Dieceza de Satu Mare

Episcopia de Satu Mare (în latină Dioecesis Satmariensis, în maghiară Szatmári Egyházmegye) este una din cele șase episcopii romano-catolice din România, cu sediul în municipiul Satu Mare. Din 2003 întâistătător al acestei dieceze este episcopul Eugen Schönberger.

Poziție geografică
Dieceza de Satu Mare
Catedrala Romano-Catolica din Satu Mare
Țară	România
Statistici
Populație
–totală	791.600
Viața bisericească
Cult	Biserica Catolică
Rit	Roman Rite[*]
Înființare	18 octombrie 1982
Catedrală	Catedrala romano-catolică din Satu Mare
Conducere
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Istoric

Întinderea Episcopiei Sătmarului în anul 1909, în cadrul provinciei mitropolitane de Eger (culoare galbenă)

Dieceza de Satu Mare a fost întemeiată de împăratul Francisc I al Austriei și rege apostolic al Ungariei în 23 martie 1804, iar papa Pius al VII-lea a consfințit-o prin bula de recunoaștere din 9 august în același an. Teritoriul de atunci al diecezei acoperea cinci comitate: comitatul Sătmar, Ugocea, Maramureș, Ung și Bereg, precum câteva comune din comitatul Szabolcs. De-a lungul timpului Dieceza Sătmarului a trecut printr-o serie de schimbări atât de ordin exterior cât și interior.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea episcopul Michael Haas s-a implicat în păstrarea învățământului în limba germană pentru șvabii sătmăreni, care avea să fie desființat în contextul maghiarizării de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

Noile frontiere stabilite prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 a însemnat pentru Dieceza de Satu Mare împărțirea în trei: 44 de parohii cu 80 de preoți și cu aproximativ 75.000 de enoriași au fost trecute la România, 44 de parohii cu 70 de preoți și 75.000 de enoriași au fost trecute la Cehoslovacia. Doar 14 parohii cu 16 preoți și 13.000 de enoriași au rămas în Ungaria. După Dictatul de la Viena vechiul teritoriu al diecezei a fost reunită pentru un scurt timp. După cel de-al Doilea Război Mondial a fost stabilită actuala întindere a diecezei.

De schimbările interioare au avut grijă episcopii și preoții diecezei. În cursul celor 200 de ani de istorie au luat ființă multe instituții bisericești noi în dieceză: parohii, școli, cămine pentru studenți și bătrâni, congregații și tagme de călugări și-au început binecuvântata muncă. În 1821, în 1938 și în 2004 sinoduri bisericești au sporit reînnoirea diecezei.

Vezi și

Legături externe

Pagina Diecezei de Satu Mare Arhivat în 9 aprilie 2010, la Wayback Machine.
Dieceza de Satu Mare - scurt istoric
Au trecut 200 de ani de la înființarea Episcopiei Romano-Catolice Satu Mare, 9 august 2004, Amos News