Wikipedia

Județul Satu Mare

județ în România
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2018

Satu Mare (în maghiară Szatmár megye, în germană Kreis Sathmar) este un județ aflat în nord-vestul României. A fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a fostei Regiuni Maramureș (din raioanele Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș). Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte, mai devreme, din Județul Satu-Mare (interbelic), respectiv din Comitatul Sătmar (antebelic). Reședința și centrul cultural, educațional și economic a județului este municipiul Satu Mare.

Județul Satu Mare
—  Județ  —
Hotelul Dacia (fost Pannonia) din Satu Mare, Cetatea de la Ardud, Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, Biserica de lemn din Lechința, Castelul Károlyi din Carei, Muzeul Țării Oașului
Hotelul Dacia (fost Pannonia) din Satu Mare, Cetatea de la Ardud, Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, Biserica de lemn din Lechința, Castelul Károlyi din Carei, Muzeul Țării Oașului
Stemă
Stemă
Map
Județul Satu Mare (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°41′N 22°53′E ({{PAGENAME}}) / 47.69°N 22.89°E
Țară România
RegiuneNord-Vest
SIRUTA305
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăSatu Mare
Componențămunicipii
orașe
Comune
Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Satu Mare[*]​Csaba Pataki (UDMR)
 - PrefectRadu Roca
Suprafață
 - Total4,418 km²
Populație (2011)
 - Total329,079 locuitori
 - Densitate74,5 loc./km²
Fus orarUTC+2
Prefix telefonic61
Indicativ autovehiculeSM
Locul după populație29
Prezență online
http://www.cjsm.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Harta României cu județul Județul Satu Mare indicat
Harta României cu județul Județul Satu Mare indicat
Harta României cu județul Județul Satu Mare indicat
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Istorie

modificare

Săpăturile arheologice din Țara Oașului, de la Ardud, Medieșu-Aurit, Homorod și Sanislău au scos la lumină relicve atestând viața umană în această regiune începând încă din paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care trăiesc aici de peste 2000 ani, creând o remarcabilă civilizație. Drept model se poate lua așezarea Medieșu Aurit, unde se găsesc rămășițele a 13 cuptoare de olărit, reprezentând cel mai mare vestigiu arheologic de acest fel din România.

 
Coif celtic din epoca fierului, sec. al IV-lea î.Ch., descoperit la Satu Mare. Muzeul Național de Istorie a României

Pe teritoriul județului Satu Mare au fost, de asemenea, descoperite urme ale civilizației celtice. La sfârșitul secolului al IX-lea și începutul secolului al X-lea regiunea a fost încorporată în Regatul Ungariei. Situându-se la intersecția unor importante drumuri comerciale și având bogate resurse naturale, atestate în scrierile istorice din anul 1181, comitatul Sătmar a avut o istorie tumultuoasă. În jurul anului 1000, regina Ghizela de Bavaria, soția regelui Ștefan I al Ungariei, a așezat la Sătmar coloniști germani.

Cetățile de la Satu Mare, Ardud, Medieșu-Aurit, Carei ș.a., ale căror ruine rezistă până astăzi, apoi biserica romanică de la Acâș (secolul al XIII-lea) și bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug ș.a., sunt principalele monumente medievale ale acestei zone. După bătălia de la Mohács (1526) regiunea Sătmarului a fost revendicată atât de regii ungari (titlu posedat de principii austrieci), cât și de principii transilvăneni. În vara anului 1601, Mihai Viteazul și-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile, pregătindu-se pentru bătălia de la Guruslău, ultima sa victorie. Peste mai bine de 100 de ani, în 1711, armata prințului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat, la Moftin, în fața trupelor austriece. În 1657 cetatea și comitatul Sătmar au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei.

Între 1660-1661 trupele otomane au devastat întreg ținutul. Guvernarea habsburgică de după 1711 a adus o perioadă de stabilitate și prosperitate în zonă. Coloniștii germani ajung aici în secolul al XVIII-lea și se stabilesc pe proprietatea conților Karoly de Carei. Cele două războaie mondiale și Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale județului din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei în 1964, o sculptură de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX.

Administrație publică

modificare

Județul Satu Mare este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Csaba Pataki de la UDMR, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[1]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România14              
Partidul Social Democrat8              
Partidul Național Liberal7              
Alianța pentru Unirea Românilor3              

Primari

modificare

Numărul și afilierea politică a primarilor din Județul Satu Mare în urma alegerilor locale din 2020:

Situare geografică

modificare

Județul Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria și Ucraina. Face parte din Regiunea de Nord-Vest și, de asemenea, din Euroregiunea Carpatică. Puncte de trecere a frontierei (vamă):

Distanțe rutiere :

Diviziuni administrative

modificare
Articol principal: Listă de localități din județul Satu Mare.

Județul este format din 65 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 4 orașe și 59 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Satu Mare.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 Careimunicipiu21.112 
 Satu Maremunicipiu reședință de județ102.411 
 Ardudoraș6.231 
 Livadaoraș6.773 
 Negrești-Oașoraș11.867 
 Tășnadoraș8.631 

Comune

Acâșcomună2.827 
Agrișcomună2.003
Andridcomună2.506
Apacomună2.681
Beltiugcomună3.228 
Bervenicomună3.376
Bixadcomună6.504 
 Bogdandcomună2.872 
Botizcomună3.622
Bârsăucomună2.434
 Bătarcicomună3.707
Cehalcomună1.594
Certezecomună5.636
Ciumeșticomună1.407 
Craidorolțcomună2.215
 Crucișorcomună2.546
Culciucomună3.884
Călinești-Oașcomună4.811 
Cămincomună1.388
Cămărzanacomună2.355
Căplenicomună3.031 
Căuașcomună2.388 
Dobacomună2.760
 Dorolțcomună3.806
Foienicomună1.840 
Gherța Micăcomună3.412
Halmeucomună4.968
Hododcomună3.056 
Homoroadecomună1.791
Lazuricomună5.562 
 Medieșu Auritcomună6.683 
 Miculacomună3.659
Moftincomună4.293 
 Odoreucomună4.946
 Orașu Noucomună3.806
 Petreșticomună1.588 
Pircomună1.614
Pișcoltcomună3.161 
Pomicomună2.182
Porumbeșticomună2.530
 Păuleșticomună4.909
Racșacomună3.052
Sanislăucomună3.515 
Santăucomună2.377
 Socondcomună2.641 
Supurcomună4.231 
Săcășenicomună1.178
Săucacomună1.376 
Tarna Marecomună3.774
Terebeșticomună1.750
 Tireamcomună2.226
Turulungcomună3.680
Turțcomună5.593 
Târșolțcomună3.059
Urzicenicomună1.447 
Valea Vinuluicomună2.067
Vamacomună3.486
Vetișcomună4.788
Viile Satu Marecomună3.514

Informații turistice

modificare
 
Pictură moralizatoare din secolul XVIII, în Biserica de lemn din Corund

Situat în partea de nord-vest a României, județul Satu Mare (4.405 km pătrați) este una din porțile principale ale României, având granițe cu Ungaria și Ucraina. Având un climat temperat-continental, județul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani î.Hr., oamenii locuind pe terasele înalte din Țara Oașului (Remetea-Oaș, Boinești, Călinești-Oaș etc).

În această regiune, dacii au creat, în decurs de circa 1000 de ani, o civilizație dezvoltată, în special la Medieșu-Aurit. Situat la intersecția unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse naturale, județul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultuoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăți ale căror ruine se află în Satu Mare, Ardud, Medieșu Aurit, Tămășeni, Carei, etc., biserici romanice (Acâș, secolul al XIII-lea), biserici gotice (Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug).

Personalități: episcopul Grigore Maior, fondator de școli; Ferenc Kölcsey, luptător pentru libertate și justiție socială; preotul Vasile Lucaciu, memorandist; poetul Ady Endre; pictorul Aurel Popp.

Secolul al XX-lea a marcat profund județul Satu Mare prin cele două războaie mondiale și prin Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Geza, în 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu războaie și catastrofe naturale, dar, de asemenea, un secol de mari progrese și speranțe după Decembrie 1989. Aici se găsesc multe muzee care așteaptă să fie vizitate:

 
Casa Vécsey - Muzeul de Artă din Satu Mare

Muzee

modificare
  • Muzeul Județean Satu Mare (arheologie și științele naturii);
  • Muzeul de Artă Satu Mare
  • Muzeul Orașului Tășnad (istoria și etnografia orașului);
  • Muzeul Țării Oașului din Negrești Oaș, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber);
  • Muzeul Etnografic al Șvabilor din Petrești cu peste 200 de exponate
  • Rezervația Dacilor Liberi de la Medieșu Aurit.

Arii protejate

modificare

Alte obiective turistice

modificare
 
Biserica Reformată din Acâș
 
Cetatea Drágffy-Károlyi de la Ardud
 
Biserica de lemn din Bolda
 
Castelul Károlyi din Carei
 
Castelul Degenfeld (Wesselényi-Kendeffy) din Hodod
 
Biserica de lemn din Lelei
 
Castelul Lónyay din Medieșu Aurit
 
Hotelul Dacia (fost Pannonia) din Satu Mare
 
Catedrala romano-catolică din Satu Mare
 
Sinagoga (Templul Mare) și Casa de Rugăciuni „Talmud Torah” din Satu Mare
 
Teatrul din Satu Mare, sediul Teatrului de Nord
 
Pictură în pronaosul bisericii de lemn din Soconzel, dispărută în incediul din 3 octombrie 2009

Subregiuni istorice și etnografice

modificare
 
Pereche de dansatori ai Ansamblului folcloric Oașul în fața bisericii de lemn din Lechința, monument păstrat în Muzeul Țării Oașului

Localitățile de pe teritoriul actual al Județului Satu Mare aparțin la diferite subregiuni, ținuturi, sau în terminologie arhaică „țări” istorice și subdiviziuni etnografice, dintre care cea mai cunoscută este Țara Oașului. Acestea se disting prin caracteristici geografice, etnografice și prin folclorul, religia, obiceiurile, tradițiile și/sau dialectul vorbit de locuitori:

  • „Sătmarul” (Szatmár) - în sensul mai larg al cuvântului este denumirea etnografică generală a regiunii etnolingvistice, predominant maghiare de pe Câmpia Someșului, numit în etnografia și geografia maghiară Câmpia Sătmarului, care se distinge prin caracteristici geografice, folclor (portul sătmărean), dansuri (dansurile sătmărene), cântece și muzica (muzica populară sătmăreană), dar, parțial, și prin religie (maghiarii sătmăreni fiind, în mod tradițional, de religie reformată). Teritoriul Sătmarului este aproape identică cu teritoriul Comitatului Sătmar, înafara zonelor de munte (zona Baia Mare - Baia Sprie și Oașul) și este alcătuită din mai multe subregiuni și microregiuni geografice și etnografice, numite în terminologia maghiară: Tiszahát, Túrhát, Szamoshát, Erdőhát, Rétoldal, Palágyság etc. Azi se află pe teritoriul Ungariei (estul județului Szabolcs-Szatmár-Bereg) și României (vestul județului actual Satu Mare), respectiv o parte mai mică pe teritoriul Ucrainei.[132][133][134][135][136][137][138][139][140][141][142]
  • Satele șvăbești - localitățile șvabilor sătmăreni se găsesc în jurul orașelor Carei și Ardud , respectiv între aceste două orașe, pe tot teritoriul domeniilor grofilor Károlyi (grofii au colonizat șvabi inclusiv și la Carei și Ardud). O parte dintre aceste sate (de exemplu, Vállaj, în germană Wallei) se găsesc azi pe teritoriul Ungariei, dar marea lor majoritate sunt pe teritoriul actualului județ Satu Mare. Cele mai importante localități șvabe sunt: Foieni (Feinen), Petrești (Petrifeld), Urziceni (Schinal), Beltiug (Bildegg), Tiream (Wiesenfeld), Căpleni (Kaplau), dar trăiesc și azi importante comunități șvabe în orașele Ardud (Erdeed) și Carei (Großkarol). Aceste localități se disting prin religie (romano-catolică), arhitectura satelor, tradiții și limbă. Dialectul șvab al limbii germane este vorbită amestecat cu limba maghiară, șvabii fiind puternic asimilați lingvistic în maghiarime, însă mulți șvabi asimilați lingvistic și-au păstrat identitatea lor șvabă, puternic bazată și pe apartenența lor la cultul romano-catolic (ceea ce i-a deosebit și îi deosebește și azi de maghiarii reformați al Sătmarului).[143][144][145][146][147]
  • Țara Oașului - o regiune geografică și etno-culturală românească alcătuită din Depresiunea Oașului, respectiv din munții Munții Oaș și Gutâi, vestit pentru tradițiile sale specifice, care s-au conservat în forme originale până aproape de zilele noastre. Capitala și cel mai mare oraș al Țării Oașului este Negrești Oaș. Locuitorii acestui ținut istoric sunt numiți adeseori oșeni, un subgrup etnic românesc, care se distinge prin bogăția tradițiilor, prin folclor (muzica, dansurile și arta populară), prin arhitectura bisericească (vezi bisericile de lemn din Țara Oașului), dar, parțial, și prin religie (în trecut oșenii au fost greco-catolici, o parte dintre ei declarându-se, azi, ortodocși).[148][149]
  • Regiunea „Tövishát” (în traducere: Dealul Spinilor) - subregiune geografică și etnografică maghiară a regiunii Sălaj (Szilágyság) cu centrul la Cehu Silvaniei, care se distinge prin particularități etnolingvistice, prin dansuri și obiceiuri, prin religia predominant reformată a locuitorilor și prin folclor. Regiunea Tövishát se află pe teritoriul actualelor județe Sălaj, Bihor și Satu Mare. Localitățile care azi se găsesc pe teritoriul județului Satu Mare sunt: Lelei, Bogdand și Hodod. Aceste localități au aparținut la comitatul istoric Sălaj și sunt puternic legate cultural și economic de orașul Cehu Silvaniei.[150][151][152][153]
  • Zona Ierului sau Zona Eriului (în maghiară Érmellék) - subregiune geografică și etnografică a regiunii Partium / Crișana, în zona râului Ier (în limba maghiară Ér), pe Câmpia Ierului. Denumirea regiunii apare pentru prima dată în 1445, în documentele prelaturii de la Lelesz, sub forma de „Ermellek terrae arabilis”. Zona este populată în majoritate de maghiari și se caracterizează prin geografia, folclorul, portul și confesiunea predominant reformată a locuitorilor. Cea mai mare parte a subregiunii se află azi pe teritoriul județului Bihor, dar câteve localități se află și pe teritoriul județelor Sălaj și Satu Mare, respectiv și pe teritoriul Ungariei (în județele Hajdu-Bihar și Szabolcs-Szatmár-Bereg). Denumirea maghiară a localităților din zona Ierului conține adeseori și denumirea râului Ier, de exemplu: Érmindszent (Eriu-Mețenț, azi Ady Endre), Érszentkirály (Eriu-Sâncrai), Érmihályfalva (Valea lui Mihai), Érgirolt (Ghirolt), , Érdengeleg (Dindești), Érendréd (Andrid), Érkörtvélyes (Curtuișeni, Bihor), Érsemjén (Șimian, Bihor), Érselénd (Șilindru, Bihor), Érkenéz (Voivozi, Bihor), Érszakácsi (Săcășeni), Érkőrös (Chereușa), Érbogyoszló (Buduslău, Bihor), Érolaszi (Olosig, Bihor), Érköbölkút (Cubulcut, Bihor) etc. Localitățile aflate pe teritoriul actual al județului Satu Mare sunt: Ady Endre, Eriu-Sâncrai, Ghirolt, Dindești, Andrid, Săcășeni, Chereușa, Ghenci, Tiream, Santău, Pir, Pișcolt etc.[154][155][156][157][158]

Festivaluri și evenimente culturale

modificare
 
Festivalul Național Sâmbra Oilor este cel mai mare festival din Țara Oașului (și unul dintre cele mai importante evenimente din județ) organizat anual la Huta-Certeze
 
Grupul Flori de Cântec Românesc la Festivalul Datinilor și Obiceiurilor de Iarnă din Negrești-Oaș
 
afișul Festivalului „Fără Bariere”

Suprafața

modificare

Județul Satu Mare are o suprafață de 4.418 km² (1,9 % din teritoriul național). Folosința terenurilor :

  • 72 % terenuri agricole
  • 18 % păduri
  • 3 % râuri
  • 7 % alte suprafețe

Județele învecinate sunt județele Bihor, Sălaj și Maramureș.

Relief

modificare

Altitudini: de la 120 m până la 1.240 m

  • câmpii (63 %)
  • dealuri (20 %)
  • munți (17 %)

Climă

modificare

Clima este de tip temperat-continentală. Maxima înregistrată a fost de +39,4 °C, la Carei, iar minima de -30,4 °C, la Satu Mare.

Județul Satu Mare are clima temperat-continentală, moderată cu veri puțin mai călduroase și ierni ceva mai blânde decât în restul țării. În schimb, în zona de șes a teritoriului prezentat, care cuprinde partea Nordică a Câmpiei de Vest, iernile sunt mai lungi și verile mai moderate, față de partea centrală sau sudică a acesteia.

Regimul termic

Temperatura medie anuală în diferite stațiuni este următoarea: Carei - 9,8 °C, Satu Mare - 9,7 °C, iar la poalele Munților Oaș-Gutâi 8 °C. Maxima și minima absolută au fost înregistrate la Carei și anume + 39,5 °C în iulie 1952, respectiv -30,6 °C în ianuarie 1929. Pe baza observațiilor făcute timp de 70 de ani (1896-1970), valorile medii ale temperaturilor înregistrate la Satu Mare se prezintă astfel: primăvara 10,2 °C, vara 19,6 °C; toamna 10,8 °C; iarna -1,7 °C. Regimul termic al Careiului este asemănător. În Depresiunea Oașului, unde au fost măsurate valori mai scăzute, se înregistrează amplitudini anuale mai mici ale temperaturii.

Numărul zilelor de iarnă cu îngheț în zona de câmpie este de 50-60. Regiunile vestice cu exces de umiditate, favorizează apariția brumelor de toamnă timpurie.

Durata de strălucire a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează în partea sud-vestică (peste 1600 ore) și centrală (1500- 1600 ore) al județului, pe când în nord este sub 1400 ore.

Precipitațiile și regimul termic

Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 mm în partea de vest a teritoriului și 1200 mm în Masivul Ignișului. În zonele de șes există variații anuale între 400–1000 mm. Valorile extreme înregistrate în stația Satu Mare au fost 1045 mm în 1912, respectiv 378,2 mm în 1961.

În regiunile de câmpie zăpada persistă de regulă numai în ianuarie și, parțial, în luna februarie, pe când în etajul montan acoperă solul timp de 4 luni pe an. La Certeze, în partea superioară a Sălătrucului, în unii ani, zăpada persistă sub formă de mici pete chiar și în luna mai. Pe teritoriul județului Satu Mare umiditatea atmosferică cu o medie anuală de 71%, pe tot cursul anului se menține destul de ridicată (vara 64% și iarna 83%), favorizând dezvoltarea normală a plantelor cultivate. Nebulozitatea este redusă, astfel (5,5 zile) determinând un număr mare de zile însorite pe an (70-75 zile).

Presiunea atmosferică și regimul vânturilor

Întrucât teritoriul județului Satu Mare are o altitudine medie mică, se înregistrează valori ridicate de presiune atmosferică, în jur 1000 mb. Vânturile dominante sunt cele în sectorul nord-vestic, primăvara și vara fiind mai frecvente cele vestice, care, de obicei, sunt însoțite de ploi, iar toamna și iarna cele estice și nord-estice. Vânturile foarte puternice sunt foarte rare.

Caracteristice microclimatice locale

În general, clima județului Satu Mare este unitară, dar există și unele particularități locale, demne de remarcat, cu influență asupra covorului vegetal natural.

Astfel, clima Munților Gutâi este mult mai aspră decât a celorlalte zone învecinate. Aceasta are repercusiuni și asupra topoclimatului Depresiunii Oașului, care este puțin mai rece și mai umed față de cel al câmpiei. În Culmea Codrului dezvoltarea vegetației este influențată, în primul rând, de cantitatea mare de precipitații (800 mm/an). Durata mare de strălucire a soarelui în sectorul sud-vestic al județului influențează, în special, dezvoltarea covorului vegetal al plantelor cu expoziție sudică. În schimb, văile reci și cu nebulozitate pronunțată ale Câmpiei Nirului au favorizat persistența unor specii de plante, care, în general, apar în etajul montan.

Bibliografie: Carol Karacsonyi "Flora și vegetația județului Satu Mare"

Rețea hidrografică

modificare
  • râul Someș (60 km în județ),
  • râul Tur (66 km în județ),
  • râul Crasna (57 km în județ).

Populație

modificare



 

Componența etnică a județului Satu Mare

     Români (57,7%)

     Maghiari (34,5%)

     Romi (5,3%)

     Germani (1,5%)

     Altă etnie (1%)

 
Harta etnică a Județului Satu Mare.

Populația totală a județului: 329.079 locuitori:

  • 44 % populație urbană
  • 56 % populație rurală

Județul ocupă ca populație locul 29 din cele 41 de județe ale României:

  • Densitate: 83,5 locuitori pe km2 .

La recensământul din 20 octombrie 2011, structura populației pe etnii este următoarea:

Structura administrativă

modificare

Împărțirea administrativă a județului este următoarea :

  • două municipii
  • patru orașe
  • 56 comune (având 226 sate – 206.593 locuitori).

Personalități

modificare
Vezi și Lista episcopilor romano-catolici de Satu Mare, Lista directorilor teatrului din Satu Mare.
 
Tamás Bakócz
 
Bartolomeu Dragfi
 
Gáspár Károli
 
Ferenc Kölcsey
 
Vasile Lucaciu
 
Endre Ady
 
Margit Kaffka
 
Aurel Popp
 
Dr. Béla Lükő
 
Fericitul János (Johann) Scheffler
 
Maria Tripon

Au copilărit, au trăit sau au creat pe teritoriul actualului județ Satu Mare:

 
Ștefan al V-lea al Ungariei
 
János Hám
 
Júlia Szendrey
 
Joel Teitelbaum
 
György Harag
 
Mihai Viteazul
 
Sándor Petőfi

Alte personalități legate de județul Satu Mare

Note

modificare
  1. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  2. ^ a b http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/B--ile-Ac---- Băile Acâș (Vizitează Satu Mare - pagina proiectului „Trasee sătmărene”)
  3. ^ a b Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976, pag. 262.
  4. ^ http://www.gandul.info/magazin/povestea-bisericii-din-acas-satu-mare-care-a-supravietuit-de-a-lungul-secolelor-cu-semiluna-pe-turn-13361070 Povestea bisericii din Acâș, Satu Mare, care a supraviețuit de-a lungul secolelor cu semiluna pe turn (Gândul.info, publicat la: 02.10.2014 12:27)
  5. ^ http://printransilvania.ro/biserica-semiluna Biserica cu semilună (PrinTransilvania.ro)
  6. ^ http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=2061%20Biserica%20reformată%20 Biserica reformată (Biserici.org)
  7. ^ http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Stiri/Legenda+bisericii+din+Acas+Lacasul+blestemat+de+calugarii+benedi Legenda bisericii din Acâș. Lăcașul blestemat de călugării benedictini (Digi24.ro, publicat 16:44 05.04.15.)
  8. ^ http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/biserica-blestemata-din-acas-183459 Arhivat în , la Wayback Machine. Biserica blestemată din Acâș, de Rodica Hepcal (România Liberă, 15 aprilie 2010.)
  9. ^ http://www.dailymotion.com/video/x2lv6eh Satu Mare, biserica reformată din Acâș. Lăcașul are o vechime de peste 800 de ani și o istorie plină de dramatism. (Daily Motion via Digi24)
  10. ^ http://www.britannica.com/biography/Endre-Ady Endre Ady (Encyclopaedia Britannica) - în limba engleză
  11. ^ http://partiumimuzeumok.ro/ady_endre/acasa.html Muzeul Memorial Ady Endre (partiumimuzeumok.ro - pagină web despre muzeele din ținutul istoric Partium)
  12. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1f_Urziceni_Zalau/DN1f_Urziceni_Zalau_Ady_Endre_Casa_Memoriala_r.htm Casa Memorială Ady Endre (Welcome to Romania On-line)
  13. ^ Erdőd vára (Cetatea de la Ardud), Erdélyi várak, erődítmények, erődtemplomok, hatervédő sáncok (Cetăți, fortificații, biserici fortificate și șanțuri fortificate de graniță din Transilvania), varianta On-line, în limba maghiară
  14. ^ https://www.youtube.com/watch?v=QZ8Ass4NLmc Castelul Jidvei si Cetatea Ardud - reportaj Antena 3 (YouTube via Antena3)
  15. ^ http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cetatea-Ardud-Castelul-Ardud-Ardud-jud.-Satu-Mare-82-p.html Cetatea Ardud - Castelul Ardud - Ardud, jud. Satu Mare, Ghid video turistic On-line
  16. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/Cetatea-din-Ardud Cetatea de la Ardud, Vizitează Satu Mare, On-line
  17. ^ a b http://www.danube-places.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=293&Itemid=454&lang=hu Erdőd/Erdeed/Ardud Németek nyomában a Duna mentén – utak, találkozások, élmények (Pe urmele germanilor lângă Dunăre - călătorii, întâlniri, experiențe), în limba maghiară
  18. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Erdodi-Esperesi-Kerulet Arhivat în , la Wayback Machine. Erdődi Nagyboldogasszony plébánia (Parohia Adormirea Maicii Domnului - Ardud), Erdődi Esperesi Kerület (Decanatul Ardud), Pagina oficială a Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare (varianta în limba maghiară)
  19. ^ a b http://tegnap.5mp.eu/web.php?a=tegnap&o=0RUXghEEWL Erdőd (Ardud), Tegnap (Ziua de ieri), On-line, în limba maghiară
  20. ^ http://www.napkor.hu/index.php/a-koezseghaza/a-kepviselotestuelet/category/10-erdod Obeliscul Petőfi din Ardud (www.napkor.hu)
  21. ^ a b http://www.frissujsag.ro/petofi-es-julia-szatmar-megyeben/ Petőfi és Júlia Szatmár megyében (Petőfi și Júlia în județul Satu Mare), Szatmári Friss Újság On-line, 06 septembrie 2013 17:34 (în limba maghiară)
  22. ^ http://tortenelemportal.hu/2010/06/petofi-muzeum-nyilik-erdodon/ Petőfi-múzeum nyílik Erdődön (La Ardud se deschide un Muzeul Petőfi), Történelem Portál (portal de istorie) via Manna.ro
  23. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Erdodi-Esperesi-Kerulet Arhivat în , la Wayback Machine. Krasznabélteki Szent László plébánia (Parohia Sfântul Ladislău - Beltiug), Erdődi Esperesi Kerület (Decanatul Ardud), Pagina oficială a Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare (varianta în limba maghiară)
  24. ^ http://mek.oszk.hu/00300/00355/html/ Articolul Prépostváry Bálint, Magyar életrajzi lexikon 1000–1990 (Enciclopedia biografică maghiară 1000–1990), Magyar Elektronikus Könyvtár - Országos Széchényi Könyvtár (Biblioteca Electronică Maghiară a Bibliotecii Naționale Széchényi ), Hungarológiai Alapkönyvtár (Biblioteca de bază de hungarologie), în limba maghiară
  25. ^ http://e-castellum.eu/url/Borvely Börvely (Berveni), e-Castellum.ro, pagina oficială a proiectului Castellum - Organizarea expozițiilor interactive în castelul din Carei și în conacul din Szabolcs și promovarea acestora în contextul turismului transfrontalier (varianta în limba maghiară)
  26. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Bogdand_Biserica_Reformata_r.htm Bogdand, Biserica reformată, Welcome to Romania, On-line
  27. ^ D. Oltean, K. Imola, S. Vasile, N. Bledea, Ghidul Muzeului Maghiar Bogdand, Ministerul Culturii, Direcția Pentru Minorități Naționale
  28. ^ http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=724 Muzeul Etnografic Maghiar "Sipos Lászlo"/"Sipos László” magyar néprajzi múzeum, Ghidul Muzeelor, On-line
  29. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/Biserica-de-lemn-din-Bolda Biserica de lemn din Bolda, Vizitează Satu Mare, On-line
  30. ^ http://www.revistamagazin.ro/content/view/442/7/ Arhivat în , la Wayback Machine. Biserica din Bolda, Revista Magazin, 20 iulie 1999
  31. ^ http://castelekarolyi.ro/?page_id=2 Arhivat în , la Wayback Machine. Castelul Károlyi din Carei, Castele Károlyi (On-line) - pagina de web a castelului Károlyi și a cetății de la Ardud, programul Regio - Program Operațional Regional
  32. ^ http://e-castellum.eu e-Castellum.eu, pagina oficială a proiectului „Castellum - Organizarea expozițiilor interactive în castelul din Carei și în conacul din Szabolcs și promovarea acestora în contextul turismului transfrontalier”
  33. ^ http://www.e-quus.com/?lang=ro Asociația de echitație și pensiunea „Equus”
  34. ^ http://www.kalazanci.ro/tortenet.html A templom rövid története (Istoricul scurt al bisericii), Kalazanci.ro - pagina oficială a parohiei romano-catolice. în limba maghiară
  35. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Nagykaroly-I-Esperesi-Kerulet Arhivat în , la Wayback Machine. Nagykaroly I. Esperesi Kerulet (Decanatul Carei I.), pagina oficială a Diecezei romano-catolice de Satu Mare
  36. ^ http://www.voceatransilvaniei.ro/teatrul-din-carei-gata-la-toamna-primarul-eugen-kovacs-in-septembrie-organizam-primele-spectacole/ Arhivat în , la Wayback Machine. Teatrul din Carei, gata la toamnă. Primarul Eugen Kovacs: În septembrie organizăm primele spectacole, Vocea Transilvaniei, luni, 4 mai 2015, 10:18.
  37. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1f_Urziceni_Zalau/DN1f_Urziceni_Zalau_Capleni_Cripta_Karolyi_r.htm Căpleni, Cripta Karolyi, Welcome to Romania, Online
  38. ^ a b http://www.satmareanul.net/2015/05/23/cripta-familiei-karolyi-de-la-manastirea-franciscana-sf-anton-din-capleni/ Cripta Familiei Karolyi de la Mănăstirea Franciscană „Sf. Anton” din Căpleni, Sătmăreanul.net (On-line)
  39. ^ http://www.infotourism.info/ro/news/Cripta-familiei-Karolyi-din-C--pleni Arhivat în , la Wayback Machine. Cripta familiei Károlyi din Căpleni, Infoturism.info (On-line)
  40. ^ a b http://www.szatmarilegendak.hu/latnivalok/kaplony_rom.htm[nefuncțională] Căpleni - România, Traseul legendelor Sătmărene (On-line)
  41. ^ http://lexikon.adatbank.ro/muemlek.php?id=249 Páduai Szent Antal ferences templom és rendház, Kaplony (Biserica și mănăstirea franciscană Sfântul Anton de Padova, Căpleni), Romániai Magyar Lexikon (Enciclopedia Maghiară din România), Adatbank - Erdélyi Magyar Elektronikus Könyvtár (Adatbank - Biblioteca Electronică Maghiară din Ardeal), On-line, în limba maghiară
  42. ^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", Lăcașuri de cult din România,
  43. ^ http://www.revistamagazin.ro/content/view/706/7/ Arhivat în , la Wayback Machine. Biserica din Corund, Revista Magazin, 23 ianuarie 2000
  44. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Hodod_Castelul_Wesselenyi_r.htm Hodod, Castelul Wesselényi, Welcome to Romania, On-line
  45. ^ http://www.castelintransilvania.ro/?lang=ro&page=castle&spage=show&idcastle=62 Arhivat în , la Wayback Machine. Castelul Wesselényi din Hodod, Castel în Transilvania (On-line)
  46. ^ http://monumenteuitate.blogspot.hu/2011/06/palatul-wesselenyi-din-hodod.html#.Vbp6Mvntmko Palatul Wesselényi din Hodod, Monumente uitate, 15 iun. 2011. (On-line)
  47. ^ http://adevarul.ro/locale/satu-mare/istorie-vanduta-castelul-hodod-vandut-370000-euro-unui-antreprenor-maghiar-zace-ruina-1_5346d7240d133766a8abd885/index.html Cristina Cîcău: Exclusiv Istoria la mezat: castelul de la Hodod, vândut cu 370.000 de euro unui antreprenor maghiar, zace în ruină, Adevărul, 11 aprilie 2014, 07:04 (On-line)
  48. ^ a b http://www.satmareanul.net/2015/05/31/castelul-wesselenyi-si-conacul-degenfeld/ Castelul Wesselényi și Conacul Degenfeld din Hodod, Sătmăreanul.net (On-line)
  49. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Hodod_Wesselenyi_Degenfeld_r.htm Hodod, Castelul Wesselényi-Kendeffy, ulterior Dégenfeld, Welcome to Romania (On-line)
  50. ^ http://www.gazetanord-vest.ro/2013/08/aproape-30-de-artisti-plastici-expun-la-tabara-de-creatie-de-la-hodod/ Aproape 30 de artiști plastici expun la Tabăra de Creație de la Hodod, Gazeta de Nord-Vest (On-line)
  51. ^ http://www.parokia.hu/lap/degenfeld-egyhazi-muvelodesi-es-kulturalis-kozpont-hadad/cikk/mutat/bemutatkozas/# Degenfeld Egyházi, Művelődési és Kulturális Központ, Hadad - pagina Centrului Cultural Reformat din Hodod
  52. ^ http://lexikon.adatbank.ro/muemlek.php?id=435 Hadad, református templom (Hodod, Biserica reformată), Romániai Magyar Lexikon (Enciclopedia Maghiară din România), Adatbank - Erdélyi Magyar Elektronikus Könyvtár (Adatbank - Biblioteca Electronică Maghiară din Ardeal), On-line, în limba maghiară
  53. ^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm Biserica de lemn din Lelei, Lăcașuri de cult din România, bază de date (On-line)
  54. ^ Mălinaș, M. I. (1978). „Bisericile de lemn din Județul Satu Mare”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei Biserici de lemn: 437-476, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradei, Oradea.
  55. ^ Iurașciuc, I. și Sabin, Șainelic (1975). „Monumente de arhitectură populară: bisericile de lemn din zona Codru”. Satu Mare, studii și comunicări 1975: 165-203.
  56. ^ http://www.welcometoromania.ro/DJ196/DJ196_Lelei_Biserica_Reformata_r.htm Lelei, Biserica reformată, Wellcome to Romania (On-line)
  57. ^ http://www.dgaspcsm.ro/obiect-M-b04-hodod-C-cuprins-02.html Arhivat în , la Wayback Machine. Clopotnita de lemn a bisericii reformate, Consiliul Județean Satu Mare, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (On-line)
  58. ^ http://www.bisericiromania.info/index.php?menu=BI&code=2082 Arhivat în , la Wayback Machine. Biserica Reformată, Biserici în România (bază de date On-line)
  59. ^ http://monumenteuitate.org/ro/monument/216/Mediesu-Aurit-Lonyay Arhivat în , la Wayback Machine. Medieșu Aurit - Castelul Lónyay, Monumente uitate, bază de date (On-line)
  60. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1c_Halmeu_Rastoci/DN1c_Halmeu_Rastoci_Mediesu_Aurit_Castelul_Lonyai_r.htm Medieșu Aurit, Castelul Lonyai, Welcome to Romania (On-line)
  61. ^ http://adevarul.ro/cultura/istorie/castelul-lonyai---bijuterie-renascentista-transilvania-paragina-1_50b9f4417c42d5a663ad329a/index.html Ciprian Plaiașu: Castelul Lónyai - o bijuterie renascentistă din Transilvania, în paragină, Adevărul, 3 iulie 2012, 07:00 (On-line)
  62. ^ http://tortenelemportal.hu/2009/10/senki-sem-vallal-felelosseget-az-aranyosmeggyesi-lonyai-kastelyert/ Senki sem vállal felelősséget az aranyosmeggyesi Lónyai-kastélyért (Nimeni nu-și asumă responsabilitatea pentru Castelul Lónyai din Medieșu Aurit), Történelem Portál (portal de istorie) via Krónika, 2009. október 14. 17:59 în limba maghiară (On-line)
  63. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1c_Halmeu_Rastoci/DN1c_Halmeu_Rastoci_Mediesu_Aurit_Conacul_Boros_r.htm Medieșu Aurit, Conacul Boross, Welcome to Romania (On-line)
  64. ^ http://zigzagprinromania.com/blog/conacul/ Un alt fel de întâlnire la Conacul Boross din Medieșu Aurit, Zig-zag prin Romania blog (On-line)
  65. ^ http://cjsm.ro/2011/09/conacul-boros-iosif-mediesu-aurit/ Arhivat în , la Wayback Machine. Conacul Boros Iosif- Mediesu Aurit, pagina CJSM (On-line)
  66. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1c_Halmeu_Rastoci/DN1c_Halmeu_Rastoci_Mediesu_Aurit_Conacul_Grosz_r.htm Medieșu Aurit, Conacul Grosz, Wellcome to Romania (On-line)
  67. ^ http://cjsm.ro/hu/2011/09/conacul-grosz-eduard-mediesu-aurit/ Arhivat în , la Wayback Machine. Conacul Grosz Eduard- Mediesu Aurit, pagina CJSM (On-line)
  68. ^ http://www.primariamoftin.ro/ro/comuna-moftin Arhivat în , la Wayback Machine. Scurt istoric, pagina oficială a Primăriei Moftin (On-line)
  69. ^ http://www.utazzerdelybe.hu/fegyverletetel-emlekoszlop-nagymajteny.ro.html[nefuncțională] Fegyverletétel emlékoszlop (obeliscul capitulării), Utazz Erdélybe! (Călătorește în Transilvania!), On-line
  70. ^ https://www.kozterkep.hu/~/21824/Szatmari_beke_emlekoszlopa_Kismajteny.html Szatmári béke emlékoszlopa (Obeliscul Păcii de la Sătmar), kozterkep.hu (On-line)
  71. ^ http://cjsm.ro/2011/09/negresti-oas-capitala-tarii-oasului/ Arhivat în , la Wayback Machine. Negresti Oas- capitala Tarii Oasului, pagina Consiliului Județean Satu Mare (On-line)
  72. ^ http://transilvaniareporter.ro/satu-mare/tara-oasului-capitala-culturala-fara-asezamant-cultural/ Ovidiu Mortan: Țara Oașului. Capitală culturală fără așezământ cultural, Transilvania Reporter (On-line)
  73. ^ http://www.negresti-oas.ro/galerie-foto/muzeul-tarii-oasului/ Muzeul Țării Oașului, Pagina Primăriei Negrești-Oaș (On-line)
  74. ^ http://www.oasmuseum.ro/ Oașmuseum.ro
  75. ^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm Baza de date cu biserici de lemn de la Institutul de Memorie Culturală
  76. ^ Decizia Consiliului Eparhial nr.1129 din 31 iulie 2009
  77. ^ Schitul Luna Șes « Primăria Negrești Oaș
  78. ^ Hram la Schitul Sfântul Arhidiacon Ștefan de la Luna Șes | Gazeta de Nord Vest
  79. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  80. ^ „Protopopiatul Ortodox Oaș își propune să dezvolte proiectul taberei de la Luna Șes | Jurnal de Oaș”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  81. ^ Schitul de la Luna Ses a fost tarnosit | Informația Zilei
  82. ^ „Tabăra tinerilor creștini la Negrești Oaș, Luna Ses - Radio Transilvania”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  83. ^ „Schit LUNA, Orasul NEGRESTI OAS”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  84. ^ http://www.satu-mare.ro/subpagina/catedrala-ortodoxa-quot-adormirea-maicii-domnului-quot Arhivat în , la Wayback Machine. Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, satu-mare.ro, Primăria Satu Mare, site-ul oficial al municipiului Satu Mare (On-line)
  85. ^ http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=265 Biserica Reformată „cu Lanțuri”, Referințe.ro, Enciclopedia Virtuală din România (On-line)
  86. ^ http://www.turistinfo1.ro/satu_mare/obiectiv-turistic-biserica_reformata_cu_lanturi_satu_mare-i3570.html[nefuncțională] Biserica Reformata cu lanturi Satu Mare, Turist Info (On-line)
  87. ^ http://www.satu-mare.ro/subpagina/biserica-reformata-quot-cu-lanturi-quot Arhivat în , la Wayback Machine. Biserica Reformată "cu Lanțuri", satu-mare.ro, Primăria Satu Mare, site-ul oficial al municipiului Satu Mare (On-line)
  88. ^ http://refszatmar.eu/?page_id=963 Szatmár-Láncos református gyülekezete, Az egyházközség története (Parohia și comunitatea „cu Lanțuri” - Sătmar, Istoria comunității), Refszatmar.eu - pagina oficială a protopopiatului reformat de Satu Mare, în limba maghiară (On-line)
  89. ^ http://www.grecocatolicasm.ro/Table/Protopopiat/Parohia-Sf-Arhangheli-Mihail-si-Gavril-Satu-Mare/ Arhivat în , la Wayback Machine. Parohia Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, Grecocatolicasm.ro - pagina Protopopiatului Greco-Catolic de la Satu Mare (On-line)
  90. ^ http://www.greco-catolica.org/c2-retrocedarea-catedralei-greco-catolice-din-satu-mare.aspx Arhivat în , la Wayback Machine. Retrocedarea Catedralei greco-catolice din Satu-Mare, Greco-Catolica.org, Știri și informații de interes greco-catolic (On-line)
  91. ^ http://www.satu-mare.ro/subpagina/biserica-quot-sf-arhangheli-mihail-si-gavril-quot Arhivat în , la Wayback Machine. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, satu-mare.ro, Primăria Satu Mare, site-ul oficial al municipiului Satu Mare (On-line)
  92. ^ http://viziteaza-satumare.com/ro/news/Catedrala-Greco-Catolic------Sfin--ii-Arhangheli-Mihail---i-Gavril--- Catedrala Greco-Catolică “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, Vizitează Satu Mare (On-line)
  93. ^ http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=299 Catedrala romano-catolică, Satu Mare, Referințe.ro, Enciclopedia Virtuală din România (On-line)
  94. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Szatmari-Esperesi-Kerulet Arhivat în , la Wayback Machine. Decanatul Satu Mare, pagina Diecezei de Satu Mare, varianta în limba maghiară (On-line)
  95. ^ http://viziteaza-satumare.com/ro/news/Catedrala-Romano-Catolic--------n--l--area-Domnului--- Catedrala Romano-Catolică “Înălțarea Domnului”, Vizitează Satu Mare (On-line)
  96. ^ http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=291 Hotelul Dacia (fosta Pannonia), Satu Mare, Referințe.ro, Enciclopedia Virtuală din România (On-line)
  97. ^ Clădire simbol, lăsată în voia sorții. Hotelul Dacia din Satu Mare a ajuns o ruină, Digi24, 10:11 26.02.15 (On-line)
  98. ^ http://viziteaza-satumare.com/ro/news/Hotelul-Dacia Hotelul Dacia, Vizitează Satu Mare (On-line)
  99. ^ Ovidiu Mortan: Hotelul Dacia – Zona zero a intereselor obscure, Transilvania Reporter (On-line)
  100. ^ http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=298 Palatul episcopal romano-catolic, Satu Mare, Referințe.ro, Enciclopedia Virtuală din România (On-line)
  101. ^ http://viziteaza-satumare.com/ro/news/Palatul-Episcopal Palatul Episcopal, Vizitează Satu Mare (On-line)
  102. ^ http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=270 Sinagoga și Casa de Rugăciuni Talmud Tora, Satu Mare, Referințe.ro, Enciclopedia Virtuală din România (On-line)
  103. ^ http://www.jewishcomunity.ro/index.php?page=content&p=mainpage&id=10 Scurt istoric, Jewishcomunity.ro - pagina Comunității evreiești de la Satu Mare (On-line)
  104. ^ http://viziteaza-satumare.com/ro/news/Sinagoga Sinagoga, Vizitează Satu Mare (On-line)
  105. ^ http://harag.eu/ro/magunkrol/szinhaztortenet.html Istoricul teatrului, Harag.eu - pagina Trupei Harag György a Teatrului de Nord Satu Mare, varianta în limba română (On-line)
  106. ^ http://teatruldenord.ro/c/1/ISTORIC Istoric, Teatruldenord.ro - pagina secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (On-line)
  107. ^ http://viziteaza-satumare.com/ro/news/Teatrul-de-Nord Teatrul de Nord, Vizitează Satu Mare (On-line)
  108. ^ „Agerpres, Turnul Pompierilor, atracție turistică în Satu Mare”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ http://www.turistinfo.ro/satu_mare/obiectiv-turistic-turnul_pompierilor-i3560.html Arhivat în , la Wayback Machine. Turnul pompierilor, Turist Info (On-line)
  110. ^ http://www.aquastarsatumare.ro/despre-firma-noastra/ Arhivat în , la Wayback Machine. Despre firma noastră, Aquastarsatumare - pagina aquaparcului Aquastar din Satu Mare, varianta în limba română (On-line)
  111. ^ http://www.nordvesttermalpark.ro/ Nord Vest Termal Park - pagina ștrandului Nord Vest Termal Park din Satu Mare, varianta în limba română (On-line)
  112. ^ http://www.primaria-sauca.ro/sauca_istoricul%20localit%EF%BF%BD%EF%BF%BD%EF%BF%BD%EF%BF%BDii-109.html[nefuncțională – arhivă] Istoricul localității, primaria-sauca.ro - pagina oficială a Primăriei Comunei Săuca (On-line)
  113. ^ http://partiumimuzeumok.ro/szodemeter/acasa.html Muzeul Memorial Kölcsey Ferenc, Instituția, Scurta istorie a muzeului, partiumimuzeumok.ro - site despre muzeele din regiunea istorică Partium (On-line)
  114. ^ În curtea Bisericii Reformate din Săuca Kölcsey Ferenc a compus imnul Ungariei, Vizitează Satu Mare (On-line)
  115. ^ http://econinfo.eu/comemorare-kolcsey-la-sauca/ Arhivat în , la Wayback Machine. Comemorare Kölcsey la Săuca, Econinfo.eu, 7 august 2014. (On-line)
  116. ^ http://www.informatia-zilei.ro/sm/comemorari-kolcsey-la-carei-si-la-sauca/ Eva Laczko: Comemorări Kölcsey la Carei și la Săuca, Informația Zilei, 12 august 2014. (On-line)
  117. ^ http://www.utazzerdelybe.hu/kolcsey-ferenc-emlekhaz-szodemeter.ro.html Arhivat în , la Wayback Machine. Casa memorială Kölcsey Ferenc Săuca, utazzerdelybe.hu, în limba maghiară (On-line)
  118. ^ http://www.cimec.ro/Monumente/LacaseCult/RO/Documente/lemnBazaDate.htm Lăcașuri de cult din România, bază de date (On-line)
  119. ^ Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei, pag. 472.
  120. ^ Monumente de arhitectură populară: bisericile de lemn din zona Codru, pag. 168.
  121. ^ Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei, pag. 466.
  122. ^ Marius Porumb - Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, sec. XIII-XVIII, pag. 377.
  123. ^ http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=438 Arhivat în , la Wayback Machine. Biserica reformată, Tășnad, Referințe.ro, Enciclopedia Virtuală din România (On-line)
  124. ^ http://zigzagprinromania.com/blog/biserica-reformata-tasnad/ Edificiul gotic veghează tășnădenii – Biserica Reformata, Zig-zag prin România blog (On-line)
  125. ^ http://www.tasnad-statiune.ro/contents/4/ Apa termală și tratamente, tasnad-statiune.ro - TășnadStațiune Turistică (On-line)
  126. ^ http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Vacante/TURIST+ACASA+Apa+de+la+Tasnad+cel+mai+mare+grad+de+mineralizare+ Turist Acasă, Apa de la Tășnad, cel mai mare grad de mineralizare din nord-vestul țării, Digi24 HD, 09. octombrie 2013. 16:29 (On-line)
  127. ^ https://www.youtube.com/watch?v=3t6jotmJnag Catalin Balog: Statiunea Tasnad (YouTube)
  128. ^ http://www.welcometoromania.ro/DN1f_Urziceni_Zalau/DN1f_Urziceni_Zalau_Urziceni_Biserica_Catolica_r.htm Welcome To Romania (On-line)
  129. ^ http://szatmariegyhazmegye.ro/url/Nagykaroly-I-Esperesi-Kerulet Arhivat în , la Wayback Machine. Nagykárolyi főesperesség, Nagykároly I. esperesi kerület (Arhidecanatul de Carei, Decanatul Carei1), Pagina oficială a Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare (varianta în limba maghiară)
  130. ^ a b http://www.szatmarilegendak.hu/latnivalok/csanalos_rom.htm Arhivat în , la Wayback Machine. Urziceni (înainte Cenaloș) - România, Traseul legendelor Sătmărene, varianta în limba română (On-line)
  131. ^ a b http://www.szatmar.ro/Csanalos/hirek/2509 Csanálos (Urziceni), Szatmár.ro, în limba maghiară (On-line)
  132. ^ http://www.muzeumfalu.hu/szatmari-tajegyseg Arhivat în , la Wayback Machine. Szatmári tájegység (regiunea Sătmarului), Sóstói Múzeumfalu (Muzeul Satului din Sóstó), în limba maghiară (On-line)
  133. ^ Bozsér Orsolya: Képek a távoli Szatmárból (Imagini din Sătmar), în limba maghiară (On-line)
  134. ^ http://mek.oszk.hu/02100/02115/html/5-649.html Regiunea Tiszahát, Enciclopedia Maghiară de Folcloristică, în limba maghiară (On-line)
  135. ^ Szatmár vármegye. In Borovszky Samu Magyarország vármegyéi és városai: Magyarország monografiája. Szerk. Budapest: Országos Monografia Társaság. (articolul Comitatul Sătmar in Borovszky Samu: Comitatele și Orașele Ungariei, Monografia Ungariei, Asociația Monografică Maghiară), Budapesta, 1908.
  136. ^ http://josamuzeum.hu/regeszet/rolunk/megyenk-bemutatasa/a-szatmari-siksag/ Szatmári síkság (Câmpia Sătmarului), Jósa András Múzeum, Muzeul Jósa András, Nyíregyháza (On-line)
  137. ^ http://mek.oszk.hu/02100/02115/html/4-1552.html Despre subregiunea Szatmári Tiszahát, Enciclopedia Maghiară de Folcloristică, în limba maghiară (On-line)
  138. ^ http://mek.oszk.hu/02100/02115/html/4-1505.html Subregiunea Szamosköz, Enciclopedia Maghiară de Folcloristică, în limba maghiară (On-line)
  139. ^ http://www.hagyomanyokhaza.hu/oldal/343/ Dansurile sătmărene, Casa Tradițiilor Populare, Budapesta, în limba maghiară (On-line)
  140. ^ http://tudasbazis.sulinet.hu/hu/muveszetek/tanc-es-drama/a-magyar-neptanc-tipusai/2/tisza-menti-csardas/szatmari-csardas Szatmári csárdás (Ciardașul Sătmărean), Sulinet.hu, în limba maghiară (On-line)
  141. ^ http://szatmarneptanc.gportal.hu/ Ansamblul Popular Szatmár din Mátészalka, în limba maghiară (On-line)
  142. ^ http://www.welcometoromania.ro/Folclor/Folclor_Satu_Mare_m.htm Szatmári népviselet (Port popular sătmărean), imagini despre porturile românești, maghiare și germane sătmărene, Welcome to Romania (On-line)
  143. ^ http://www.sathmarer-schwaben.de/ Pagină despre șvabii sătmăreni, în limba germană (On-line)
  144. ^ http://www.sathmarerschwaben.de/zeitung/index.php?w= Arhivat în , la Wayback Machine. Pagină despre șvabii sătmăreni, în limba germană (On-line)
  145. ^ http://www.genealogienetz.de/reg/ESE/vl_sath.html Lista localităților
  146. ^ http://www.observatorcultural.ro/Germanii-din-Romania-intre-nazism-si-stalinism*articleID_9752-articles_details.html William Totok: Germanii din România între nazism și stalinism, în: Observator cultural, Nr. 197 - 2 decembrie 2003
  147. ^ http://minoritiesromania.blogspot.co.uk/2014/02/svabii-danube-swabians.html Minorități culturale în România: Șvabii
  148. ^ Țara Oașului: studiu de geografie fizică și economică, Ion Velcea, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1964
  149. ^ Documente privind istoria României, seria C. Transilvania, veacul al XIII-lea, volumul II, Edit. Academiei R.P.R., 1952, pag. 132.
  150. ^ Nagy Jenő: A szilágysági Tövishát magyar népi öltözetének vizsgálatához (Analiza portului popular maghiar a zonei Tövishát din Sălaj), Ethnographia. LXX. évf. (1959) 1–3. sz. 442–445. 1959
  151. ^ http://szilagysag.eloerdely.ro/tersegek/tovishat Arhivat în , la Wayback Machine. Tövishát, szilagysag.eloerdely.ro - pagină despre Sălaj, în limba maghiară (On-line)
  152. ^ http://tovishat.ro/ Arhivat în , la Wayback Machine. Tövishát - Ruralul în devenire, Asociația Grup de Acțiune Tövishát (On-line)
  153. ^ http://szatmarmegye.szatmar.ro/url/Bogdand Arhivat în , la Wayback Machine. Bogdánd, szatmarmegye.ro, în limba maghiară (On-line)
  154. ^ Benedek Zoltán: Érmellék (Zona Ierului), Editura Helios Kiadó, Orosháza, 1996.
  155. ^ Benedek Zoltán: Geomorfológiai tanulmányok az Érmelléken és Nagykároly vidékén (Cercetări geomorfologice în zona Ierului și a Careiului), Földrajzi Közlemények, 1960.
  156. ^ Márton Béla: Az Ér síksága (Câmpia Ierului), Földgömb, Debrecen, 1944.
  157. ^ http://biharkutatas.hu/wp-content/uploads/2012/01/em103.pdf Bujdosó Zoltán: Az Érmellék településhálózata (Rețeaua localităților din zona Ierului), în limba maghiară (On-line)
  158. ^ http://biharkutatas.hu/wp-content/uploads/2012/01/em102.pdf Bődi Erzsébet: Érmellék mint néprajzi táj (Hagyományos kulturális értékei alapján) Zona Ierului, ca zonă etnografică (pe baza valorilor culturale), Biharkutatas.ro - pentru cercetarea științifică a Bihorului, în limba maghiară (On-line)
  159. ^ http://www.satmareanul.net/2015/07/06/ardud-festivalul-medieval-la-a-iv-a-editie/ Ardud: Festivalul medieval, la a IV-a ediție, Sătmăreanul (On-line)
  160. ^ http://portalsm.ro/2015/07/festivalul-medievartfest-ardud-2015-program-oficial/ Festivalul MedievArtFest Ardud 2015 – Program oficial, PortalSM 14 iulie 2015. (On-line)
  161. ^ http://portalsm.ro/2015/07/medievartfest-ardud-2015-800-de-ani-de-lupta-si-credinta-800-de-ani-de-atestare-documentara-fotovideo/festivalul-medieval-ardud-2015-200/ Festivalul Medieval Ardud 2015 (200) - Galerie Foto (On-line)
  162. ^ Festivalul Medieval de la Ardud a debutat. Organizatorii se așteaptă la un festival reușit Gazeta de Nord-Vest, 17 iulie 2015 (On-line)
  163. ^ http://www.buletindecarei.ro/2014/11/festivalul-spot-la-a-viii-a-editie-program.html Festivalul SPOT la a VIII-a ediție. Program, Buletin de Carei, 15 November 2014. (On-line)
  164. ^ http://www.ziare.com/satu-mare/articole/festival+spot+carei Festival Spot Carei - știri despre festival, Ziare.com (On-line)
  165. ^ Spot 2014, Carei -Festivalul Internațional de Teatru pentru Studenți, Radio Cluj, 17 noiembrie 2014. (On-line)
  166. ^ http://www.municipiulcarei.ro/festival-medieval-villa-karul-2015/ Arhivat în , la Wayback Machine. Festivalul Medieval Villa Karul, Pagina oficială a Primăriei Carei (On-line)
  167. ^ http://www.ziare.com/satu-mare/articole/festival+medieval+carei Festival Medieval Carei, știri despre festival, Ziare.com (On-line)
  168. ^ http://www.buletindecarei.ro/2015/07/festivalul-medieval-de-la-carei-editia-2015.html Festivalul Medieval de la Carei, ediția 2015, Buletin de Carei, 19 iulie 2015. (On-line)
  169. ^ Festivalul Național Sâmbra Oilor - Țara Oașului ~ Țara Oașului
  170. ^ novanews.ro, www.novanews.ro 
  171. ^ http://www.jurnalul.ro/recurs-la-romania/ortac-la-simbra-oilor-124325.htm[nefuncțională] Ortac la Sîmbra Oilor 12 mai 2008, Paul Rogojinaru, Jurnalul Național
  172. ^ http://www.crest-center.org/pdf/GHID_MULTICULTURAL_RO-EN.pdf Comuna Huta Certeze Centrul de resurse CREST, Ghid cultural al zonei rurale din județele Satu-Mare, Maramureș, Botoșani și Suceava, de-a lungul graniței Româno-Ucrainiene, 2008, p. 26.
  173. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/Festivalul-de-Datini---i-Obiceiuri-de-Iarn-----Negre--ti-Oa-- Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă - Negrești-Oaș
  174. ^ http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-13888385-satu-mare-festivalul-datini-obiceiuri-iarna-din-negresti-oas-editie.htm Satu Mare: Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna din Negresti Oas, la a XV-a editie
  175. ^ http://turism.gov.ro/craciun-in-maramures/ Arhivat în , la Wayback Machine. Crăciun in Maramureș - turism.gov.ro
  176. ^ http://www.negresti-oas.ro/orasul/evenimente-culturale/festivalul-de-datini/ Festivalul de datini - negresti-oas.ro
  177. ^ Tradiție Satu Mare Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare – Manifestări etnofolclorice
  178. ^ „Satu Mare: Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă din Negrești Oaș, la a XV-a ediție – AGERPRES”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  179. ^ http://teatruldenord.ro/g/3/235/F%C4%82R%C4%82-BARIERE---edi%C5%A3ia-a-VII-a Festivalul pe situl secției române a Teatrului de Nord
  180. ^ http://teatruldenord.ro/c/1/ISTORIC Istoricul secției române a Teatrului de Nord și a festivalului
  181. ^ http://harag.eu/ro/nyitolap.html Situl secției maghiare a Teatrului de Nord
  182. ^ http://www.satu-mare.ro/foto/festivalul-de-teatru-quot-fara-bariere-quot Arhivat în , la Wayback Machine. Festivalul Fără Bariere, Situl Primăriei Satu Mare (On-line)
  183. ^ http://www.ziare.com/satu-mare/articole/festival+teatru+fara+bariere Festival Teatru Fără Bariere, știri despre festival, Ziare.com (On-line)
  184. ^ http://www.ziare.com/satu-mare/articole/festivalul+international+al+romilor Festivalul Internațional al Romilor, știri despre festival, Ziare.com (On-line)
  185. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/contents/14/ Evenimente, Vizitează Satu Mare (On-line)
  186. ^ http://www.gazetanord-vest.ro/2013/08/muzica-si-voie-buna-la-festivalul-international-al-romilor/ Muzică și voie bună la Festivalul Internațional al Romilor, Gazeta de Nord-Vest 11 august 2013. (On-line)
  187. ^ http://www.satumareonline.ro/cp/4/15997/Ziua-Interna%C5%A3ional%C4%83-a-Romilor,-s%C4%83rb%C4%83torit%C4%83-la-Satu-Mare Florin Răchitan: Ziua Internațională a Romilor, sărbătorită la Satu Mare, Satu Mare On Line, vineri, 17 aprilie 2015. (On-line)
  188. ^ https://www.youtube.com/watch?v=MqjfrJ5N2H4 Sathmarer Oktoberfest Satu Mare 2011, YouTube (On-line)
  189. ^ https://vimeo.com/29335519 O tonă de cârnăciori la primul OktoberFest din Satu Mare, Transilvania TV News, Vimeo.com (On-line)
  190. ^ http://adevarul.ro/locale/satu-mare/oktoberfest-satu-mare---tone-bere-distractie-stil-german-1_50ad6e247c42d5a663950037/index.html Oktoberfest Satu Mare – tone de bere și distracție în stil german, Adevărul, 2 octombrie 2011, 10:52 (On-line)
  191. ^ http://www.ziare.com/satu-mare/articole/sathmarer+oktoberfest Sathmarer Oktoberfest, știri despre festival, Ziare.com (On-line)
  192. ^ a b http://adevarul.ro/locale/satu-mare/jazz-1_51cd7c90c7b855ff56d76606/index.html Adio Samfest Rock și Jazz! Autoritățile locale din Satu Mare consideră că nu este necesară organizarea ediției nr. VIII., Adevărul, 28 iunie 2013, 15:31. (On-line)
  193. ^ a b http://jurnaluldenordvest.ro/satu-mare-festivalurile-samfest-jazz-si-samfest-rock-au-fost-anulate/ Satu Mare – Festivalurile Samfest Jazz și Samfest Rock au fost anulate, Jurnalul de Nord-Vest (On-line)
  194. ^ a b http://transilvaniareporter.ro/satu-mare/samfest-la-mana-sponsorilor-care-nu-exista-2/ Cristina Cicau: Samfest: la mâna sponsorilor care nu există, Transilvania Reporter, 15. iulie 2013, 03:07 (On-line)
  195. ^ https://www.youtube.com/watch?v=dp_jk4qvBZU Larry Coryell la SamJazz, Satu Mare 2009, YouTube (On-line)
  196. ^ http://pages.ubbcluj.ro/hanne01/2013/05/30/cultura/ Arhivat în , la Wayback Machine. Satu Mare - Cultura, blog UBB Cluj (On-line)
  197. ^ https://www.facebook.com/SamfestJazzRomania Samfest Jazz, Pagina Facebook a festivalului (On-line)
  198. ^ https://www.facebook.com/SamfestRockRomania Samfest Rock - pagina Facebook a festivalului (On-line)
  199. ^ http://www.satu-mare.ro/stiri/zilele-culturale-satmarene-editia-2012&page=3 Arhivat în , la Wayback Machine. Zilele Culturale Sătmărene - ediția 2012, http://www.satu-mare.ro/, pagina oficială a Primăriei Satu Mare (On-line)
  200. ^ http://www.satmareanul.net/2012/02/22/zilele-culturale-satmarene-editia-2012-din-aprilie-pana-in-decembrie/ Zilele Culturale Sătmărene, ediția 2012 – din aprilie până în decembrie, Sătmăreanul (On-line)
  201. ^ http://www.partiuminapok.ro/ Pagina oficială a festivalului
  202. ^ http://www.viziteaza-satumare.com/ro/news/Zilele-Culturale-Maghiare-Partium Zilele Culturale Maghiare Partium, Vizitează Satu Mare (On-line)
  203. ^ http://www.voceatransilvaniei.ro/zeci-de-mii-de-satmareni-la-zilele-partium-2014-galerie-foto/ Arhivat în , la Wayback Machine. Zeci de mii de sătmăreni la Zilele Partium 2014. Galerie Foto, Vocea Transilvaniei (On-line)
  204. ^ http://portalsm.ro/2015/07/zilele-partium-vedete-eurovision-gradina-romei/ Zilele Partium: Vedete Eurovision în Grădina Romei, Portalsm, 30 iulie 2015. (On-line)
  205. ^ http://www.gazetanord-vest.ro/2015/07/neoton-familia-si-koncz-zsuzsa-capete-de-afis-la-zilele-partium/ Neoton Familia și Koncz Zsuzsa, capete de afiș la Zilele Partium, Gazeta de Nord-Vest (On-line)
  206. ^ http://www.satu-mare.ro/stiri/festivalul-interna-ional-zilele-muzicale-satmarene&page=5 Arhivat în , la Wayback Machine. Festivalul Internațional Zilele Muzicale Sătmărene, http://www.satu-mare.ro/, pagina oficială a Primăriei Satu Mare
  207. ^ http://transilvaniareporter.ro/cultura/o-luna-de-muzica-clasica-joi-incep-zilele-muzicale-satmarene/ O lună de muzică clasică. Joi încep „Zilele Muzicale Sătmărene”, Transilvania Reporter, 25 septembrie 2013, 02:09 (On-line)
  208. ^ Iterviu cu Vali Mada. Fotograful care a realizat cele mai senzaționale imagini cu Satu Mare,

Lectură suplimentară

modificare
  • Județul Satu Mare, Andrei Bogdan, Maria Călinescu, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1976.
  • Lupta Românilor din Județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar Român: Documente, 1848-1918, Viorel Ciubotă, Editura Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1989.
  • Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului: dicționar, 1700-2000, George Vulturescu, Editura Muzeului Sătmărean, 2000.
  • Mărturii arheologice din județul Satu Mare, Tiberiu Bader, Gheorghe Lazin, Editura Muzeul Județean Satu Mare, 1980.

Vezi și

modificare
  Portal România

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Satu Mare la Wikimedia Commons

Hărți

Etnografie


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Județul_Satu_Mare&oldid=16607566