Comuna Unguraș, Cluj

comună din județul Cluj, România
Acest articol se referă la o comună din județul Cluj, România. Pentru alte sensuri, vedeți Unguraș (dezambiguizare).

Unguraș (în maghiară Bálványosváralja, în germană Balvanyos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Batin, Daroț, Sicfa, Unguraș (reședința) și Valea Ungurașului.

Unguraș
Bálványosváralja
—  comună  —
Biserica reformată (monument istoric)
Biserica reformată (monument istoric)
Unguraș se află în România
Unguraș
Unguraș
Unguraș (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°06′29″N 24°03′26″E ({{PAGENAME}}) / 47.10806°N 24.05722°E

Țară România
Județ Cluj

SIRUTA59880
Atestare1269 [1]

ReședințăUnguraș
Sate componenteUnguraș, Batin, Daroț, Sicfa, Valea Ungurașului

Guvernare
 - PrimarIldiko Mureșan[*][5][6] ( UDMR, )

Suprafață
 - Total63,62 km²
Altitudine281 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 2777 locuitori
 - Densitate48,33 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407570
Prefix telefonic+40 x64 [2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Unguraș pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Istoric Modificare

Așezare locuită din perioada preromană, înainte de anul 106 d.Chr..

Satul Unguraș este atestat documentar din 1269, sub numele de Castrum Balwanius [1]. De-a lungul timpului apare menționat sub diverse denumiri:

-1291 Balvanius

-1325 Castellanus de Balvanus

-1332-1337 Warala, Balvanus

-1370 Villa Varallya

-1456 Waralya

-1492 Waralya si Marnya

-1593 Varallia

-1612 Bálványos-Váralya

-1639 Bálványosvárallya

-1643 Bálványosvárallia ori Mariafalva

-1662 Varalja

-1808 Unguraș

A aparținut de comitatul Solnocul Interior, iar după reorganizarea din 1876/77 a trecut în Comitatul Solnoc-Dăbâca, ulterior a intrat în componența județului Someș, pentru ca în final să devină parte a județului Cluj.

Descoperiri arheologice Modificare

Se atestă descoperirea, înainte de anul 1877 a câtorva cupe din bronz și din aramă, din perioada preromană. Cupele aveau diametre cuprinse între 11-17 cm și înălțimi între 5-8 cm, unele fiind lustruite, ornate simplu cu câteva șiruri de perle (sic), iar altele cu muchii.[7]

Primari Modificare

  • 2004-2008: Gavril Abrudean (PNL)
  • din 2008: Ildiko Mureșan (UDMR)

Date geologice Modificare

În subsolul regiunii există o importantă acumulare de sare gemă, care se extinde între localitățile Unguraș și Nireș de-a lungul Văii Bandău, afluent al Someșului Mic. Corpul de sare are o lungime de cca 5 km (oríentare est-vest), o lățime de 0,6-1 km și o grosime de 200-400 m. Masivul de sare face parte din zona puțin tectonizată de la nord de Gherla, unde sarea a conservat în bună parte poziția stratigrafică inițială, fiind supusă doar la ușoare fenomene de lentilizare, boltire și laminare.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Obiective turistice Modificare

Demografie Modificare



 

Componența etnică a comunei Unguraș

     Români (35,72%)

     Maghiari (61,46%)

     Romi (1,47%)

     Necunoscută (1,26%)

     Altă etnie (0,07%)

 

Componența confesională a comunei Unguraș

     Ortodocși (33,23%)

     Romano-catolici (2,01%)

     Reformați (46,3%)

     Penticostali (4,78%)

     Greco-catolici (2,95%)

     Adventiști de ziua a șaptea (9,07%)

     Necunoscută (1,36%)

     Altă religie (0,25%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Unguraș se ridică la 2.777 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.093 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (61,47%). Principalele minorități sunt cele de români (35,72%) și romi (1,48%). Pentru 1,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,31%), ortodocși (33,24%), adventiști de ziua a șaptea (9,07%), penticostali (4,79%), greco-catolici (2,95%) și romano-catolici (2,02%). Pentru 1,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Politică și administrație Modificare

Comuna Unguraș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ildiko Mureșan[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România4    
Partidul Național Liberal3    
Partidul Social Democrat2    
Partidul Mișcarea Populară1    
Partidul Popular Maghiar din Transilvania1    

Evoluție istorică Modificare

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[10] [11] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 2.450 1.217 1.062 116 55
1880 2.540 1.268 1.192 14 66
1890 2.629 1.333 1.223 51 22
1900 3.015 1.331 1.642 40 2
1910 3.014 1.329 1.615 68 2
1920 2.755 1.338 1.335 1 81
1930 3.152 1.590 1.471 3 25 63
1941 3.520 1.657 1.771 78 14
1956 4.107 2.099 1.946 6 48 8
1966 4.131 2.158 1.972 1
1977 4.019 1.873 2.095 2 49 0
1992 3.349 1.349 1.974 1 24 1
2002 3.093 1.131 1.850 1 109 2
2011 2.746 990 1712 42

Personalități Modificare

  • Varaljai Marton, învățat
  • Misztotfalusi Kis Miklos, scriitor și tipograf
  • Fekete Mihaly (1820-1871), pedagog

Legături externe Modificare

Bibliografie Modificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Fotografii din Ungurașul de altădată (PDF). Cluj-Napoca: Consiliul Județean Cluj. . [nefuncțională]

Note Modificare

  1. ^ a b Atlasul localităților județului Cluj, p. 243
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  6. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  7. ^ Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  10. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  11. ^ Structura etno-demografică a României

Imagini Modificare