Miercurea Sibiului
Miercurea Sibiului, mai demult Mercurea, Mercurea Sibiului (în dialectul săsesc Reismuert, în germană Reussmarkt, Reußmarkt, Reissmarkt, în maghiară Szerdahely, Szászszerdahely) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Miercurea Sibiului (reședința), și din satele Apoldu de Sus și Dobârca. În anul 2004 a devenit oraș.
Miercurea Sibiului | |||
Reußmarkt Szerdahely | |||
— oraș — | |||
| |||
Localizarea orașului pe harta României | |||
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu | |||
Coordonate: 45°53′21″N 23°46′56″E / 45.88917°N 23.78222°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Sibiu | ||
SIRUTA | 144928 | ||
Oraș | 2004 | ||
Reședință | Miercurea Sibiului[*] | ||
Componență | Miercurea Sibiului[*] , Apoldu de Sus, Dobârca | ||
Guvernare | |||
- Primar | Ioan Troancă[*][1][2] (PNL, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 85,12 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 3.619 locuitori | ||
- Densitate | 47,76 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 557150 | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Localizarea în cadrul județului | |||
Miercurea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă) | |||
Modifică date / text |
Așezare
modificareLocalitatea Miercurea Sibiului este situată pe valea râului Secaș, în partea vestică a județului Sibiu la limita cu județul Alba, în Podișul Secașelor, pe DN1 Sibiu - Sebeș.
Istoric
modificareDin neolitic și până în Antichitatea târzie
modificareSăpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei localități au scos la suprafață dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit "Pietriș" s-a descoperit o așezare aparținând culturilor Starcevo-Criș -neolitic, Petrești-eneolitic și materiale din epoca bronzului și dacice. Pe malul stâng al văii Secașului se află o așezare villa rustica, unde s-a găsit o fibulă, o monedă deteriorată și un denar de la Septimius Sever. În anul 1858, pe teritoriul acestei așezări, s-a descoperit un mormânt de inhumație ce conținea materiale din primele decenii ale secolului al III-lea. Săpăturile făcute în anii 1979 și 1983 în punctul numit "Albele", au descoperit un complex termal și rutier format din terme, un bazin, un apeduct, un stabulum, un loc de popas și adăpost pentru călători și atelaje și un turn în formă hexagonală. Printre materialele descoperite aici se află și o monedă de la împăratul Valens. Acest complex îndeplinea rolul unui mutatio pe drumul imperial spre Apulum, iar întregul ansmblu descoperit la Miercurea Sibiului poate fi identificat cu Sucidava (Acidava) din TabPeut, VIII, 1 și GeogrRav (Sacidaba).
Satul săsesc
modificareAșezarea Miercurea Sibiului a fost fondată intr-a doua jumătate a secolului XII de către coloniști sași. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1290 , când apare cu numele de Ruhcmark.
În secolul al XIII-lea se construiește biserica veche, ca bazilică romanică trivanată, cu turn și tribună pe latura vestică. În secolul al XV-lea, navele laterale au fost supraînălțate și se montează acadramentul gotic al portalului și se repară turnul cu ajutorul donației făcute de principele Gabriel Bethlen. În secolul al XIII-lea se refac sacristia și corul distruse în urma atacurilor tucești din anul 1658 îndreptate împotriva principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, a atacurilor turcești conduse de Kuczuk Pașa din anul 1663 și a trupelor sârbești ale armatei imperiale din anul 1704.
Miercurea Sibiului a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare a sașilor transilvăneni, Șapte Scaune.
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Miercurea Sibiului se ridică la 3.619 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.910 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,11%), cu minorități de romi (8,81%) și germani (1,24%), iar pentru 10,03% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,17%), cu minorități de penticostali (3,29%), creștini după evanghelie (1,82%) și greco-catolici (1,3%), iar pentru 10,72% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
modificareOrașul Miercurea Sibiului este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ioan Troancă[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | ||||||||
Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||
Partida Romilor „Pro Europa” | 1 |
Economie
modificarePrincipalele activități economice ale acestei localități sunt industria de exploatare și prelucrare primară a lemnului, industria textilă, agricultura și creșterea animalelor, comerțul, serviciile și turismul.
Monumente
modificare- Biserica luterană (evanghelică) fortificată, inițial romano-catolică, edificiu din secolul al XIII-lea
- Biserica greco-catolică din Miercurea Sibiului, inițial romano-catolică, edificiu din anul 1773
- Biserica ortodoxă „Sfântul Ilie”
- Biserica evanghelică fortificată din Dobârca
Personalități
modificare- Ilie Măcelar (1822-1891), lider al Partidului Național al Românilor din Transilvania;
- Robert Wellmann (1866-1946), pictor;
- Victor Capesius (1907-1985), farmacist-șef la Auschwitz, criminal de război;
- Cornel Medrea (1888-1964), artist plastic.
Primarii orașului
modificareGalerie de imagini
modificare-
Biserica greco-catolică „Buna Vestire”
-
Fosta școală germană
-
Casa de cultură a orașului Miercurea Sibiului
-
Biserica evanghelică fortificată, monument istoric
-
Biserica evanghelică fortificată, monument istoric
-
Altarul bisericii evanghelice fortificate
-
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
- ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
- ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
- ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
- ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
- ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016
Bibliografie
modificare- Biserica cu Hramul "Sf. Ilie" din Miercurea Sibiului, Eugen Străuțiu. Transilvania 11/2001
- Județul Sibiu, I. Moise. Ed. Sport Turism București 1981
- Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa. ISBN 973-590-706-2
- Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin A. Luca, C. Zeno. ISBN 973-590-856-5
Lectură suplimentară
modificare- Stancă-Moise, Cristina; Blaj, Robert. Combaterea ecologică integrată în ecosistemul forestier Miercurea Sibiului. Sibiu, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2023. ISBN 978-606-12-1951-3
Legături externe
modificare- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- Urbanizare pe "neve"[nefuncțională], 29 noiembrie 2007, Ionela Gavriliu, Jurnalul Național
- Miercurea Sibiului, orașul prea ca la țară, 26 februarie 2014, Ramona Găină, Adevărul