Wikipedia

Câmpia Ierului (sit SCI)

Câmpia Ierului
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Câmpia Ierului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Câmpia Ierului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Bihor
Județul Satu Mare
 România
Cel mai apropiat orașValea lui Mihai
Coordonate47°27′29″N 22°15′02″E () / 47.45806°N 22.25056°E[1]
Suprafață21.283 ha
BioregiunePanonică
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0021
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Câmpia Ierului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare[2].

Localizare

modificare

Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai și Săcuieni și pe cele ale comunelor Cherechiu, Curtuișeni, Diosig, Șimian, Sălacea și Tarcea) și în cea sud-vestică a județului Satu Mare, pe teritoriile comunelor Andrid, Căuaș, Pir, Pișcolț, Santău și Tiream[3]. Situl este străbătut de drumul național DN19 care leagă municipiul Oradea de Carei.

Descriere

modificare

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 21.283 hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pășuni terenuri arabile cultivate și păduri în tranziție aflate în bazinul hidrografic al Văii Ierului) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Ierului (cea mai joasă subdiviziune geomorfologică a Câmpiei Someșului), ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest[5]. Acesta include rezervația naturală Complexul hidrografic Valea Rece[6].

Biodiversitate

modificare

Aria naturală dispune de zece habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea; Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion; Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri și Bidention; Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. și Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba; ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Câmpiei Someșene[7].

La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8], sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu (Lutra lutra)[9], popândău (Spermophilus citellus), țestoasa de baltă (Emys orbicularis)[10], năpârcă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter (Lacerta viridis), broasca-de-pământ (Pelobates fuscus), broască-de-mlaștină (Rana arvalis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca verde (Rana esculenta), broasca mare de lac (Rana ridibunda), broasca râioasă brună (Bufo bufo), tritonul cu creastă danubian (Triturus dobrogicus)[11], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), triton cu creastă (Triturus cristatus)[12], ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13], buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina)[14].

 
Forfecuța bălții (Stratiotes aloides)

Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă (Cobitis taenia), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus), țipar (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus sericeus amarus), țigănuș (Umbra krameri), caracudă (Carassius carassius), sau mântuș (Lota lota).

Arealul sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: Callimorpha quadripunctaria (fluturele-tigru), Hypodryas maturna, Lycaena dispar (fluturele-purpuriu) și Leptidea morsei (fluturele de muștar).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel: pălămida (Cirsium brachycephalum), otrățelul bălților (Aldrovanda vesiculosa), pipiriguț (Eleocharis carniolica), forfecuța bălții (Stratiotes aloides), peștișoară (Salvinia natans) sau trifoiașul-de-baltă (Marsilea quadrifolia)[15].

Căi de acces

modificare

Monumente și atracții turistice

modificare

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, case memoriale, castele, conace, situri arheologice); astfel:

 
Biserica romano-catolică "Sf. Maria Imaculata" din Săcueni
  • Biserica romano-catolică "Sf. Maria Imaculata" din Sălacea, construcție 1792, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Dindești, construcție 1800, monument istoric.
  • Biserica reformată din Pir, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
  • Biserica ortodoxă "Schimbarea la față" din Vezendiu, construcție 1700, monument istoric.
  • Biserica reformată din Pișcolt, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Hurezu Mare, construcție 1700, monument istoric.
  • Casa natală poetul maghiar Ady Endre din satul omonim, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Conac-Curia Komarony din Otomani, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Conacul Frater (1895), Conacul Draveczky (1846) și Conacul Frater (1860) din Galoșpetreu, monumente istorice.
  • Castelul Zichy din Diosig, construcție 1701, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Curtuișeni (așezări atribuite perioadelor: sec. IX - XII; Latène; Epoca bronzului, Cultura Suciu de Sus, Cultura Wietenberg, Cultura Otomani; cultura Wietenberg).
  • Așezare fortificată "Insula Cetății" din satul Diosig (Epoca bronzului).

Legături externe

modificare

Note

modificare
  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Câmpia Ierului (coordonate); accesat la 28 aprilie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Câmpia Ierului Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 28 aprilie 2014
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 aprilie 2014
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 28 aprilie 2014
  5. ^ Unibuc.ro - Câmpia Someșului; Așezare geografică; Relief; Climă; Elemente biogeografice; accesat la 28 aprilie 2014
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Câmpia Ierului - Sit Natura 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 aprilie 2014
  7. ^ Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 28 aprilie 2014
  8. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 26 aprilie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 28 aprilie 2014
  10. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 28 aprilie 2014
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus dobrogicus; accesat la 28 aprilie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 28 aprilie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 28 aprilie 2014
  14. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina bombina; accesat la 28 aprilie 2014
  15. ^ Eunis.eea.europa.eu Flora și fauna sitului Câmpia Ierului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 28 aprilie 2014

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Câmpia_Ierului_(sit_SCI)&oldid=15851491