Limba luxemburgheză
Luxemburgheză Lëtzebuergesch | |
Vorbită în | Luxemburg, Belgia, Franța, Germania |
---|---|
Regiuni | Europa |
Număr de vorbitori | aprox. 390 de mii |
Sistem de scriere | alfabetul latin (variantă luxemburgheză) |
Tipologie lingvistică | SVO limbă flexionară |
Clasificare | |
Statut oficial și codificare | |
Limbă oficială în | Luxemburg Uniunea Europeană |
Organ de reglementare | Conseil fir d'Lëtzebuerger Sprooch[*] |
ISO 639-1 | lb |
ISO 639-2 | ltz[1] |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | ltz[1] |
Răspândire în lume | |
| |
Puteți vizita Wikipedia în luxemburgheză. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limba luxemburgheză (Lëtzebuergesch) este un idiom germanic, fiind forma scrisă a graiului francon moselan a germanei. Graiul francon moselan este vorbit de majoritatea populației Luxemburgului, precum și de populația care trăiește de-a lungul râului Mosel din Germania. Strămoșii celei mai mare părți a sașilor din Ardeal provin din zona văii acestui râu, motiv pentru care dialectul acestora prezintă și astăzi multe elemente comune cu graiul francon moselan, fiind considerat de către unii lingviști ca aparținând acestuia.
La 27 februarie 1984, Ioan de Nassau, Marele Duce al Luxemburgului, proclamă limba luxemburgheză drept limba națională a luxemburghezilor. Totodată, conform Constituției luxemburgheze, limbile franceză și germană rămân limbile administrației oficiale în Marele Ducat al Luxemburgului (germana standard, Hochdeutsch, rămâne și limba de școlarizare).
Luxemburgheza se mai vorbește încă în districtul Arel (Arlon) din sud-estul regiunii belgiene Valonia, avînd aici și statut de "limbă protejată", precum și în nord-vestul Lorenei, în jurul orașului Thionville.
Luxemburgheza se studiază în cadrul a două catedre universitare de limbi germanice: una la Universitatea din Namur în Belgia, iar cealaltă la Universitatea din Trier în Germania.
Tatăl nostru
modificareMai jos se află textul rugăciunii Tatăl nostru în luxemburgheză:
«Eise Papp am Himmel, däin Numm sief gehellégt. Däi Räich soll kommen, däi Wëll soll geschéien wéi am Himmel sou op der Äerd. Gëf äis haut eist deeglecht Brout, verzei äis eis Schold, wéi mir och dene verzeien, déi an eiser Schold sin. Féier äis nët an d'Versuchung, mä maach äis fräi vum Béisen. Well dir gehéiert d'Reich an d'Kraaft an d'Herrlechkeet an Eiwegkeet. Amen.»
Legături interne
modificare