Comitatul Cluj

Comitatul Cluj, cunoscut și ca Varmeghia Clujului, (în maghiară Kolozs vármegye, în germană Komitat Klausenburg, în latină Comitatus Kolosiensis) a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat din secolul al XV-lea și până în 1784, apoi din nou în perioada 1867-1918. Capitala comitatului a fost orașul Cluj (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg), azi Cluj-Napoca.

Comitatul Cluj
(Kolozs)

— comitat al Regatului Ungariei —

Stemă

Coordonate: 46°46′00″N 23°36′00″E / 46.76666667°N 23.6°E

Țară

Regatul Ungariei

Reședință

Cluj

Suprafață

- Total

5,006 km²

Populație (1910)

- Total

286.687 locuitori

- Densitate

57,3 loc./km²

Naționalități

• români - 161.279 (56,25%)
• maghiari - 111.439 (38,87%)
• germani - 8.386 (2,92%)

În prezent în

România

Prezență online

Poziția localității Comitatul Cluj
(Kolozs)

Hartă de poziționare pentru Comitatul Cluj (Kolozs) — Hartă de poziționare pentru Comitatul Cluj
(Kolozs)

Portal Cluj

Geografie

Comitatul Cluj se învecina la vest cu Comitatul Bihor (Bihar), la nord cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Solnoc-Dăbâca (Szolnok-Doboka), la est cu comitatele Bistrița-Năsăud (Beszterce-Naszód) și Mureș-Turda (Maros-Torda) și la sud cu Comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos). Râurile Crișul Repede (Sebes-Körös) și Someșul Mic (Kis-Szamos) curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 5.006 km², incluzând suprafețele de apă.²^[1]

Istorie

Comitatul medieval Cluj format în secolul al XI-lea dispare în 1784 odată cu împărțirea în Bezirke decisă de împăratul habsburgic Iosif al II-lea^[2], apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, dar cu un teritoriu mai concentrat și cu limite simplificate, prin reforma administrativă legată de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desființează Marele-Principat al Transilvaniei.

În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Imediat după primul război mondial, Comitatul Cluj a fost redenumit județul Cojocna, ca o traducere literală, dar inexactă, a numelui Kolozs în "Cojocna", iar în 1925 a devenit județul Cluj. În perioada 1940-1944, această regiune a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.

Majoritatea teritoriului Comitatului Cluj se regăsește azi în județul Cluj; unele părți ale comitatului se află în actualele județe Sălaj (nord-vest), Bistrița-Năsăud (nord-est) și Mureș (sud-est) din România.

Demografie

În 1910, populația comitatului era de 286.687 locuitori, dintre care:

Români -- 161.279 (56,25%)
Maghiari -- 111.439 (38,87%)
Germani -- 8.386 (2,92%)

Subdiviziuni

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Cluj erau următoarele:

Districte (járás)
District	Capitală
Bánffyhunyad	Bánffyhunyad --- Huedin (46 sate)
Gyalu	Gyalu --- Gilău (20 sate)
Hídalmás	Hídalmás --- Hida (34 sate)
Kolozsvár	Kolozsvár --- Cluj (34 sate)
Mezőörményes	Mezőörményes --- Urmeniș (14 sate)
Mocs	Mocs --- Mociu (24 sate)
Nádasment (azi Nadăș)	Kolozsvár --- Cluj (22 sate)
Nagysármás	Nagysármás --- Sărmașu (16 sate)
Teke	Teke --- Teaca (23 sate)
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város)
Kolozsvár --- Cluj
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Kolozs --- Cojocna

Vezi și

Comitate medievale din Transilvania

Note

^ Grigor P. Pop, p.14
^ Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.

Bibliografie

Grigor P. Pop și colectivul (2007). Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române. ISBN ISBN 978-973-27-1123-1 Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).

Legături externe

[1] Grigor P. Pop, p.14

[2] Mathias Bernath, Habsburgii și începutul formării națiunii române, Cluj 1994; Lucas Joseph Marienburg: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, Band 19, Neudruck 1986 aus 1813, editura Böhlau 1996, Ignaz de Luca, articol: Das Großfürstenthum Siebenbürgen în: Geographisches Handbuch von dem Oestreichischen Staate Vand 4 Ungarn, Illyrien und Siebenbürgen, editura J. V. Degen, Viena 1791, paginile 491–549, și harta acestor „Bezirke Siebenburgens” în A. Petermanns Geographische Mittheilungen, editura Justus Perthes, Gotha 1857.

[1]

[2]