Cisnădioara, Sibiu

localitate componentă a orașului Cisnădie, județul Sibiu, România
Pentru alte sensuri, vedeți Michelsberg (dezambiguizare).

Cisnădioara (în dialectul săsesc Mächelsbärch, în germană Michelsberg, Michaelsberg, Michelsdorf, în maghiară Kisdisznód) este o localitate componentă a orașului Cisnădie din județul Sibiu, Transilvania, România.

Cisnădioara
Michelsberg
—  localitate componentă[*]  —
Alte limbi 
 - GermanăMichelsberg
 - MaghiarăKisdisznód

Cisnădioara se află în România
Cisnădioara
Cisnădioara
Cisnădioara (România)
Localizarea satului pe harta României
Cisnădioara se află în Județul Sibiu
Cisnădioara
Cisnădioara
Cisnădioara (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°42′16″N 24°6′46″E ({{PAGENAME}}) / 45.70444°N 24.11278°E

Țară România
Județ Sibiu
Oraș Cisnădie

Prima atestare1204

Populație (2021)
 - Total715 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal555301 [1]

Prezență online

Cisnădioara în Harta Iosefină a Transilvaniei (Click pentru imagine interactivă)
Cisnădioara în Harta Iosefină a Transilvaniei
(Click pentru imagine interactivă)
Cisnădioara în Harta Iosefină a Transilvaniei
(Click pentru imagine interactivă)

Localitatea este cunoscută pentru organizarea de evenimente culturale (spectacole, concerte, expoziții), dar și pentru atracțiile sale turistice (frumuseți naturale, monumente de mare însemnătate istorică). În Cisnădioara se află o bazilică în stil romanic din a doua jumătate a secolului al XII-lea și cea mai veche orgă cu tuburi din România în stare funcțională (începutul secolului al XVIII-lea).

Geografie modificare

Este situat în apropierea orașului Cisnădie, la o distanță de aproximativ 2 km în vestul acestuia și la 10 km depărtare față de municipiul Sibiu; accesul din Sibiu se face mai întâi pe drumul județean spre Rășinari, apoi 5 km pe un drum modernizat.[2][3] Așezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află în partea de sud, aici fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munții Cibin.[4][5]

Istoric modificare

Un act de donație din anul 1223 este prima atestare documentară a Cisnădioarei; prin acesta, bazilica fortificată din deal (finalizată în același an) era donată mănăstirii cisterciene de la Cârța de către Magister Gocelinus.[2] Săpăturile arheologice vorbesc însă despre o așezare mult mai veche, din perioada La Tène, aflată pe același deal.

Economie. Servicii modificare

Satul aflat la mică distanță față de Cisnădie este influențat de viața orașului, unii localnici având acolo locul de muncă. În sat există un singur magazin alimentar, cu autoservire; se pot achiziționa și produse cosmetice, mici jucării ș.a. Acest magazin alimentar se numește La Cetate MiniMarket & Grill și ofera și mancare la facuta pe gratar care se poate servi la terasa magazinului. În centrul localității se află restaurantul și pensiunea „7 Tei” (fost Sub Cetate). Cisnădioara beneficiază de un mic oficiu poștal, care funcționează doar în zilele lucrătoare, la orele dimineții.

Transportul din și în afara satului este oferit de autobuze care sosesc de doua ori pe zi.[6] De asemenea de la restaurantul „Sub Cetate” pot fi comandate taximetre din Sibiu; o altă modalitate adesea practicată este autostopul, în special în direcția Cisnădie.

Cultură modificare

Monumente istorice modificare

Biserica fortificată modificare

 
Biserica fortificată din Cisnădioara.

Numită „cetate” de către localnici, biserica fortificată a Sfântului Mihail (de unde și denumirea în germană a așezării, Michelsberg) este situată în vârful unui deal stâncos care mărginește satul la sud, pe un platou foarte îngust. Monumentul se prezintă ca o bazilică scurtă cu trei nave, înconjurată de fortificații, și este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative pentru stilului romanic în Transilvania.[2] A fost construită din piatră între anii 1162 și 1223,[5] fiind formată din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală și două abside laterale. Inițial a fost proiectată și construirea a două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea fațadei de apus, poate și a celorlalte fațade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcașului sunt așezate plăci comemorative cu numele ofițerilor și soldaților germani și austro-ungari care au căzut în toamna anului 1916 în luptele din jurul Sibiului. Plăcile funerare au fost strămutate din cimitirul de la Gușterița în anul 1940.[2]

Monumentul este cunoscut pentru acustica sa impresionantă, aici fiind organizate concerte (vezi și ICon Arts – mai jos), înregistrări audio și spectacole sincretice.[7] Lăcașul mai găzduiește spectacole de teatru[8] și expoziții.[9]

Platoul pe care este construită bazilica a fost înconjurat de o incintă cu ziduri de piatră, având înălțimea de 4-6 m spre exterior și 2-3 m în interior. Zidul din jurul bisericii, prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de sud, a fost ridicat la începutul secolului al XIII-lea cu drum de strajă zidit și creneluri.[10]

Biserica evanghelică modificare

Audiție:
Mai multe înregistrări cu orga

Este situată în centrul satului, comunicând în sud cu strada principală. În partea de nord a curții se află un monument închinat soldaților căzuți în Primul război mondial și o fântână. Monumentul a fost ridicat pe locul unei foste biserici în stil gotic, din vechea construcție fiind păstrat turnul (latura din vest). Noua biserică evanghelică a fost finalizată în 1764, în stil baroc.[2]

Lăcașul adăpostește cea mai veche orgă cu tuburi funcțională din Transilvania (1723; cea mai veche orgă nefuncțională se află în Biserica Evanghelică din Sibiu). Instrumentul a fost restaurat și modernizat, aprovizionarea cu aer făcându-se printr-un sistem electric de ventilație. Există un singur manual (claviatură pentru mână) și un pedalier ce cuprinde două octave; registrele sunt în număr de douăsprezece: Principal Ma., Mixtur., Superoctav, Flöt Maior, Subbass, Pedalkoppel (ultimele două acționează asupra pedalierului), Octav Principal, Sedecima, Quint, Flöt Minor, Viola, Tremulant. Din anul 1990, organistul bisericii este Remus Henning, responsabil și pentru orga bisericii Cetate din Cisnădie.

Alte monumente modificare

Vis-à-vis de biserica evanghelică se află Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971. Aici se pot vedea piese de textile, ceramică și lemn create de către populația săsească din sudul Transilvaniei.[2]

La intrarea dinspre nord-vest în localitate se situează cimitirul satului.

Aici Arhivat în , la Wayback Machine. puteti admira Turul Virtual Arhivat în , la Wayback Machine. al Cetatii Cisnădioara in format 3D.[11] (*tur virtual = colectie de poze panormice, in format 3D)

Campionatul național de canari cântăreți modificare

Unicul concurs de gen din țară se desfășoară anual la Cisnădioara. Ediția din 2007 a durat două zile (24-25 noiembrie), fiecare dintre cei 22 de crescători participanți aducând cu sine patru canari. Păsările (numite și canari Roller) beneficiază de o educație specială, care include audiții muzicale din orice gen. Canarii participanți la campionat sunt audiați pentru 30 de minute și punctarea se face în funcție de timbru, de capacități dinamice și de auzul muzical.[12]

Alte manifestări modificare

În anul 2007, județul Sibiu a atras un număr semnificativ de evenimente culturale, ca urmare a numirii municipiului Sibiu drept capitală culturală a Uniunii Europene. Astfel, seria de spectacole sincretice „ImproVisions”, condusă de asociația culturală Pro Contemporania, s-a desfășurat în diverse locații din Sibiu, dar și în biserica Sf. Mihail din Cisnădioara.[7] În timpul festivalului Artmania 2007 (15-17 iunie), tabăra din sat a servit drept camping pentru melomanii care nu au mai găsit cazare în Sibiu, orașul unde au avut loc concertele din festival. În plus, doi membri ai formației britanice Anathema au susținut, alături de un invitat special, un concert acustic la biserica din deal.[13]

Educație modificare

Pe strada care străbate satul în nord (ce întâlnește biserica evanghelică) se află școala din sat și căminul cultural.[3]

ICon Arts modificare

 
Spectacol de muzică-dans la Bazilica Sf. Mihail, în cadrul celei de-a şasea ediţii a cursurilor ICon Arts (august 2008).

Din anul 2006,[14] în Cisnădioara și Cisnădie se desfășoară anual, în lunile iulie-august, cursurile de artă contemporană și festivalul ICon Arts (International Contemporary Arts).[15] (Locația primelor ediții a fost Breaza.[16]) Cursurile sunt susținute de profesori și artiști importanți din România, dar și din alte țări europene; inițial un festival de muzică contemporană,[16] începând cu 2005 au fost incluse secțiuni de dans, actorie și teatru instrumental.[17]

În Cisnădioara se desfășoară o parte din cursuri (de exemplu, clasele de jazz și actorie);[18] tot aici este situată cazarea pentru profesori și cursanți, iar o parte din spectacolele și concertele oferite în cadrul festivalului au loc în biserica fortificată din sat.[15]

Sport modificare

La sfârșitul lunii iulie 2007, localitatea a găzduit cantonamentul a 24 de baschetbaliști sibieni, care s-au antrenat pentru susținerea unui meci de peste 72 de ore pentru depășirea recordului mondial (60 de ore și 3 secunde). Majoritatea jucătorilor au provenit din clubul de baschet CSU Sibiu. Antrenamentul a fost efectuat timp de patru zile, incluzând un program nocturn.[19] Meciul s-a desfășurat între 2 și 5 august, cu o durată totală de 80 de ore. Recordul a fost omologat în 30 august de către World Records Academy, rezultatul urmând să fie publicat în ediția pe anul 2008 a Cărții Recordurilor.[20]

Turism modificare

Turismul este bine dezvoltat în sat, existând atât atracții turistice (frumuseți naturale,[2] monumente, trasee), cât și unități de cazare (patru pensiuni). Acestea sunt, în ordine crescătoare după capacitatea de cazare: „Remus” (în centrul satului), „Forum” (nord-vest), „Sub Cetate” (centru) și „H & H” (la intrarea în sat dinspre sud-vest).[18][21] Autoritatea Națională pentru Tineret pune la dispoziție 60 de locuri de cazare pentru taberele școlare organizate în sat.[22]

Monumentele amintite (cele două biserici, din deal și din vale) au mare însemnătate istorică,[5] fiind mărturii ale Transilvaniei medievale, respectiv moderne. Se pot efectua trasee montane, lanțul Cibin aflându-se la doar 4-500 m distanță de sat,[4] iar drumurile din sat și împrejurimi sunt recomandate ca trasee agreabile pentru bicicliști.

Vezi și modificare

Galerie imagini modificare

Referințe modificare

  1. ^ = coduri_postale&cp_cod=555301 555301[nefuncțională]
  2. ^ a b c d e f g Prezentarea Cisnădioarei Arhivat în , la Wayback Machine. pe site-ul Primăriei Cisnădie Arhivat în , la Wayback Machine.
  3. ^ a b Harta Cisnădioarei Arhivat în , la Wayback Machine. pe site-ul Primăriei Cisnădie
  4. ^ a b Cisnădioara pe Google Maps; distanța față de Cibin se poate determina folosind utilitarul My Maps > Distance Measurement Tools
  5. ^ a b c Turismul rural - Odihna si drumetii in Muntii Cibin[nefuncțională], 25 iunie 2006, Iohanna Onaca Purdea, Jurnalul Național, accesat la 14 iulie 2012
  6. ^ Autobuze externe din municipiul Sibiu, pe site-ul sibiuvirtual.ro
  7. ^ a b Arta modernă prinde la popor Arhivat în , la Wayback Machine., articol publicat în cotidianul „România liberă” (26 iunie 2007)
    Notă: spectacolul Pro Contemporania a fost înregistrat, acest fapt fiind menționat de către Sorin Romanescu la cursurile ICon Arts 2007.
  8. ^ Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu: primele zile Arhivat în , la Wayback Machine., articol publicat în cotidianul „Ziua” (27 mai 2006)
  9. ^ Sibiul, colector de artă[nefuncțională], articol publicat în cotidianul „Ziua” (11 iulie 2007)
  10. ^ „Biserici fortificate din Transilvania”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Turul virtual Cetatea Cisnadioara”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Are cei mai guralivi canari din țară, articol publicat în cotidianul „Cancan” (26 noiembrie 2007)
  13. ^ Ionescu, Daniela. Monștrii sacri ai rock-ului la Sibiu Arhivat în , la Wayback Machine., articol publicat în cotidianul „România liberă” (14 iunie 2007)
  14. ^ en Ediția a patra[nefuncțională] a cursurilor ICon Arts, pe site-ul oficial iconarts.ro
  15. ^ a b en Locația[nefuncțională] cursurilor ICon Arts, pe site-ul iconarts.ro
  16. ^ a b en Ediția a doua[nefuncțională] a cursurilor ICon Arts, pe site-ul iconarts.ro
  17. ^ en Prezentarea[nefuncțională] cursurilor ICon Arts, pe site-ul iconarts.ro
  18. ^ a b Programul ICon Arts 2008
  19. ^ Baschetbaliștii sibieni au intrat în cantonament pentru a doborî recordul mondial Arhivat în , la Wayback Machine., articol publicat în cotidianul „Gardianul” (25 iulie 2007)
  20. ^ Recordul a fost omologat! Arhivat în , la Wayback Machine., articol publicat pe site-ul clubului de baschet CSU Sibiu
  21. ^ Programul ICon Arts 2007
  22. ^ Dănăilă, Aida. 8000 de locuri în vacanța de iarnă Arhivat în , la Wayback Machine., articol publicat în cotidianul „România liberă” (5 noiembrie 2007)

Legături externe modificare

Informații modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cisnădioara

Fotografii modificare