Geoagiu

oraș din județul Hunedoara, România

Geoagiu (în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Geoagiu (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni. Geoagiu are o populație de 5.049 locuitori.

Geoagiu
Algyógy
Gergesdorf
—  oraș  —
Biserica „Sfinții Arhangheli” din Bozeș (monument istoric)
Biserica „Sfinții Arhangheli” din Bozeș (monument istoric)
Stemă
Stemă
Geoagiu se află în România
Geoagiu
Geoagiu
Geoagiu (România)
Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°55′12″N 23°12′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.92000°N 23.20000°E

Țară România
Județ Hunedoara

SIRUTA89561
Atestare documentară1291

ReședințăGeoagiu[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarOvidiu Vlad[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total155,69 km²

Populație (2021)
 - Total5.087 locuitori
 - Densitate148 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal335400

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Geoagiu
Poziția localității Geoagiu
Poziția localității Geoagiu

Date geografice

modificare

Localitatea se află la punctul de vărsare a râului Geoagiu în Mureș.

Demografie

modificare



 

Componența etnică a orașului Geoagiu

     Români (75,62%)

     Romi (14,53%)

     Alte etnii (0,73%)

     Necunoscută (9,12%)


 

Componența confesională a orașului Geoagiu

     Ortodocși (77,65%)

     Greco-catolici (4,5%)

     Penticostali (3,54%)

     Creștini după evanghelie (1,87%)

     Alte religii (2,91%)

     Necunoscută (9,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Geoagiu se ridică la 5.087 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.294 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,62%), cu o minoritate de romi (14,53%), iar pentru 9,12% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,65%), cu minorități de greco-catolici (4,5%), penticostali (3,54%) și creștini după evanghelie (1,87%), iar pentru 9,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație

modificare

Orașul Geoagiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ovidiu Vlad[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal8        
Partidul Social Democrat6        
Alianța pentru Unirea Românilor1        

Monumente

modificare

Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara [6], denumită mai apoi "Thermae Dodonae".

Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți.

Orașul are în componență și stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.

Personalități

modificare

Vezi și

modificare
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Geoagiu