Comuna Curcani, Călărași
Curcani | |
— comună — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°11′54″N 26°34′45″E / 44.19833°N 26.57917°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 102419 |
Reședință | Curcani |
Componență | Curcani, Sălcioara |
Guvernare | |
- primar al comunei Curcani[*] | Aurică Gazu[*][3][4] ( PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 55,2 km² |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▲ 5672 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 917040 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text ![]() |
Curcani este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Curcani (reședința) și Sălcioara.
AșezareModificare
Comuna se află la vărsarea râului Luica în Argeș, pe malul stâng Argeșului și pe ambele maluri ale Luicii; Luica formează în zona comunei lacul Curcani. Prin comuna Curcani trece șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București, precum și calea ferată dintre cele două orașe, pe care este deservită de stația Curcani.[5]
DemografieModificare
Componența etnică a comunei Curcani
Români (56,54%)
Romi (32,28%)
Necunoscută (11,14%)
Altă etnie (0,03%)
Componența confesională a comunei Curcani
Ortodocși (88,45%)
Necunoscută (11,17%)
Altă religie (0,37%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Curcani se ridică la 5.672 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.233 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (56,54%), cu o minoritate de romi (32,28%). Pentru 11,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,45%). Pentru 11,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Politică și administrațieModificare
Comuna Curcani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Aurică Gazu[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
Partidul Național Liberal | 7 |
IstorieModificare
Prima mențiune documentară este în 24 septembrie/6 octombrie 1878 când principele Carol I s-a deplasat împreună cu ministrul de război la Mitreni-Fundeni unde s-a înființat o comună nouă pe un domeniu al statului și unde au primit pământuri 800 de țărani tineri în virtutea unei legi vechi din 1864. Cu această ocazie, botează noua comună cu numele de Curcani al vitejilor săi dorobanți care au schimbat această poreclă într-un titlu de onoare.[8]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și avea în compunere doar satul de reședință, cu 790 de locuitori, ce trăiau în 159 de case și 28 de bordeie. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 3 fete).[9] Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă, având în singurul ei sat o populație de 2085 de locuitori.[10]
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Oltenița din regiunea București, pentru ca în 1968 să revină la județul Ilfov, reînființat, atunci fiind consemnat pe teritoriul comunei și micul sat Sălcioara.[11][12] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[13]
Monumente istoriceModificare
Patru obiective din comuna Curcani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice, toate trei în zona satului Sălcioara — o așezare din perioada Latène aflată în punctul „Moara”; o așezare din secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n. aflată în punctul „Potcoava”; și o altă așezare din secolele al II-lea–I î.e.n. aflată în zona confluenței dintre Argeș și balta Topilele.
Al patrulea obiectiv, casa Filofteia Speriatu, ridicată la începutul secolului al XX-lea, se află în satul Curcani și este clasificată ca monument de arhitectură.
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Curcani, Călărași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Memoriile regelui Carol I al României de un martor ocular, vol. IV 1878-1881, Editura Machiavelli, București, 1994, p. 162
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Curcani” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 18.
- ^ „Comuna Curcani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Bibliografie suplimentara
Monografia comunei Curcani judetul Calarasi,de Nicolae Mavrodin,Curcani,2008