Albești, Mureș

sat în comuna Albești, județul Mureș, România
Pentru alte sensuri, vedeți Albești (dezambiguizare).
Albești
Fehéregyháza
—  sat și reședință de comună  —
Monumentul bătăliei din 1849 în parcul Muzeului Petőfi
Monumentul bătăliei din 1849 în parcul Muzeului Petőfi
Albești se află în România
Albești
Albești
Albești (România)
Localizarea satului pe harta României
Albești se află în Județul Mureș
Albești
Albești
Albești (Județul Mureș)
Localizarea satului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°14′N 24°51′E ({{PAGENAME}}) / 46.233°N 24.850°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș
ComunăROU MS Albesti CoA.jpg Albești

SIRUTA114612
Atestare1231

Altitudine370 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total3.546 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal547025
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Albești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Albești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Albești, mai demult Ferihaz, Firighaz (în dialectul săsesc Weisskirich, Veeskirχ, în germană Weissenkirch, Weißkirch bei Schäßburg, în maghiară Fehéregyháza, Fejéregyháza, Magyar-Fehéregyháza, Fejéregyháza) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

LocalizareModificare

Localitatea este situată pe drumul european E60, la o distanță de 5 km față de orașul Sighișoara și este străbătută de râul Târnava Mare.

Localitățile comunei sunt accesibile după cum urmează: Albești E60 pe DN13, DC51 și CF300; Boiu și Țopa (la o distanță de 4 km față de localitatea de referință) din DC 51 iar Șapartoc ( 14 km din DC 55. Jacul este situat la 8km față de satul Boiu.[2]

Datorită poziției geografice, comuna se situează ca rang I de dezvoltare, în legătură cu localitățile învecinate prin : E60 - DN13 Târgu-Mureș, Sighișoara, Comuna Vânători, comuna Saschiz și județul Brașov; DC55 cu Sighișoara, CF 300 cu Mediaș, comuna Daneș, Sighișoara, comuna Saschiz și Brașov.[2]

Poziția Geografică

Comuna Albești este așezată în partea de sud-est a județului Mureș, având limitele administrative cu județul Harghita în partea de est și cu municipiul Sighișoara în vest.

Coordonatele geografice ale comunei sunt 46°14ʼ20” latitudine nordică și 24°51′30″ longitudine estică -coordonate valabile pentru centrul de comună-localitatea Albești.

Satul Albești se găsește la contactul dintre culoarul hidrografic al Târnavei Mari cu Dealurile Târnavei Mici în nord și Podișul Hârtibaciului în sud.

În partea de sud-est a județului Mureș, se învecinează cu Județul Harghita și comuna Vânători în partea de est, comuna Apold în sud, municipiul Sighișoara în vest, comuna Nadeș în nord-vest și comuna Vețca în sud.

Așezarea este proporțională în cadrul celor trei unități majore de relief: Podișul Hârtibaciului - partea sudică, Culoarul Târnavei Mari - partea centrală; Dealurile Târnavei Mici- partea nordică.

Hidrografic Satul Albești se află în zona mediană a bazinului hidrografic al Târnavei Mari la confluența acesteia cu văile Dracului, Șapartoc, Viilor, Rogoz, iar în partea nordică cu bazinul hidrografic al Târnavei Mici, prin intermediul văii Jacu.[2]

IstoricModificare

Conform Repertoriului Arheologic Național al Ministerului Culturii sunt înregistrate următoarele descoperiri arheologice în punctul La Cetățea[3][4][5][6][7][8]:

Tip Epoca Cultura Descriere/ Observații
Așezare Bronzului timpuriu Coțofeni
Așezare Bronzului mijlociu Wietenberg
Cetate La Tène (sec. I a.Chr.-I p.Chr) geto-dacică Fortificația cetății se află pe vârful dealului, sub forma unei circumvalațiuni, care înconjoară trei părți din vârf, excepție partea vestică (cea mai abruptă). Orientată spre nord, fortificația are o lungime de 80-85 m și o lățime de 35-40 m, închizând în partea superioară un platou oval de 40x40 m. Ioan Marian Țiplic menționează în lucrarea sa Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV că fortificația dacică datează din sec. I-II.
Mormânt de inhumație La Tène neprecizată
Așezare Medievală timpurie (sec. VII - VIII)
Cetate Medievală timpurie (sec. IX - XI) neprecizată Șanțul și valul de apărare au împreună 15-20 m lățime în marginile de nord și sud. Ioan Marian Țiplic în Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV, menționează că Fortificația a fost ridicată în perioada dacică și refolosită în perioada medievală timpurie, în sec. IX-X.

Satul Albești este atestat documentar în anul 1231 sub numele de Alba Ecclesia.

În timpul Revoluției din 1848 au avut loc bătălii importante în comună; aici a murit și poetul maghiar Sándor Petőfi.

Obiective tursiticeModificare

Fântâna IspánModificare

Fântâna Ispán se află la marginea drumului național în apropierea satului Albești, unde potrivit legendelor poetul Petőfi a încetat din viață din cauza rănilor primite în bătălia din 1849. Locul este marcat din 1969 de un monument realizat de artistul László Hunyadi.[9]

Muzeul PetőfiModificare

 
Statuia lui Petőfi

Muzeul Petőfi din Albești cuprinde o expoziție permanentă în amintirea poetului Sándor Petőfi, proeminent în mișcările tinerilor dornici de libertate din 1848-1849 care a pierdut viața în bătălia din Albești din 1849.

Clădirea muzeului a fost construită în stil tradițional intre anii 1897 - 1898 de contesa Luise Haller. Ea a donat din proprietatea sa terenul pe care se află cel mai mare cimitir comun rămas în urma bătăliei din 31 iulie 1849. Casa are trei săli, prima cameră expune documente care evocă epoca poetului, a doua cameră cuprinde documente despre viața poetului, iar în ultima cameră sunt expuse macheta bătăliei din Albești, respectiv documente, poze și manuscrise.

În incintă se află un parc cu arbori de tuia, cu un obelisc ridicat de fratii Bossini, renumiți arhitecți de origine italiană, plachete legate de bătălie și statuia poetului național. În vârful monumentului este așezat vulturul cu sabie executat de sculptorul Miklós Kőllős. Obeliscul a devenit simbol național maghiar și simbolizează lupta pentru libertate.

De ziua maghiarilor de pretutindeni, respectiv cu ocazia sărbătorii naționale parcul devine neîncăpător. În fiecare vară, in ultima duminică a lunii iulie se organizează Serbarea Petőfi, ce comemorând bătălia și dispariția din viață a poetului Sándor Petőfi. Muzeul funcționează în subordinea Muzeului din Sighișoara și poate fi vizitat liber.[10]

 
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război MondialModificare

Monumentul memorial a fost dezvelit în anul 1959 și este amplasat în centrul localității. Pe un soclu din piatră, în 3 trepte, se află obeliscul de formă dreptunghiulară, terminat cu o boltă. Pe fațada monumentului, într-o firidă, este fixată o placă de marmură ce cuprinde un înscris comemorativ.

PersonalitățiModificare

  • Attila Szabó T. (1906-1987), filolog, profesor universitar.
  • Michael Kroner (n. 1934), scriitor de limba germană
  • Pr. Prof. Univ. Dr. Ilie Moldovan ( 1928-2012), preot ortodox, prof. univ. dr. la Univ. de Teologie din Sibiu. Din 1976, părintele a fost încadrat în activitatea de îndrumare duhovnicească a studenților din cadrul Institutului Teologic din București. Din 1983 și-a desfășurat activitatea la Facultatea de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu, la catedra de Teologie Morală Ortodoxă, formând generații numeroase de studenți, masteranzi și doctoranzi. A fost, de asemenea, conducător de doctorat și profesor consultant, funcție pe care a deținut-o până la trecerea la cele veșnice, în 18 februarie 2012. Părintele Ilie Moldovan a fost înmormântat în cimitirul din satul natal;
  • Ilie Moldovan (1928 - 2012), preot, profesor universitar și teolog.
  • Eronim Șuteu ( 30 noiembrie1926-d.3 decembrie 2020), profesor universitar doctor, născut în comuna Albești, jud. Mureș. Profesia a fost doctor veterinar, a profesat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca, anii 1996-2010. A scris eseuri și poeme.
  • Activitatea profesională:secretar științific al Facultății de Medicină Veterinară între anii 1978-1981.Publică numeroase lucrări științifice în periodice și lucrări de specialitate. Distins cu ”Meritul științific” ”Al.Locusteanu”, clasa a II-a. Academia Română îi oferă premiul ”Traian Săvulescu” pentru volumul Boli parazitare la ecvine 1994. Membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice. Membru -fondator al Fundației Scientia Parazitologica Pro-Vita. A mai creat Fundația Medicală ”Marius-Șuteu”.[11]
  • Titluri științifice: Doctor în medicină veterinară, titlul tezei de doctoratCercetări asupra babesiidozelor la taurine în Transilvania” 1970, București; Doctor Honoris Causa al Universității de Științe Agricole de Medicină Veterinară Banatului, Timișoara 2004.
  • Titluri academice: Membru de onoare al Academiei Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești” București 1997.[12]
  • Muntean Ene, Alina: n.18 iunie 1973, Albești, jud. Mureș. A studiat la Liceul ”Mircea Eliade” din Sighișoara.Urmează Facultatea de Litere a Universității din București 1995 și Facultatea de Drept din București 2006. Primește titlul de Dr. în filologie în anul 2008 prin teza sa Roata Vieții-Monografia comunei Albești, Mureș.[13]
  • Sabău, Traian n.6 aprilie 1950, satul Țopa, comuna Albești, jud. Mureș.Studii primare și gimnaziale în satul Boiu; Liceul Teoretic la Sighișoara.Institutul Pedagogic specialitatea istorie - geografie, Tg. Mureș-1973. Profesor istorie-geografie. A publicat trei cărți: 1.Satul meu Țopa-Fereastră deschisă spre lume - 2008 ; 2. Interferențe artistice Bizanț-Țările Române - 2013; 3.Țopa - satul transilvan de pe Târnava Mare - 2022.[14]
  • Sârbu, Ion Eugen n.29 martie 1976. Studii primare și gimnaziale în satul Boiu. Liceul MIU Sighișoara (1990-1994). Facultatea de Istorie, Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba-Iulia.Profesor de Istorie. A publică : Monografia localității Boiu - 2010. Studii și articole: Boiu, aspecte de istorie modernă și contemporană în Anuarul - Alt Schaessburg, nr.1- 2008, p.133-144.; Depopularea Jacului Românesc în perioada comunistă - în Anuarul - Alt Schaessburg,nr. 2-2009, p.148-156; Depopularea Șapartocului în perioada comunistă în Anuarul -Alt Schaessburg, nr. 3 , 2010.[15]

Galerie de imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b c Ene (Muntean), Alina (). Roata Vieții-Monografia comunei Albești, Județul Mureș. Mondoro. p. 8-9. 
  3. ^ „Cetate fortificată și așezarea de la Albești - La Cetățea”. 
  4. ^ Baltag, Gheorghe, Marisia, IX, 1979, 103, LXIII/2 [Publicație]
  5. ^ Baltag, Gheorghe, RevBis, VIII, 1994, 75-78, I-VII [Publicație]
  6. ^ Lazăr, Valeriu, Repertoriul Arheologic al județului Mureș, Casa de Editură "Mureș", Târgu Mureș, 1995, 41-42 [Repertoriu] (sursa fișei de sit)
  7. ^ Baltag, Gheorghe, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1995, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, București, 1996, http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=276 [Repertoriu] (sursa fișei de sit)
  8. ^ Țiplic, Ioan Marian, Ioan Marian Țiplic, Organizarea defensivă a Transilvaniei în Evul Mediu, Secolele X-XIV, Militară, București, 2006, 239 [Publicație]
  9. ^ hu Magyar Nemzet: Felújított Ispánkút (02.02.2014) Arhivat în , la Wayback Machine.
  10. ^ hu Erdély Szép: Fehéregyháza (02.02.2014)
  11. ^ Todea, Ana (). Oameni de știință mureșeni. Dicționar biobibliografic. Târgu-Mureș. p. 308. 
  12. ^ Cozma, Vasile (). Profesor universitar Dr. Dr. H.C. Eronim Șuteu 90 de ani Omagiu. Risoprint. p. 115-116. 
  13. ^ Todea, Ana (). Portrete mureșene - Dicționar biobibliografic. Târgu-Mureș. p. 301. 
  14. ^ Todea, Ana (). Portrete Mureșene -Dicționar biobibliografic. Târgu-Mureș. p. 398. 
  15. ^ Todea, Ana (). Portrete mureșene - Dicționar biobibliografic. Târgu-Mureș. p. 403. 

Vezi șiModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Albești, Mureș

Legături externeModificare