Comitatul Hunedoara
Comitatul Hunedoara, cunoscut și ca Varmeghia Hunedoarei (în maghiară Hunyad vármegye, în germană Komitat Hunyad, în latină Comitatus Hunyadiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1265-1784 apoi din nou între 1867 și 1918. Capitala comitatului a fost orașul Deva.
Comitatul Hunedoara (Hunyad) | |||
— comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
Coordonate: 45°53′00″N 22°54′00″E / 45.88333333°N 22.9°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Regatul Ungariei | ||
Atestare | |||
Reședință | Deva | ||
Suprafață | |||
- Total | 7,809 km² | ||
Populație (1910) | |||
- Total | 340.135 locuitori | ||
- Densitate | 43,6 loc./km² | ||
Naționalități | • români - 271.675 (79,87%) • maghiari - 52.720 (15,49%) • germani - 8.101 (2,38%) | ||
În prezent în | România | ||
Prezență online | |||
Poziția localității Comitatul Hunedoara (Hunyad) | |||
Modifică date / text |
Geografie
modificareComitatul Hunedoara se învecina la vest cu Comitatul Caraș-Severin (Krassó-Szörény), la nord-vest cu Comitatul Arad (Arad), la nord-est cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos), la est cu comitatele Alba de Jos (Alsó-Fehér) și Sibiu (Szeben). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 7.809 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie
modificareComitatul medieval Hunedoara, format probabil în secolul XI și atestat pentru prima oară ca Hungnod într-un catalog fiscal bisericesc Quietus Redditus din 1265, dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea[1], apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, cu un teritoriu mărit (cuprinzând ținutul Zărandului), prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.
În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul Hunedoara, odată cu întreaga Transilvanie istorică, a devenit un județ al României.
Majoritatea teritoriului Comitatului Hunedoara se regăsește azi în județul Hunedoara. O fâșie din partea de est se află în județul Alba. O mică fâșie în vest se află acum în județul Caraș-Severin (comuna Băuțar).
Demografie
modificareÎn 1880, populația comitatului era de 248,464 locuitori, dintre care:
- Români -- 87.5%
- Maghiari -- 4.9%
- Germani -- 2.5%
În 1910, populația comitatului era de 340.135 locuitori, dintre care:
- Români -- 271.675 (79,87%)
- Maghiari -- 52.720 (15,49%)
- Germani -- 8.101 (2,38%)
- Slovaci -- 1.024 (0,30%)
Subdiviziuni
modificareLa începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Hunedoara erau următoarele:
Districte (járás) | |
---|---|
District | Capitală |
Algyógy | Algyógyalfalu --- Geoagiu |
Brád | Brád --- Brad |
Déva | Déva --- Deva |
Hátszeg | Hátszeg --- Hațeg |
Kőrösbánya | Kőrösbánya --- Baia de Criș |
Marosillye | Marosillye --- Ilia |
Petrozsény | Petrozsény --- Petroșani |
Puj | Puj --- Pui |
Szászváros | Szászváros --- Orăștie |
Vajdahunyad | Vajdahunyad --- Hunedoara |
Districte urbane (rendezett tanácsú város) | |
Déva --- Deva | |
Hátszeg --- Hațeg | |
Szászváros --- Orăștie | |
Vajdahunyad --- Hunedoara |
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.