Județul Călărași

județ în România
Acest articol se referă la o unitate administrativă subdivizionară de ordin întâi din România. Pentru orașul omonim din Republica Moldova, vedeți Călărași, Moldova. Pentru alte sensuri, vedeți Călărași (dezambiguizare).

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este municipiul Călărași.

Călărași
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Călărași (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°20′00″N 27°33′00″E ({{PAGENAME}}) / 44.333333333333°N 27.55°E

Țară România
RegiuneSud

SIRUTA519
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăCălărași
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Călărași[*]Vasile Iliuță  Modificați la Wikidata (PSD, 2016)
 - PrefectMarian Stoica

Suprafață
 - Total5,088 km²

Populație (2011)
 - Total285,05 locuitori
 - Densitate56 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic42
Indicativ autovehiculeCL
Locul după populație34

Prezență online
http://www.calarasi.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Călărași indicat
Harta României cu județul Călărași indicat
Harta României cu județul Călărași indicat

Date demografice

modificare

În 2002, populația județului Călărași a fost de 324.617 locuitori, iar densitatea de 64/km².

Județul Călărași - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura etnică

modificare

În județul Călărași sunt: 305.536 români; 18.343 rromi; 469 turci; 97 maghiari; 34 ruși/lipoveni; 26 germani; 18 bulgari; 17 ucrainieni; 9 italieni; 8 greci; 7 chinezi; 4 polonezi și 4 evrei; 3 sârbi și 3 ceangăi plus câte un tătar, ceh, slovac, croat și armean. 27 au alte etnii, iar 7 nu și-au declarat etnia.[1]

Geografie

modificare

Suprafața totală a județului Călărași, de 5,088 km², face parte din partea de sud a câmpiei Bărăganului.

Rețea hidrografică

modificare

Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, principalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița, râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacuri Mostiștea care se varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor).

Economia

modificare

Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu Gară. Economia călărășeană a suferit un regres între 1989 și 2000 datorită falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este în creștere, mari investitori deschizând locuri de muncă (Saint-Gobain; Romply; Siad; Silcotub și Martifer în Călărași. Prefab în comuna Modelu) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenița rămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară.

Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate.

În aprilie 2008 venitul mediu brut a fost de 1.350 lei, în creștere cu 7,4% față de luna precedentă și cu 30,6% față de perioada similară a anului 2007, în timp ce venitul mediu net a fost de 1.010 lei. Județul Călărași este traversat la nord de Autostrada A2 și Magistrala CFR 800 modernizată.

Principalele companii din județul Călărași

modificare

Conform unei statistici publicate în 2014 de Ziarul Financiar, principalele companii(cu o cifră de afaceri peste 200 milioane RON aferentă anului 2013) cu sediul în județul Călărași sunt[2]:

  • Agro Chirnogi, agricultură
  • Remat SA Călărași, reciclare
  • Saint Gobain Glass România SRL Călărași, industria sticlei(nu apare în articol deoarece și-a înregistrat sediul social în Călărași ulterior publicării articolului, însă în 2013 a declarat o cifră de afaceri de 66 milioane EUR[3])
  • Aldis Călărași, industria alimentară
  • Donalam Călărași, siderurgie
  • Nutricom Oltenița, agrozootehnie
  • Comceh Călărași, industria hârtiei și a celulozei

Politica

modificare

Județul Călărași este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Vasile Iliuță de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[4]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat15               
Alianța PNL-USR13               
Partidul PRO România2               

Politica județului Călărași a fost până la alegerile din 2004 dominată de PSD, acest județ fiind un adevărat fief al acestui partid. La alegerile din 2004, PSD-ul pierde primăriile celor 2 municipii ale județului în favoarea PNL (Călărași), respectiv PNȚCD (Oltenița), plus alte câteva primării de comune, fapt ce a destabilizat puternic organizația PSD Călărași. În prezent, după ruperea alianței D.A., principalele partide la nivel județean sunt PSD cu 12 consilieri județeni și PNL cu 11 consilieri județeni. În ciuda legii din 2015 ce a permis formarea de noi partide cu minim 3 membri, la nivelul județului Călărași nu a fost formată nicio organizație politică nouă, iar majoritatea noilor partide precum PMP sau M10 rămân nereprezentate local, singura formațiune recentă care are organizație la nivel județean fiind PSRO (partid de stânga fondat de Mircea Geoană în 2015). Momentan, se prefigurează ca alegerile locale din 2016 să fie tranșate între: PNL, PSD, ALDE, UNPR și PSRO, singurele partide cu organizații suficient de puternice la nivel județean la momentul actual (martie 2016).

Diviziuni administrative

modificare

Județul este format din 55 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 50 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Călărași.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu reședință de județ65.181 
 municipiu24.822 
oraș7.725 
oraș6.851 
oraș6.502 

Comune

comună2.816
comună2.484 
 comună7.986
comună7.455
comună3.392
comună4.257 
comună2.243
comună5.672
 comună4.045
comună1.912
comună1.734
comună6.809
comună3.065 
comună8.537
 comună2.862 
comună5.859 
comună1.845
 comună5.658 
 comună4.853 
comună1.380 
comună3.772
comună3.702
comună3.466
 comună4.229
 comună2.730 
comună2.272
comună3.499 
comună4.323
 comună9.839
comună5.612 
comună2.568
comună1.776
comună5.114
comună4.178 
comună4.394
comună6.070
comună3.240
comună4.605 
comună3.262
comună2.640 
comună4.962
comună1.561
comună2.636
comună2.637
comună4.389
comună2.336
 comună1.863
comună3.565 
comună2.270
sat3.236

Referințe

modificare
  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ http://www.zf.ro/eveniment/cum-arata-economia-judetului-calarasi-cornul-abundentei-din-agricultura-dar-si-un-fief-al-saraciei-si-subdezvoltarii-12938641.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/saint-gobain-glass-romania-si-a-crescut-cifra-de-afaceri-cu-10-in-2013-101394/.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în . 

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

Etnografie