
—  municipiu și reședință de județ[*]​  —
RO HD Deva Centru.jpg
Stemă
Stemă
Deva se află în România
Deva
Deva
Deva (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°52′N 22°54′E ({{PAGENAME}}) / 45.867°N 22.900°E
ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Hunedoara county CoA.svg Hunedoara
SIRUTA86687
Atestare1269
ReședințăDeva[*]​
Componență
Deva[*]​
Archia
Bârcea Mică
Cristur
Sântuhalm
Guvernare
 - PrimarFlorin Oancea[1] ( PNL, )
Suprafață
 - Total34 km²
Altitudine187 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total53.113 locuitori
 - Densitate1.700 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal330xxx
Prefix telefonic+40 x54
Localități înfrățite
 - ArrasFranţa Franța
 - Cherbourg-OctevilleFranţa Franța
 - SzigetvárUngaria Ungaria
 - YanchenguChina China
¹ după Octavian Floca, Hunedoara. Ghid al Județului, Deva, 1969, p. 50.
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Localizarea orașului în cadrul județului Hunedoara
Localizarea orașului în cadrul județului Hunedoara
Deva în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769–73. (Click pentru imagine interactivă)
Deva în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769–73.
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Deva (în maghiară Déva, în germană Diemrich) este municipiul de reședință al județului Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Deva (reședința) și Sântuhalm, și din satele Archia, Bârcea Mică și Cristur.

GeografieModificare

Deva se situează în partea centrală a județului Hunedoara, la 45° 52' latitudine nordică și 22° 54' longitudine estică,[2] la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.[3]

Orașul se învecinează cu Munții Poiana Ruscă și Munții Zarandului în vest, cu Munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare Munții Parâng și Munții Retezat.

Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale Munților Poiana Ruscă (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc, ferindu-l de excese climatice.[4]

Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.

DemografieModificare



 

Componența etnică a municipiului Deva

     Români (82,97%)

     Maghiari (7,21%)

     Romi (1,23%)

     Necunoscută (7,84%)

     Altă etnie (0,72%)

 

Componența confesională a municipiului Deva

     Ortodocși (76,49%)

     Romano-catolici (6,45%)

     Reformați (2,33%)

     Penticostali (2,67%)

     Greco-catolici (1,13%)

     Baptiști (1,37%)

     Necunoscută (8,12%)

     Altă religie (1,38%)

La recensământul din 1910 Deva avea 8654 locuitori, din care 5827 vorbeau maghiara ca limbă maternă, 2417 româna și 276 germana. După religie, 3393 erau romano-catolici, 2551 ortodocși, 1292 reformați, 791 evrei, 314 greco-catolici și 242 luterani.[5]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Deva se ridică la 61.123 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 69.257 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,98%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,21%) și romi (1,24%). Pentru 7,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,5%), dar există și minorități de romano-catolici (6,46%), penticostali (2,68%), reformați (2,34%), baptiști (1,38%) și greco-catolici (1,14%). Pentru 8,13% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Deva - evoluția demografică
  Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

ToponimieModificare

S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac dava, care însemna „cetate”. Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Deva, acum Chester în Marea Britanie. Există argumente de ordin lingvistic care arată că toponimul Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamnă „fecioară”.[9]

Prima atestare documentară a cetății Deva datează din anul 1269, fiind menținoată prin cuvintele latine castro Dewa.[10] Pe hărțile medievale ea apare fie sub numele de Deva sau Dewan.

ClimaModificare

Așezat la o altitudine relativ joasă, într-o depresiune, orașul Deva beneficiază de cea mai temperată climă din întreg Ardealul, fiind ferit de curenți. Aerul vine dinspre vest și nord-vest. De-a lungul culoarului Mureșului se simt influențe submediteraneene, iar masele de aer atlantic incărcate cu umezeală nu afectează orașul, fiind protejat de Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscă. Verile nu sunt excesiv de călduroase, iar iernile sunt blânde, lipsite de geruri puternice.[11][12]

IstorieModificare

Primul nume antic al DeveiModificare

În articolul tradus în limba franceză și intitulat: «Schiță istorică a Principatului României, Banatului și Transilvaniei într-o cronică bulgară de la 1764» articol apărut în Études balkaniques nr. 2/1979 - editată de Academia bulgară de științe și Institutul de studii balcanice din Sofia - semnat de istoricul Karol Telbizov, se precizează despre istoricul antic al Devei, următoarele: “Deva… se numea înainte de la numele regelui Decebal, Decidava”.

La sfârșitul secolului al XIII-lea cetatea Devei devine reședința voievozilor Roland Borșa și Ladislau Kán, de unde aceștia își exercitau autoritatea asupra voievodatului Transilvaniei.[4] Alegerea cetății drept reședință voievodală dovedește că aceasta era puternică și dispunea de construcții suficiente pentru a satisface pretențiile curții. După 1315 cetatea reintră în stăpânirea regelui Carol Robert de Anjou. Castelanii cetății Deva sunt în secolul al XIV-lea și comiți ai comitatului Hunedoara.

Articol principal: Cetatea Deva

Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Alba Iulia.<<> Între 1952-1968 a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste.

CulturăModificare

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara — Deva este o instituție cu profil enciclopedic pusă în slujba comunității județene și care permite accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și la alte surse proprii de informații.

Asociația Culturală "Casina Națională" din Deva. A fost înființată în anul 1842. Are ca scop promovarea culturii din orașul Deva, dar și din județul Hunedoara.

Teatrul de Artă Deva, renovat în 2009, este un alt reper al culturii devene, pe scena acestuia fiind prezentate celebre piese de teatru, cum ar fi "Oscar și tanti Roz", regia artistică Mihai Panaitescu, " Frida " regia artistică MC Ranin sau "Arta adulterului " regia artistică Marius Oltean iar în 2017 organizator al Festivalului Internațional de operă "Hunedoara lirică" cu ajutorul Consiliului Județean Hunedoara. De regie tehnica ocupându-se mulți ani Moraru Eugen.

Comunitatea maghiarăModificare

În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populației orașului. În Deva funcționează Grupul Școlar Teglas Gabor și Liceul Catolic, instituții cu limba de predare maghiară. În oraș funcționează editura Corvin.

Asociația francofonăModificare

La Deva a fost înființată în decembrie 1992 Asociația Franța-Deva (FraDev), de schimburi culturale cu Franța și cu țările francofone.

Administrație și politicăModificare

Articol principal: Politica în Deva.

Municipiul Deva este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Florin Oancea, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat4         
Partidul României Europene3         
Uniunea Salvați România2         
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor2         
Uniunea Democrată Maghiară din România1         
 
Stema municipiului Deva în cadrul Județului Hunedoara (interbelic)

Obiective turisticeModificare

 
 
 
 
Statuia împăratului Traian din Piața Unirii
 
Monumentul luptătorilor anticomuniști

Ruinele Cetății Deva, de pe Dealu Cetății, au fost și rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare a Cetății, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare și a o face accesibilă tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun și amenajarea unei terase în incinta fortificației (idee abandonată ulterior la insistențele reprezentanților Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetății, ni se dezvăluie panorama orașului și a împrejurimilor. Se vorbește despre existența unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara.

La poalele dealului se întinde „Parcul Cetății”. La intrarea dinspre sud a parcului se află casa lui Dr. Petru Groza („casa fără acoperiș” cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii chioșcul orchestrei, aflat în paragină.

În nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetății, se află castelul Magna Curia, construit în secolul XVI. Inițial castelul a fost conceput în stilul Renașterii, dar restaurările ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, în anul 1621, precum și cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat și elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna Curia adăpostește Muzeul Județean Deva (secțiile de istorie și științe naturale).

La marginea de est a parcului este fostul Liceu Sportiv, astazi Colegiu National Sportiv „Cetate” Deva, renumit pentru generațiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu și Mariana Bitang), Daniela Silivaș nascută în Deva, ș.a. Olimpicele au fiecare câte o statuie-bust. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureșul Deva”, terenul de antrenamente, terenuri de tenis de câmp și Complexul Aqualand (țara apei). Proiectul de amenajare a cetății a fost în final realizat cu plecarea cabinei din acest punct: parcarea stadionului. Un loc strategic pentru organizarea Orășelului copiilor sau târgului de Crăciun, pentru turiști sau autohtoni, printre care vor fi cu siguranță amatori să vadă și sa filmeze orașul de la înălțimea cetățuii.

De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național „Decebal" Deva, renovat în 2004, Teatrul de Revistă al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria, Biserica Reformată, restaurantul Casina (fostul Bachus si mai inapoi cazarma militara), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Școala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi.

Bisericile Ortodoxe și cea Catolică, îndrumă localnici și turiști, la reculegere, la cunoașterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene murale, sau statuile catolice), la recunoașterea armoniei cu orașul. Într-un cartier limitrof parcului, vizita orașului poate fi completată cu Mănăstirea Franciscană.

În Deva există o statuie a împăratului Traian, precum și mai multe statui ale lui Decebal. Casa de Cultură poartă numele interpretului Drăgan Muntean. Un alt obiectiv memorial este Cimitirul Eroilor Sovietici, situat pe strada Călugăreni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură. Pe bulevardul Decebal funcționează o galerie de artă.

Foarte recent a fost construit un sens giratoriu care concurează cu cel din orașul Alba Iulia. Această lucrare este vizavi de Piața Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrățirii Devei cu orașul Arras din Franța. Piața Arras este înfrumusețată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.[14]

Imagini panoramiceModificare

 
Deva, văzută de pe dealul cetății (vedere spre nord)
 
Deva, văzută de pe dealul cetății (vedere spre est)

Învățământul superiorModificare

  • Societatea „Ateneul Român” - Universitatea Ecologică „Traian”
  • Universitatea „Spiru Haret” (filială)
  • Universitatea de Vest Timișoara. Colegiul de Institutori
  • Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” (filială)

PersonalitățiModificare

Orașe înfrățiteModificare

ImaginiModificare

  • Cetatea Devei (monument istoric)
  • Teatrul de Artă (monument istoric)
  • Hotel „Orient” (monument istoric)
  • Turnul vechii biserici ortodoxe (monument istoric)
  • Prefectura (monument istoric)
  • Biserica reformată din Piața Unirii (monument istoric)
  • Școala generală „Regina Maria” (monument istoric)
  • Fostul sediu al Băncii Dacia și al Băncii Naționale (monument istoric)
  • Casina Română (monument istoric)
  • Parva Curia, azi sediul Direcției pentru Tineret Hunedoara (monument istoric)
  • „Casa Negustorului” (fostă reşedinţă a lui Nicolae Ceaușescu din Deva)
  • Spitalul de pediatrie (clădire monument istoric)

NoteModificare

  1. ^ Rezultate alegeri locale în Deva. Cine este noul primar al Devei, după numărarea voturilor, efectuată de partide, Adevărul, , accesat în  
  2. ^ Administrația Natională de Meteorologie. „Site Administrația Natională de Meteorologie”. Accesat în . 
  3. ^ Octavian, Floca (). Hunedoara ghid al județului. Deva. pp. p. 50. Deva, localitate de reședință a județului Hunedoara, situată în stînga Mureșului, la poalele ultimelor ramificații dinspre nord ale munților Poiana Ruscăi, la înălțimea de 187 m deasupra mării, deși este o localitate relativ mică, numărând 34982 (1968), este totuși un oraș pitoresc, important centru administrativ și cultural — animată așezare pe cursul de mijloc al Mureșului. 
  4. ^ Octavian, Floca (). Hunedoara ghid al județului. Deva. pp. p. 50. Localitatea are o climă blîndă ; dealurile din imediata-i apropiere, care o cuprind ca într-un semicerc, feresc orașul de curenți și de excese climaterice. 
  5. ^ Recensământul maghiar din 1910
  6. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Octavian, Floca (). Hunedoara ghid al județului. Deva. pp. p. 50. Argumente de ordin lingvistic dovedesc că Deva își are originea într-un nume slav-sudic (Deva - fecioară). 
  10. ^ Octavian, Floca (). Cetatea Deva. Monumentele patriei noastre (în Romanian). București: Editura Meridiane. pp. p. 14. sub castro Dewa contra Cumanorum exercitur viriliter dimicavit 
  11. ^ https://orasuldeva.ro/orasuldeva/index.php/clima-si-hidrologie.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ http://wikimapia.org/61190/ro/Deva.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  14. ^ Primăria Deva. „Prezentare a orașului Deva”. Accesat în . [nefuncțională]

Vezi șiModificare

Legături externeModificare



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Deva&oldid=15731644