Endre Ady

poet maghiar
(Redirecționat de la Ady Endre)
Pentru alte sensuri, vedeți Ady Endre (dezambiguizare).
Endre Ady

Endre Ady
Date personale
Nume la nașterediósadi Ady András Endre Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Eriu-Mețenț, Comitatul Sălaj, Regatul Ungariei, Imperiul Austro-Ungar (azi: Ady Endre, Satu Mare, România)
Decedat (41 de ani)[6][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Budapesta, Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun, Republica Ungară
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (gripa spaniolă) Modificați la Wikidata
PărințiLőrinc Ady, Mária Pásztor
Frați și suroriLajos Ady  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuBerta Boncza
Cetățenie Ungaria[7] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, scriitor, jurnalist, critic de teatru
Limbi vorbitelimba maghiară[8][9][3] Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Limbilimba maghiară  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarmodernism, simbolism
PatronajNyugat[*][[Nyugat (Hungarian literary journal)|​]]  Modificați la Wikidata

Endre Ady, în maghiară Ady Endre, (n. , Eriu-Mețenț, Austro-Ungaria – d. , Budapesta, Republica Democrată Ungară) a fost un poet maghiar, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX, și ai literaturii maghiare în special.

S-a născut în comitatul Sălaj (Szilágy) într-o familie de nobili, însă săracă. Tatăl său a fost Lőrinc Ady (1851-1929), agricultor, iar mama Mária Pásztor (1858-1937), provenind dintr-o familie de preoți reformați.

Bunicii săi, Dániel Ady și Julianna Visky, fiind din Lompirt, Endre Ady a vizitat de multe ori satul și are un bust lângă Biserica reformată din Lompirt, iar școala îi poartă numele.[10]

Endre Ady își începe studiile în Mincențiu, unde este elevul lui Károly Katona, apoi continuă la liceul catolic sub îndrumarea lui István Hark. În 1886, continuă cu studiile liceale la Carei la liceul piarist. Se împrietenește cu Aurel Popp, viitorul pictor, prietenie care se va aprofunda și va dura o viață. Din 1892 învață la Zalău; din 1957, în fața liceului unde a studiat este o statuie a sa. Face bacalaureatul în 1896. Prima poezie publică în 22 martie 1896 in jurnalul "Szilágy".

În 1903, o cunoaște pe Ödönné Diósy, Adél Brüll (Léda). Léda locuiește la Paris și este soția unui om bogat. Ady se îndrăgostește de ea și o urmează la Paris. Léda devine muza lui Ady. Între 1904 și 1911 a petrecut perioade mai lungi la Paris, oraș a cărui atmosferă a exercitat o influență modelatoare asupra creației sale poetice.

Ady ducea o viața hedonistă: alcoolul și drogurile nu-i erau străine. În 1909, ajunge într-un sanatoriu de dezintoxicare. Cum se ridică pe scara popularității ca poet așa coboară în viața sentimentală: se răcește legătura cu Léda până când rupe orice legătură cu ea.

În 1914 se căsătorește cu Berta Boncza, cu care coresponda încă din 1911. Pe Berta o numește în poezii "Csinszka".

Între Ady și Octavian Goga se forma o prietenie sinceră.

Moare în 27 ianuarie 1919 la Budapesta.

Opera poetică

modificare

În literatura maghiară este primul care rupe legătura cu stilurile vechi, creând un stil modern. Poezia lui este influențată de Baudelaire, Verlaine. Este un poet simbolist. Simboluri des folosite: Dumnezeu, bani, Léda. Întotdeauna scrie simbolurile cu literă mare.

Printre temele sale poetice se regăsesc toate domeniile mai importante ale existenței umane (dragostea, moartea, religia, banii, războiul). Poetul a fost un patriot, un revoluționar și un european exemplar.

Volumul Új versek reprezintă o adevărată piatră de hotar în literatura maghiară, marcând nașterea poeziei maghiare moderne, dar adevăratul succes vine odată cu al patrulea volum, Vér és arany, care îi va aduce și recunoașterea criticilor.

Ady nu a fost cunoscut doar ca poet ci și ca jurnalist. O mare parte din poeziile și eseurile sale apar începând cu 1908 în primul număr al revistei literare Nyugat ("Occidentul"), al cărei colaborator va rămâne până la sfârșitul vieții, iar începând cu 1912 va deveni și unul dintre redactorii revistei.

În 1908, este unul dintre fondatorii grupării literare A Holnap ("Ziua de mâine") de la Oradea.

Amintirea poetului

modificare

Volume în limba maghiară

modificare
  • Versek (Debrețin, iunie 1899) (Poezii)
  • Még egyszer (Oradea, 1903) (Încă o dată)
  • Új versek (februarie 1906) (Poezii noi)
  • Vér és arany (1907) (Sânge și aur)
  • Az Illés szekerén (1908) (Pe căruța lui Illés)
  • Szeretném, ha szeretnének (1909) (Aș vrea să fiu iubit)
  • A Minden-Titkok versei (1910) (Poezia secretelor)
  • A menekülő Élet (1912) (Viața fugitivă)
  • Margita élni akar (1912) (Marghita vrea să trăiască)
  • A Magunk szerelme (1913) (Iubirea noastră)
  • Ki látott engem? (1914) (Cine m-a văzut?)
  • A halottak élén (1918) (În fruntea morților)
  • Az utolsó hajók (1923) (Ultimele vapoare)

Traduceri românești on-line

modificare

[1] Ady Endre, Antologie, Editura Casei Școalelor, București, 1948.

Bibliografie

modificare
  • Új magyar irodalmi lexikon („Nou dicționar maghiar pentru literatură”), vol.I., pag.13, editura Akadémiai Kiadó (Editura Academică), Budapesta, 1994, ISBN 963056805
  • Academia Maghiara de Științe - Dicționar cultural maghiar-român, Sfântu Gheorghe, 2013

Vezi și

modificare
  1. ^ Endre Ady, Opća i nacionalna enciklopedija 
  2. ^ a b Endre Ady, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ a b c Nouveau Dictionnaire des auteurs de tous les temps et de tous les pays[*], p. 20  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b Endre Ady, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b „Endre Ady”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Ади Эндре, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  7. ^ LIBRIS, , accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ ADY ENDRE ÉS SZILÁGYLOMPÉRT
  11. ^ a b „Busturi, statui și monumente din Zalău (2012.08.13)”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Endre Ady
 
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Autor:Endre Ady