Comuna Nana, Călărași
Nana este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
| Nana | |
| — comună — | |
  Nana Nana (România) | |
| Coordonate: 44°16′12″N 26°35′21″E / 44.27000°N 26.58917°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Călărași |
| Reședință | Nana |
| Componență | Nana |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Nana[*] | Gheorghe Dobre[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 74,5 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.284 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 917185 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Așezare modificare
Comuna se află în partea de vest a județului, la izvoarele râului Luica. Este traversată de șoseaua județeană DJ402, care o leagă spre sud de Luica și spre nord de Sărulești și Fundulea (unde are acces la autostrada A2 și se termină în DN3).[3]
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Nana
Români (73,64%)
Romi (20,58%)
Alte etnii (5,78%)
Componența confesională a comunei Nana
Ortodocși (93,96%)
Alte religii (0,09%)
Necunoscută (5,95%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nana se ridică la 2.284 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.568 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,64%), cu o minoritate de romi (20,58%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,96%), iar pentru 5,95% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație modificare
Comuna Nana este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe Dobre[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Alianța PNL-USR | 3 | |||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||
Istorie modificare
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Negoești a județului Ilfov și avea în unicul ei sat 656 de locuitori ce trăiau în 103 case și 23 de bordeie. În comună funcționa o școală cu 37 de elevi (dintre care 7 fete).[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 1916 locuitori în satul Nana și în cătunele Lacu Cocorului, Tejgheaua și Silvestru.[9]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat.[10][11] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.[12]
Personalități născute aici modificare
- Alexandru Păunescu (1931 - 2003), arheolog, cercetător.
Note modificare
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Nana, Călărași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Nana” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 443–444.
- ^ „Comuna Nana în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .