Dosarul „Nana” este un caz cu suspiciuni de corupție aflat încă în curs de anchetă în România începând cu anul 2014. El privește un transfer a aproape 2.000 de hectare, în cursul procesului de reconstituire a dreptului de proprietate al persoanelor deposedate în timpul colectivizării comuniste și al urmașilor lor în comuna Nana.[1] În cadrul acestui caz, procurorii au formulat acuzații de conflicte de interese, abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată împotriva unor persoane care s-au ocupat.[2]

Guvernul României a sesizat Direcția Națională Anticorupție în privința transferului unui teren ceva mai mic de 2000 de hectare aflat în administrarea Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Agrcolă Fundulea.[3] În 2007, aceste terenuri au fost trecute din domeniul public în domeniul privat al orașului Fundulea și al altor subunități administrative din județul Călărași în vederea retrocedării.

O parte dintre aceste terenuri au ajuns să fie consolidate într-o proprietate achiziționată 6 ani mai târziu de familia Băsescu.[4]

Evenimentele vizate

modificare

Pentru perioada de după mandatul său prezidențial, Traian Băsescu dorea să se ocupe de afaceri cu agricultură, unde căuta să dețină o fermă cu teren arabil și livadă.[5] Problema în România la acea dată era fărâmițarea proprietății funciare, ceea ce făcea dificilă găsirea de terenuri consolidate.

Băsescu a profitat pe de o parte de faptul că la acea dată terenurile agricole din România aveau prețuri relativ scăzute,[6] și de faptul că, deși el nu era eligibil pentru un credit ipotecar, fiica sa, Ioana, care activa ca notar și avea venituri mai consistente, era.[7] Un teren consolidat și de vânzare a fost găsit în proprietatea firmei Berfige SRL, o mică firmă bucureșteană prin care familia italiană Bertola făcea afaceri imobiliare, achiziționând multiple terenuri agricole și consolidându-le în proprietăți unice pe care le putea vinde la prețuri mai favorabile.[8]

Astfel, Ioana Băsescu a contractat un credit bancar la CEC Bank și în septembrie 2013 a cumpărat respectivul teren aflat pe teritoriul comunei Nana din județul Călărași, la est de București,[9] teren consolidat de familia Bertola din mici proprietăți rezultate în urma dizolvării Întreprinderii Agricole de Stat (IAS) Buciumeni.[10]

La solicitarea parlamentarilor de la Partidul Social Democrat,[11] Parlamentul a deschis o anchetă parlamentară, care să verifice tranzacțiile cu terenuri din respectiva comună. Aceasta a relevat că Adrian Rădulescu, consilier al președintelui, a transmis unele documente legate de proprietatea de la Nana autorităților locale din comună.[12]

La scurt timp însă, comisia parlamentară de anchetă s-a dizolvat, deoarece o anchetă pe aceeași temă a fost demarată de Parchetul General.[13] În această anchetă, sunt vizate o serie de persoane care, sub autoritatea Consiliului Județean Călărași, au făcut transferul unor suprafețe de teren din proprietatea publică a Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Agrcolă Fundulea în vederea reconstituirii dreptului la proprietate al unor proprietarilor de drept sau a urmașilor celor care își pierduseră terenurile în timpul colectivizării comuniste.[14] Parchetul susține că suspecții din dosar au efectuat retrocedări în conflict de interese și că au favorizat apropiați ai lor în cursul reconstituirii dreptului la proprietate.[15]

În 5 mai 2015, Parchetul General a finalizat rechizitoriul privind constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, conflict de fals inte­lectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu, spălare de bani și fals în declarații, după ce, cu un an înainte, Corpul de Control al Guvernului Ponta a sesizat procuratura în legătură cu legalitatea retrocedărilor de terenuri agricole amplasate pe raza localității Nana, județul Călărași și a sesizat Tribunalul Călărași care a amânat, până în prezent, 34 de termene de judecată.[16]

Prejudiciul calculat de procurori în acest dosar privește nu doar terenurile care au ajuns la Ioana Băsescu, ci suprafețe mult mai mari de teren. Conform unei expertize tehnice întocmite în 7 iulie 2014, valoarea prejudiciului se ridica, la data producerii lui, la 3.204.558,83 lei, valoare actualizată în același an la 6.565.831 de lei.[16]

Situația terenurilor

modificare

Până în 2016, Traian Băsescu își pusese deoparte planurile de retragere din viața politică și, din calitatea de președinte de onoare al PMP, a candidat și a obținut un mandat de senator de București.[17] Terenul achiziționat de Ioana Băsescu fusese oricum încă de la achiziționare arendat societății SC AgroGreen Nana SRL, asociație agricolă din comună, controlată de Elena Udrea.[18]

În prezent, 735 de hectare din terenul retrocedat în 2007 (inclusiv cel achiziționat de Ioana Băsescu pentru tatăl ei) a fost pus sub sechestru, măsura fiind decisă de Parchetul General pe 16 februarie 2015, în dosarul în care procurorii Parchetului General cercetează retrocedarea respectivelor suprafețe.[19]

Referințe și note

modificare
  1. ^ „Surprizele politice din dosarul Nana - Romania Libera”. RomaniaLibera.ro. [nefuncțională]
  2. ^ „Parchetul General a început urmărirea penală în dosarul „Nana". adevarul.ro. 
  3. ^ „Dosarul terenurilor din Fundulea, la DNA. Guvernul: 2.000 de hectare, trecute ilegal în proprietate privată”. digi24.ro. 
  4. ^ „Urmărire penală în Dosarul Nana, pentru conflict de interese și fals”. digi24.ro. 
  5. ^ Gabriel Razi (), „Ziarul Financiar a făcut business-plan-ul pentru ferma de vis a lui Traian Băsescu. Care este investiția necesară și ce rulaje anuale poate genera afacerea?”, Ziarul financiar, accesat în  
  6. ^ Gabriel Razi (), „Președintele dă semnalul polarizării în agricultură: 11.600 ferme cu peste 100 ha au jumătate din terenurile agricole”, Ziarul financiar, accesat în  
  7. ^ I. C. (), „Notariatul care a legalizat cumpararea terenului din Calarasi de catre Ioana Basescu, verificat de Uniunea Nationala a Notarilor - Esential”, HotNews.ro, accesat în  
  8. ^ Adina Vlad (), „De la cine a cumpărat Ioana Băsescu terenul de 290 de hectare de la Nana: o firmă de apartament, fără niciun angajat, controlată de o familie de italieni”, Adevărul, accesat în  
  9. ^ „Ioana Basescu a cumparat 300 hectare teren agricol in zona localitatii Nana. Adrian Radulescu, consilier prezidential: Ioana a vrut sa cumpere un teren si i-am spus e foarte bun. A fost luat prin credit bancar”. 
  10. ^ Gabriel Razi (), „Reportaj ZF din Nana, comuna unde Băsescu a intrat în agricultură: „Aici e capăt de linie. Mai toți fac naveta la București să fie paznici, restul așteaptă în poartă pensia și alocațiile", Ziarul financiar, accesat în  
  11. ^ Luminita Pirvu (), „PSD vrea comisie de ancheta in Parlament pentru verificarea terenurilor Ioanei Basescu - Politic”, HotNews.ro, accesat în  
  12. ^ „Comisia Călărași. Terenul din Nana ar fi fost înregistrat de consilierul prezidențial Adrian Rădulescu”, Digi24, , accesat în  
  13. ^ I. C. (), „Comisia Nana si-a incetat activitatea - Politic”, HotNews.ro, accesat în  
  14. ^ Cornel Nistorescu (), „Ioana și Traian Băsescu pierd moșia Nana, plătesc creditul la CEC Bank și încurcă proprietățile țăranilor”, Cotidianul, accesat în  
  15. ^ Ion Alexandru (), „Dosarul moșiei Băsescu prinde rădăcini la Tribunalul Călărași”, Jurnalul Național, accesat în  
  16. ^ a b „Dosarul moșiei Băsescu prinde rădăcini la Tribunalul Călărași”. 
  17. ^ „Traian Băsescu nu mai e șef pe moșia de la Nana, dar încasează în medie 10.000 de lei pe lună ca fost președinte”. 
  18. ^ Anca Simina (), „Noile afaceri ale Elenei Udrea: orezărie la Nana, lângă ferma președintelui, și spa la Boghiș, alături de Lia Stanca, fosta soție a „generalului lui Băsescu", Gândul, accesat în  
  19. ^ Ondine Ghergut (), „Băsescu poate rămâne fără moșia de la Nana? Parchetul a pus sechestru. Acuzațiile: retrocedări prin abuz în serviciu”, România liberă, accesat în  

Legături externe

modificare

Vezi și

modificare