Județul Maramureș

județ în România

Maramureș (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis Marmarosch) este un județ format din teritorii ale regiunilor istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Maramureș (din raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din Județul Maramureș (interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș (antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ este alcătuit din patru zone (etno-folclorice) distincte: Țara Chioarului, Țara Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric) și Țara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare. Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Baia Mare.

Maramureș
—  Județ  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Maramureș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°40′22″N 24°00′18″E ({{PAGENAME}}) / 47.672777777778°N 24.005°E

Țară România
RegiuneNord-Vest

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăBaia Mare
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Maramureș[*]Ionel-Ovidiu Bogdan[*]  Modificați la Wikidata (PNL, 2020)
 - PrefectVasile Moldovan

Suprafață
 - Total6,304 km²

Populație (2011)
 - Total461,291 locuitori
 - Densitate73,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic62

Localități înfrățite
 - PanevėžysLituania
 - Panevėžio miesto savivaldybė[*][[Panevėžio miesto savivaldybė (city municipality of Lithuania)|​]]Lituania
Indicativ autovehiculeMM
Locul după populație16

Prezență online
http://www.cjmaramures.ro/
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Maramureș indicat
Harta României cu județul Maramureș indicat
Harta României cu județul Maramureș indicat

Diviziuni administrative modificare

Județul este format din 76 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 11 orașe și 63 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Maramureș.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu reședință de județ123.738 
 municipiu37.640 
 oraș15.476 
 oraș27.611 
oraș4.976 
 oraș3.213 
 oraș8.987 
 oraș4.893 
 oraș11.744 
 oraș7.136 
oraș7.270 
 oraș15.037 
 oraș7.565 

Comune

comună2.738 
 comună1.084 
comună1.441
comună1.124 
comună4.174 
comună3.818 
comună3.208 
comună1.131 
comună2.717 
comună3.055 
comună4.474 
 comună2.340 
comună1.871
comună1.452 
comună3.741 
 comună3.691
comună1.402 
 comună2.557
comună5.673 
comună2.219 
comună3.581 
comună2.485 
comună3.178 
comună2.341 
comună4.372
 comună4.015 
comună3.113 
comună2.857
comună2.095 
comună1.151 
comună4.318 
comună2.547 
comună3.709 
comună4.766 
comună9.264 
comună1.243 
comună3.853 
comună1.549 
comună2.525 
comună940 
comună10.073 
 comună6.000 
comună2.834 
comună3.040 
comună4.716 
comună1.776 
comună3.855 
comună3.085 
comună5.541 
 comună2.238 
comună5.837 
comună3.652 
comună3.868 
comună3.500 
comună2.299 
comună1.641
comună2.903 
comună2.659 
comună2.025 
comună1.448 
comună4.934 
comună2.348 
comună5.289 

Istoric modificare

Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României. În perioada interbelică județul Maramureș cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a.

Celelalte părți care compun astăzi județul Maramureș, a făcut parte din județul Satu-Mare (inclusiv orasul Baia Mare), si județul Solnoc (Someș) din care făcea parte zona Țari Lăpușului.

După cel de-Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.

El este continuatorul voievodatului Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș (interbelic).

Descriere geografică modificare

Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafață de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Vișeu, Iza, Lăpuș și Someș.

Vegetație și faună modificare

Vegetația și fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcție de altitudine, unele având caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrăv și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița.

Datorită acestor bogății naturale, în județul Maramureș au fost declarate prin Decretul 204/1997 și H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervații naturale de interes național, iar Rezervația științifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Național Rodna) este inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și Biosfera”, alături de Delta Dunării și Parcul Național Retezat[1].

Populația modificare

Populația județului Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011.


 

Componența etnică a județului Maramureș

     Români (79%)

     Maghiari (6,8%)

     Ucraineni (6,4%)

     Romi (2,5%)

     Germani (0,2%)

     Altă etnie (0,2%)

Maramureș - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică:[2]

Politica modificare

Județul Maramureș este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Ionel-Ovidiu Bogdan[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[3]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal13             
Coaliția pentru Maramureș10             
Partidul Mișcarea Populară5             
Partidul PRO România3             
Uniunea Salvați România3             

Stema județului modificare

 
Stema județului Maramureș

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută dinspre altar, cu acoperiș în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei brațe orizontale și a cărei turlă se înalță până la mijlocul câmpului superior.

Semnificația elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureșan, amintește de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoș și Bogdan I din Maramureș pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră și brazii evocă relieful și principalele bogății naturale ale zonei. Intrarea în mină reprezintă bogățiile subsolului a căror exploatare a avut o importantă pondere în economia județului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest județ se păstrează cele mai impunătoare construcții de acest fel din țară.

Cultura tradițională maramureșeană modificare

Cultura modernă maramureșeană modificare

Graiurile din Județul Maramureș modificare

Graiul Maramureșean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza.

În județul Maramureș se mai vorbește subgraiul chiorean, lăpușean și codrenesc în regiunile respective. Acestea fac parte din Graiul Ardelenesc, cu influențe majore din partea graiului maramureșean, in special in satele de pe Fisculaș (Chioar) și mai ales in Țara Lăpușului.

In Țara Lăpușului, se vorbește graiului maramureșean deoarece este considerata un fel de „arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde a împrumutat un lexic bogat, numeroase aspecte etnografice și un repertoriu folcloric apreciabil. La toate acestea se adaugă un fapt istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni.

Subgraiul codrenesc, vorbit in preponderenta in Țara Codrului, este influențat și de Graiul Crișean.

Muzee modificare

Monumente istorice și de arhitectură modificare

Note modificare

  1. ^ en Unesco.org - UNESCO _ Biosphere Reserves - Romania: accesat la 19 martie 2013
  2. ^ „Consiliul Județean Maramureș”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Maramureș: Ghid turistic al județului, Ioan Nădișan, Octavian Bandula, Editura Sport-Turism, 1980
  • Maramureș, Sandu Mendrea, Mircea Micu, Editura Sport-Turism, 1982
  • Istoria Maramureșului, Alexandru Filipașcu, Editura "Gutinul", 1997
  • Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea, Radu Popa, Adrian Ioniță, Editura Enciclopedică, 1997
  • Românii și etniile din Maramureș: o istorie a multietnicismului, Vasile Gaftone, Editura Eurotip, 2010
  • Maramureșul voievodal - spațiul ontologic originar al României, Vasile Chira, Editura „ASTRA Museum”, Sibiu, 2017.

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Maramureș

Etnografie

Vezi și modificare