Cavnic

oraș din județul Maramureș, România

Cavnic (numit local și Capnic, maghiară Kapnikbánya, germană Kapnik) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România. Conform recensământului din anul 2023, localitatea avea o populație de 4.264 locuitori.

Cavnic
Kapnikbánya
Kapnik
—  oraș  —
Biserica romano-catolică Sfânta Barbara (monument istoric)
Biserica romano-catolică Sfânta Barbara (monument istoric)
Cavnic se află în România
Cavnic
Cavnic
Cavnic (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°39′39″N 23°52′40″E ({{PAGENAME}}) / 47.66083°N 23.87778°E

Țară România
Județ Maramureș

Atestare documentară1336

ReședințăCavnic[*]
ComponențăCavnic[*]

Guvernare
 - PrimarVladimir Petruț[*][1] (PNL, )

Suprafață
 - Total47,17 km²

Populație (2021)
 - Total4.264 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal435000

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Cavnic
Poziția localității Cavnic
Poziția localității Cavnic

Etimologie modificare

Etimologia numelui localității: din magh. Kapolnik (< magh. kápolna „capelă"), de unde Capnic, apoi Cavnic.[2]

După alte teorii, numele derivă de la numele râului, care la rândul său derivă din cuvântul de origine slavă „kopaonik”, care înseamnă „a săpa”. Mineritul în zonă datează din perioada romană.

Geografie modificare

Orașul Cavnic este situat într-o zonă muntoasă, la poalele munților Gutâi, pe cursul superior al râului Cavnic, la o altitudine între 550 și 1.120 metri, la distanța de 32 km est de municipiul Baia Mare.

Istorie modificare

Cavnicul a fost pentru prima dată atestat documentar ca sat, în 1336, cu numele de Capnic. După alte surse, prima atestare datează din 1455 (Kapnek).[3]

 

Orașul a fost distrus de otomani în 1460 și de tătari în 1717. Tot în decursul secolului al XVIII-lea orașul a suferit de epidemii de ciumă și holeră. Abia spre sfârșitul secolului a început să se refacă. În 1761 s-a înființat judecătoria minieră locală și în 1763 s-a emis prima concesiune minieră, care deschidea dezvoltarea exploatărilor miniere.

Cavnicul a fost declarat oraș la 17 februarie 1968. În anii '70 s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. În 2001 și 2003 s-au amenajat două pârtii de ski, la „Icoana” și "Roata", moteluri, case de oaspeți și un hotel, într-un demers de a dezvolta potențialul turistic al zonei.

Demografie modificare



 

Componența etnică a orașului Cavnic

     Români (81,85%)

     Maghiari (7,13%)

     Alte etnii (0,66%)

     Necunoscută (10,37%)


 

Componența confesională a orașului Cavnic

     Ortodocși (70,83%)

     Romano-catolici (12,59%)

     Penticostali (1,67%)

     Reformați (1,08%)

     Alte religii (3,03%)

     Necunoscută (10,81%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Cavnic se ridică la 4.264 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.976 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,85%), cu o minoritate de maghiari (7,13%), iar pentru 10,37% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,83%), cu minorități de romano-catolici (12,59%), penticostali (1,67%) și reformați (1,08%), iar pentru 10,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație modificare

Orașul Cavnic este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vladimir Petruț[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Mișcarea Populară5      
Uniunea Salvați România3      
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor1      

Evoluție istorică modificare

Recensământul maghiar din 1910 consemna o populație de 3.517 locuitori, dintre care 1.864 maghiari, 1.604 români și 49 germani. 1.497 erau declarați romano-catolici, 1.890 greco-catolici și 89 de evrei.

Cavnic - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie modificare

 
Ansamblul de locuințe pentru mineri și administrația minei Cavnic (Cartier Handal) - monument istoric

Turismul este principalul sector de activitate.

În perioada când mineritul era principalul sector de activitate, aici se exploatau și se prelucrau minereuri complexe cu conținut de aur, argint, plumb, zinc și cupru, mina fiind cea mai mare exploatare de minereuri complexe din Europa. După ce mina s-a închis, mulți localnici au rămas fără un venit stabil și mulți tineri au plecat în străinătate în speranța unui trai mai bun.

Obiective turistice modificare

 
Stâlpul tătarilor: inscripția în limba latină

Personalități modificare

 
Bustul lui Ignațiu von Born

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  3. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cavnic