Comuna Mociu, Cluj

comună din județul Cluj, România

Mociu (în maghiară Mócs, în germană Motzdorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Mociu (reședința), Roșieni, Turmași și Zorenii de Vale.

Mociu
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Chesău (monument istoric)
Biserica de lemn din satul Chesău (monument istoric)
Stemă
Stemă
Mociu se află în România
Mociu
Mociu
Mociu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°47′45″N 24°02′07″E ({{PAGENAME}}) / 46.79583°N 24.03528°E

Țară România
Județ Cluj

Atestare1219[1]

ReședințăMociu
Sate componenteMociu, Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale

Guvernare
 - PrimarVasile Focșa[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total74 km²

Populație (2021)
 - Total3.300 locuitori
 - Densitate47,35 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407420
Prefix telefonic+40 x64[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Mociu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Mociu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Mociu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)

Toponimie modificare

Există mai multe teorii legate de provenianța denumirii Mociu. Numele ar putea proveni de la faptul că în zonă există mai multe teritorii mlăștinoase. Denumirea ar putea proveni și de la moții, care de multe ori s-au stabilit aici în zonă, ipoteză întărită de asemănările dintre obiceiurile și îmbrăcămintea specific locale cu cele ale moților. O ultimă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este ca denumirea să provină de la numele nobilului Ioan Mocsi, care a trăit aici în perioada anilor 1450. Această ultimă ipoteză pare improbabilă, deoarece în mod normal nobilii își luau numele după locul pe care îl stăpâneau, iar nu invers.

Istoric modificare

Cele mai vechi urme de locuire din zonă au fost descoperite în partea estică a satului Mociu, fiind datate din neolitic. Tot în zonă, pe dealul Cionca au fost găsite un fragment de secure de aramă aparținând perioadei eneolitice. Din perioada dacică au fost găsite lângă satul Crișeni un tezaur de 82 de monede de argint, monede realizate foarte bine. Pe granița comunelor Mociu și Suatu au fost găsite două morminte de inhumație aparținând secolului IV e.n., unul dintre ele aparținând unui provincial daco-roman[4].

Prima atestare documentară datează din anul 1219, localitatea fiind menționată sub numele "villa Mochy" în Registrul de la Oradea drept sat arondat la cetatea Dăbâca. Această menționare a satului a dus la estimarea apariției sale undeva în secolul X[4].

Apare ulterior menționat în 1239 (terra Mochy), 1332 (sacerdos de Mooch), 1384 (Machy), 1414 (poss. Mooch), 1430-1498 (poss. Moch), 1430 (poss. Mocz), 1438 (Moacz), 1457 (Moch), 1467 (Mach), 1733 (Mots), 1750 (Mocs), 1805 (Mocs)[5].

În secolele XIV-XVI Mociu apare pe rând ca domeniu aparținând familiilor nobiliare Szentkiralyi, Forroi, Haller, Esterhazi, Booth și Mocsi[6].

Mociu mai este cunoscut și deoarece pe 3 februarie 1882, aici a căzut cel mai mare meteorit de pe teritoriul României. De pe o suprafață de 70 km2 s-au adunat în jur de 1.000 bucăți de meteorit. Cel mai mare fragment a fost de 37,5 kg și este expus în prezent la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee.[7]

Primari modificare

  • 2004-2008: Giorgel Dumitru Achiș (PD)
  • 2008-2012: Horvath Marton (U.D.M.R.)
  • 2016-2020 Focșa Vasile (P.N.L.)

Date geografice modificare

Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult timp zona a fost considerată "Grânarul Transilvaniei".

Altitudinea zonei se situează între 294 m la Valea Roșieni și 490 m în Tigă, vestul satului Boteni. Între 400 și 490 de metri altitudine există platourile Turmaș, Botăș, Haler, Șușpătac, Hagău, Fânațe, Poderei, ș.a. Aici sunt întâlnite numeroase păduri - pădurea Biteni, Ocoliș, Crișeni, Spini, Dumbrava-Ghiriș, Toag și cea mai mare dintre ele, Pădurea Lată.

Rețeaua hidrografică este slab reprezentată, prin mici cursuri de apă ca Valea Crișeniului, Valea Zorenilor, Botănaș, Heler, Valea Morii, Valea Roșieni, Valea Chesăului, Valea Ghirișului. În văi mai există încă mici ochiuri de apă, rămășițe ale fosturilor lacuri existente odată.

Clima modificare

 
"Locul Popii", iarna

Clima este una boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Temperatura maximă, măsurată în luna iulie, este de obicei app. 28 °C, temperatura minimă se înregistrează de obicei la Recea, Fântânița și Șușpătac.

Vânturile sunt reduse ca și intensitate, vara vântul de vest aduce ploile, iar iarna bat vânturile de est și nord, aducând cu ele scăderi de temperatură. Precipitațiile sunt temperat-continentale, cu o medie de 500 mm. Primele ninsori apar în prima parte a lunii decembrie, ținând până în luna martie. Umiditatea medie e aerului este de 6,5 la sută.

Flora și fauna modificare

Flora este una caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România.

Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a.

La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție.

Alcătuire și dispunere modificare

Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de comună Mociu. Se învecinează la nord cu comuna Pălatca, la nord-est cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul Sărmașu, la sud cu comuna Frata, la vest cu comuna Suatu, iar la nord-vest cu comuna Căianu. Comuna este traversată de DN 16 Cluj-Napoca - Apahida - Tg Mureș.

Demografie modificare



 

Componența etnică a comunei Mociu

     Români (68,94%)

     Romi (12,91%)

     Maghiari (12,06%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (6,03%)

 

Componența confesională a comunei Mociu

     Ortodocși (75,03%)

     Reformați (8,03%)

     Adventiști (4,36%)

     Baptiști (2,06%)

     Penticostali (2%)

     Greco-catolici (1,18%)

     Alte religii (1,09%)

     Necunoscută (6,24%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mociu se ridică la 3.300 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.313 locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt români (68,94%), cu minorități de romi (12,91%) și maghiari (12,06%), iar pentru 6,03% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,03%), cu minorități de reformați (8,03%), adventiști (4,36%), baptiști (2,06%), penticostali (2%) și greco-catolici (1,18%), iar pentru 6,24% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Politică și administrație modificare

Comuna Mociu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vasile Focșa[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul PRO România2     
Partidul Social Democrat2     
Partidul Mișcarea Populară2     
Uniunea Democrată Maghiară din România1     
Partida Romilor „Pro Europa”1     

Evoluție istorică modificare

Structura etnică a comunei modificare

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[12][13] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1743[14] 555 ? ? ? ? ?
1784[15] 1.120 ? ? ? ? ?
1850 2.796 2.030 642 1 108 15
1880 2.974 1.856 903 8 207
1890 3.503 2.196 1.167 10 130
1900 3.902 2.369 1.394 61 78
1910 4.304 2.595 1.489 90 130
1920 4.527 2.977 1.334 5 211
1930 4.829 3.196 1.350 12 113 158
1941 5.382 3.808 1.235 5 334
1956 5.758 4.122 1.368 244 24
1966 5.346 4.140 1.188 1 17
1977 4.914 3.892 984 1 37
1992 3.728 2.896 701 2 129
2002 3.494 2.589 595 1 309

Mociu - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

La nivelul comunei există un grad ridicat al toleranței etnice și religioase, concretizat prin multiple acțiuni social-culturale care se desfășoară în comun (ansambluri de dansuri populare multietnice, recunoscute în întreaga regiune).

Structura confesională a comunei modificare

 
Biserica de lemn din satul Crișeni, monument istoric

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a comunei Mociu fost următoarea:

Recensământul[16][17] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Alte confesiuni
1850 2.796 991 1.133 58 610 4
1857 3.061 1.082 1.189 114 655 21
1869 3.135 1.022 1.194 149 685 85
1880 2.974 1.018 990 124 731 111
1890 3.503 1.083 1.203 180 871 166
1900 3.902 1.207 1.276 264 928 227
1910 4.304 1.233 1.517 276 1.042 236
1930 4.829 1.343 1.896 201 1.200 189
1992 3.728 2.673 295 37 569 154
2002 3.494 2.674 144 30 471 175

Structura etnică a satului modificare

De-a lungul timpului populația satului Mociu a evoluat astfel:

Recensământul[12][13] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Evrei Rromi Alte etnii
1850 1274 923 260 1 - 76 90
1880 1542 950 438 8 - - 99+47
1890 1737 1109 536 10 - - 82
1900 2111 1241 742 51 - - 78
1910 2229 1319 756 84 - - -
1920 2482 1663 622 5 153 - 192
1930 2660 1834 574 7 154 87 245
1941 3017 2275 464 5 - - 273
1956 2234 - - - - - -
1966 1922 1627 277 1 - 17 17
1977 1909 1653 219 1 - 36 36
1992 1649 1336 170 1 - 142 142

Structura confesionalǎ a satului modificare

La nivelul satului Mociu structura religioasǎ se prezintǎ astfel:

Recensământul[18][19] Structura religioasă
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați-Calvini Evanghelici-Luterani Unitarieni Mozaici Alte confesiuni Baptiști Penticostali Adventiști
1850 1274 991 4 55 223 1 - - - - - -
1857 1441 1082 11 106 225 1 3 13 - - - -
1869 1507 1022 52 120 267 4 - 21 21 - - -
1880 1542 1014 51 114 293 2 3 64 1 - - -
1890 1737 1032 139 164 288 8 8 88 10 - - -
1900 2111 1163 152 243 356 9 8 180 - - - -
1910 2229 1147 247 243 380 7 15 192 - - - -
1930 2660 1284 600 174 433 3 4 160 2 - - 2
1992 1649 1349 127 20 145 - - - 8 1 - 7

Date economice modificare

Economia comunei este preponderent agrară, comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), rețeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de țară ce se organizează periodic aici oferind localității o poziție cheie în Câmpia Transilvaniei.

Obiective turistice modificare

Etnografie modificare

Bogăția și varietatea folclorului local sunt cel mai bine surprinse în cadrul festivalurilor ce se organizează în comună, Târgul Secerii (16 august) și Jocul de pe Câmpie (în prima duminică a lunii septembrie) ce atrag numeroși vizitatori. De remarcatlacul din ZORENII DE VALE, un lac foarte vechi si in acelasi timp foarte frumos. Este asezat la poalele dealului Cionca și Valea Rosieni.

Personalități modificare

 
Ion Moina in 1946

[www.primariamociu.ro]

LIVIU DAN

Om de înaltă ținută  până în ultima clipă a vieții sale, exemplu viu de corectitudine în familie și societate, respect, onestitate și dragoste față de semeni, iubitor de familie, neam și patrie, fiul medicului Ioan Dan și a  Aureliei Dan, născută Gherman,  Liviu Dan s-a născut în 24 martie 1884, în Mociu, județul Cluj.  

     Clasele primare și gimnaziale le-a urmat în localitatea natală. Copilăria petrecută în Mociu i-a sfârșit după ce părinții au luat hotărârea ca fiul lor să se înscrie la liceu. Liviu Dan urmează cursurile Liceului German din Bistrița, într-un spațiu care nu a mai corespuns cerințelor de atunci, ceea ce a făcut ca directorul gimnaziului, Georg Fischer,  să apeleze la donații.  Potrivit paginii oficiale a Colegiului Național „Liviu Rebreanu” Bistrița printre donatorii construirii Gimaziului Evanghelic German se numără și tatăl lui Liviu Dan.

      Un foarte bun cunoscător al limbilor germană și maghiară, Liviu Dan se înscrie la Universitatea de Științe din Cluj și urmează cursurile Facultății de Drept.

În anul 1912 obține titlul de doctor în drept și științe de stat la Universitatea din Cluj, iar după finalizarea studiilor o întâlnește pe Lena Boier cu care se căsătorește în anul 1913 în localitatea de domiciliu a acesteia, Lechința, județul Bistrița-Năsăud. După oficierea căsătoriei, Dan Liviu împreună cu soția, se mută definitiv în Mociu.

       La vârsta de 30 de ani i se naște prima din cele trei fiice, Dan Livia. În actele de naștere ale acesteia, la rubrica privind părinții este stipulat: Dr. Dan Liviúsz ügyvéd (avocat) și Boier Helén în vârstă de 22 de ani. Dan Livia se căsătorește cu dr. Zaharie Radu la 21.09.1935 în localitatea Mociu și moare la data de 5.08.1995 în Brașov.

     Fiică mijlocie a lui Liviu și Elena Dan, Zoe Dan, căsătorită Andreeescu, s-a născută la 10 octombrie 1917 în Lechința și a decedat la vârsta de 25 de ani în Mociu la data de 7 martie 1943.

      În actul de naștere nr. 88 din 10.06.1920 este înregistrată la Mociu nașterea celei de-a treia fiice a prim-pretorului dr. Liviu Dan în vârstă de 36 de ani. Mama este înregistrată ca Lena Boieriu în vârstă de 28 de ani. Născută la data de 1.06.1920, Nora-Stela Dan  se căsătorește  la data de 15.02.1947 în localitatea Mociu cu avocatul Septimiu Sângiorzan și decedează în Brasov în anul 2014.

       Înainte de 1918,  avocatul Liviu Dan a fost membru al Partidului Național Român, iar ulterior a intrat în Partidul Național Țărănesc, aripa Iuliu Maniu,  partid care l-a avut, printre fruntașii de marcă pe fatele său mai mic, dr. Sever Dan, avocat de profesie și el. Sever Dan a fost delegatul localității Mociu la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, cu mandatul precis să voteze pentru unirea tuturor românilor. Se pare că Liviu Dan l-a însoțit pe fratele său la Alba Iulia, acesta din urmă fiind ales membru în Marele Sfat Național Român în Adunarea de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.

     După 1918, în calitate de prim-pretor, Liviu Dan participă la preluarea administrației românești. A fost prim-pretor al plasei Mociu până în 1922, când, prin Înaltul decret regal nr. 577 din 3 februarie 1922, a fost numit prim-notar II la subprefectura județului Cojocna.

Potrivit documentelor din arhiva Primăriei Comunei Mociu, în anul 1928 Liviu Dan este membru al Consiliului Local Mociu și avocat în Mociu până în 1932.

În timpul guvernării PNȚ, prin Decretul regal nr. 1.925 din 8 iunie 1932, Liviu Dan este numit în funcția de prefect al județului Cluj, funcție ce o va ocupa între 11 iunie 1932 și 13 noiembrie 1933.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial și ulterior, Liviu Dan a fost notar public în Mociu.

După marea naționalizarea de la 11 iunie 1948, acesta s-a extins chiar și a unei mari părți din locuințe de proprietate privată. În sat se vorbea de casa lui „Dănoaie” și că „A lu’ Danu or fost mari gazde și oameni cu învățătură”. Nici cabinatul notarial al lui Liviu Dan nu a scăpat naționalizării.  Făcâd parte din „marile gazde”, Liviu Dan urma să fie ridicat de Miliție și dus la Sighet. Planul Miliției nu a fost dus până la capăt deoarece se stinge din viață la data de 24 mai 1949, ora 17,00 în localitatea Mociu. Din nefericire, în noaptea de 5/6 mai 1950 fatele său, Sever Dan, a fost arestat și dus la penitenciarul Sighet fiind eliberat, grav bolnav, în 6 iulie 1955.

De religie greco-catolic, Dan Liviu își duce somnul de veci alături de alți membrii ai familiei în spatele B.O.R. Mociu II, biserică greco-catolică la acea data.

Liviu Dan a fost decorat cu „Steaua României” în grad de Ofițer.

Notă: Fișă de informații cu privire la personalitatea lui Liviu Dan realizată de Secretarul Comunei Mociu, jr. Marin Ban-Boroșteanu 

Părinții celebrului atlet sunt din Aruncuta {mama acestuia s-a născut în Aruncuta, numele de fată fiind Sărmășan Susana și a locuit pe actualul amplasament al casei de la nr. 312, fam. Tușa Ilie}, iar tatăl acestuia s-a născut în Soporu de Câmpie și a lucrat o perioadă la spitalul din Mociu, unde de altfel s-a născut și celebrul sportiv {informație furnizată de D-na Corpodean Ana din Aruncuta la 1 dec. 2009, verișoara - din partea mamei, cu celebrul sportiv}.

Galerie de imagini modificare

Bibliografie modificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Vladimir Cinezan, Comuna Mociu: studiu monografic, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1995
  • Dănilă Aurelia, Monografia comunei Mociu (lucrare de diplomă), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Facultatea de istorie-filozofie, 1970
  • Macrea M., Săpăturile arheologice de la Pălatca, plasa Mociu, jud. Cluj, în Studii, vol. II, 1949

Vezi și modificare

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mociu

Note modificare

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 192
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ a b Cinezan, p. 13
  5. ^ Cinzeran, p. 29
  6. ^ Cinezan, p. 16
  7. ^ N.G. (2021-09-26 03:10:00.157265), ”O ploaie de pietre a lovit crengile copacilor”, susțineau martorii oculari, Ziare.com  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  12. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  13. ^ a b Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  14. ^ Conscripția făcută de vicarul Petru Aron, în baza decretul împărătesei Maria Tereza din 1 septembrie 1743. Cinzeran p. 29
  15. ^ Conscripția iozefină din 1784-1787, sub îndrumarea împăratului Iosif al II-lea. Cinzeran p. 29
  16. ^ Varga E. Statistică recensăminte după confesiune
  17. ^ Structura etno-demografică a României
  18. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  19. ^ Structura etno-demografică a României
  20. ^ Cinezan, p. 58