Biserica fortificată din Cisnădie

Biserica fortifciată din Cisnădie, inițial biserică romano-catolică cu hramul Sfânta Walpurga,^[2] în prezent biserică evanghelică, este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea. Edificiul a fost ridicat la începutul secolului al XIII-lea ca bazilică romanică cu trei nave. Clădirea a suferit numeroase transformări și a pierdut în parte aspectul ei romanic, baza construcției ramânând nemodificată. Prima atestare documentară este în anul 1349. În a doua jumătate a secolului al XV-lea și în prima jumătate a secolului al XVI-lea biserica a fost transformată în stil gotic. Pe locul absidei nordice se ridică sacristia. Absida de sud se desparte printr-un zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. Acolo s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Poziționare
Biserica fortificată din Cisnădie
Biserica fortificată din Cisnădie Machetă - Reconstituire pentru biserica din Cisnădie Planul fortificaţiei din Cisnădie^[1]
Biserica fortificată din Cisnădie
Coordonate	45°42′46″N 24°9′4″E ({{PAGENAME}}) / 45.71278°N 24.15111°E
Localitate	Cisnădie, Sibiu
Județ	Sibiu
Țara	România
Adresa	Str. Cetății 1-3
Edificare
Bazilică romană modificată stil gotic	fortificată
Tip	defensivă
Data începerii construcției	secolul al XIII-lea
Materiale	Construcție de piatră și cărămidă
Clasificare
LMI	SB-II-a-A-12355
Modifică date / text

Localitatea

Cisnădie (denumire veche Cisnădia Mare, denumiri în dialectul săsesc Hielt, Hilt și Helt, în germană Heltau, în maghiară Nagydisznód, Disznód) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente Cisnădie (reședința) și Cisnădioara. Se află la 10 km sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului (Silberbach) și a pârâului Ursului (Bärenbach), la poalele Măgurii Cisnădiei (Götzenberg).

Articol principal: Cisnădie, Sibiu.

Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc.

Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localității Cisnădie a fost fondată, în 1150, localitatea Ruetel, care a fost distrusă de năvălirile mongolilor.

Prima mențiune documentară despre o așezare pe locul actual al orașului datează din 1204, într-un document al regelui Emeric al Ungariei, sub denumirea de Rivetel.

Localitatea Heltau a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic (Kreuzkirche), care a fost dedicată Sfintei Walpurga.

Istoric

Gravură de Albert Reich, 1916

După atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificată prin supraînălțarea și dotarea cu metereze a turnului central, supraînălțarea absidei și construirea deasupra portalurilor laterale a altor două bastioane. Biserica a fost înconjurată de trei centuri de ziduri prevăzute cu coridoare de apărare, turnuri și bastioane precum și cu șanțuri ce puteau fi umplute cu apă, astăzi astupate.

În anul 1591 turnul-clopotniță de 59 m a fost modificat și în 1751 primește forma sa actuală. În vârf a avut un glob aurit. Turnul a fost trăznit de mai multe ori și a ars. În 1795, pentru a-l feri de incendii, s-a instalat pe el primul paratrăznet din Transilvania confecționat din cupru, după metoda magistratului Raimarus din Hamburg. O parte din turnuri s-au păstrat până în zilele noastre: "Turnul Paznicului", "Turnul Primăriei", "Turnul Slăninei", "Turnul Faurilor de Seceri", "Turnul Școlii" și turnul situat în grădina parohială. În biserică se păstrează un clopot din 1664, o cristelniță gotică din bronz și porțile altarului vechi în stil baroc.

Altarul poliptic a fost pictat de către Vincentius Cibiniensis în secolul al XVI-lea, cel care a pictat și altarul poliptic pentru Biserica evanghelică din Cetatea de Baltă (în prezent reformată), precum și o frescă ce se află în biserica reformată din Ocna Sibiului.^{[necesită citare]}

În data de 18 iunie 2017 a fost vizitată de premierul luxemburghez Xavier Bettel, în contextul aniversării a 10 ani de la parteneriatul care a adus orașele Sibiu și Luxemburg în proiectul capitalelor europene ale culturii.^[3] Bettel s-a întâlnit aici cu membri ai comunității săsești, care vorbesc un dialect similar limbii luxemburgheze.^[4]

Clasificare

Ansamblul fortificat face parte din lista monumentelor istorice din 2010, cod LMI SB-II-a-A-12355, cu următoarele obiective:

cod LMI SB-II-m-A-12355.01 - Biserica evanghelică fortificată, începutul secolului al XIII-lea, a doua jumătate a secolului al XV-lea, modificări în secolul al XVII-lea;
cod LMI SB-II-m-A-12355.02 - Incintă fortificată interioară, 1430 - 1530.
cod LMI SB-II-m-A-12355.03 - Incintă fortificată exterioară, cu turnuri, bastioane, capelă, zwinger, casă parohială, 1430 - 1530,1783.

Legături externe

Bibliografie

Alexandru Avram, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în: Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
Maria-Emilia Crîngaci, Bazilici romanice din regiunea Sibiului, în: Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în: Revista Transilvania, Sibiu, 1983.
Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol. al III-lea 2002.
Petre Iambor, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
Ioan-Marian Țiplic, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Note

^ Juliana Fabritius-Dancu, Sächsische Kirchenburgen in Siebenbürgen, Zeitschrift Transilvania, Sibiu, 1983.
^ Gustav Gündisch, Die Patrozinien der sächsischen Pfarrkirchen Siebenbürgens, în: Forschungen über Siebenbürgen und seine Nachbarn, München, 1987, p. 98.
^ Vizita oficială a Prim-ministrului Xavier Bettel în România, mae.ro. Accesat la 20 iulie 2017.
^ Im Zeichen der Kultur, adz.ro. Accesat la 20 iulie 2017.

Vezi și

Cisnădie, Sibiu

Galerie de imagini

Interiorul fortificaţiei
Poarta de intrare

[1] Juliana Fabritius-Dancu, Sächsische Kirchenburgen in Siebenbürgen, Zeitschrift Transilvania, Sibiu, 1983.

[2] Gustav Gündisch, Die Patrozinien der sächsischen Pfarrkirchen Siebenbürgens, în: Forschungen über Siebenbürgen und seine Nachbarn, München, 1987, p. 98.

[3] Vizita oficială a Prim-ministrului Xavier Bettel în România, mae.ro. Accesat la 20 iulie 2017.

[4] Im Zeichen der Kultur, adz.ro. Accesat la 20 iulie 2017.

[2]

[1]

[3]

[4]