Comuna Unguraș, Cluj

Acest articol se referă la o comună din județul Cluj, România. Pentru alte sensuri, vedeți Unguraș (dezambiguizare).

Unguraș (în maghiară Bálványosváralja, în germană Balvanyos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Batin, Daroț, Sicfa, Unguraș (reședința) și Valea Ungurașului.^[4]

Coordonate: 47°06′29″N 24°03′26″E ({{PAGENAME}}) / 47.10806°N 24.05722°E47.10806; 24.05722
Unguraș
Bálványosváralja
— comună —
Biserica reformată (monument istoric)
Unguraș Unguraș (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	59880
Atestare	1269 ^[1]

Reședință	Unguraș
Sate componente	Unguraș, Batin, Daroț, Sicfa, Valea Ungurașului

Guvernare
- Primar	Cristian-Alin Rotar[*]^[3] (PSD, 1 noiembrie 2024)

Suprafață
- Total	63,62 km²
Altitudine	281 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	2.443 locuitori
- Densitate	48,33 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407570
Prefix telefonic	+40 x64 ^[2]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Modifică date / text

Comuna Unguraș, situată pe valea Bandăului, la cca 12 km sud-est de municipiul Dej.

Comuna este importantă din punct de vedere turistic prin două vestigii turistice: ruinele cetății construită în secolul al XVIII- le. Stăpânită de mai mulți voievozi din Transilvania. Pentru sprijinul acordat de Petru Rareș, voievodului Ioan Zapolya, prin tratatul de la Lipova (mai 1529), alături de alte domenii, dăruiește Domnului Moldovei și Cetatea Ungurașului.^[5]

Istoric

Așezare locuită din perioada preromană, înainte de anul 106 d.Chr..

Satul Unguraș este atestat documentar din 1269, sub numele de Castrum Balwanius ^[1]. De-a lungul timpului apare menționat sub diverse denumiri:

-1291 Balvanius

-1325 Castellanus de Balvanus

-1332-1337 Warala, Balvanus

-1370 Villa Varallya

-1456 Waralya

-1492 Waralya si Marnya

-1593 Varallia

-1612 Bálványos-Váralya

-1639 Bálványosvárallya

-1643 Bálványosvárallia ori Mariafalva

-1662 Varalja

-1808 Unguraș

A aparținut de comitatul Solnocul Interior, iar după reorganizarea din 1876/77 a trecut în Comitatul Solnoc-Dăbâca, ulterior a intrat în componența județului Someș, pentru ca în final să devină parte a județului Cluj.

Descoperiri arheologice

Se atestă descoperirea, înainte de anul 1877 a câtorva cupe din bronz și din aramă, din perioada preromană. Cupele aveau diametre cuprinse între 11-17 cm și înălțimi între 5-8 cm, unele fiind lustruite, ornate simplu cu câteva șiruri de perle (sic), iar altele cu muchii.^[6]

Primari

2004-2008: Gavril Abrudean (PNL)
din 2008: Ildiko Mureșan (UDMR)

Date geologice

În subsolul regiunii există o importantă acumulare de sare gemă, care se extinde între localitățile Unguraș și Nireș de-a lungul Văii Bandău, afluent al Someșului Mic. Corpul de sare are o lungime de cca 5 km (oríentare est-vest), o lățime de 0,6-1 km și o grosime de 200-400 m. Masivul de sare face parte din zona puțin tectonizată de la nord de Gherla, unde sarea a conservat în bună parte poziția stratigrafică inițială, fiind supusă doar la ușoare fenomene de lentilizare, boltire și laminare.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

Obiective turistice

Cetatea Unguraș
Biserica Reformată-Calvină din secolul al XIV-lea (inițial Romano-Catolică).

Demografie

Componența etnică a comunei Unguraș

Maghiari (59,72%)

Români (35,69%)

Romi (2,37%)

Alte etnii (0,12%)

Necunoscută (2,09%)

Componența confesională a comunei Unguraș

Reformați (44,78%)

Ortodocși (34,38%)

Adventiști (8,84%)

Penticostali (5,36%)

Greco-catolici (2,17%)

Romano-catolici (1,35%)

Alte religii (0,74%)

Necunoscută (2,37%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Unguraș se ridică la 2.443 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.777 de locuitori.^[7] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (59,72%), cu minorități de români (35,69%) și romi (2,37%), iar pentru 2,09% nu se cunoaște apartenența etnică.^[8] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (44,78%), cu minorități de ortodocși (34,38%), adventiști (8,84%), penticostali (5,36%), greco-catolici (2,17%) și romano-catolici (1,35%), iar pentru 2,37% nu se cunoaște apartenența confesională.^[9]

Politică și administrație

Comuna Unguraș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Cristian-Alin Rotar[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[10]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	4
	Uniunea Democrată Maghiară din România	4
	Partidul Național Liberal	2
	Uniunea Salvați România	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[11] ^[12]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	2.450	1.217	1.062		116	55
1880	2.540	1.268	1.192	14		66
1890	2.629	1.333	1.223	51		22
1900	3.015	1.331	1.642	40		2
1910	3.014	1.329	1.615	68		2
1920	2.755	1.338	1.335	1		81
1930	3.152	1.590	1.471	3	25	63
1941	3.520	1.657	1.771		78	14
1956	4.107	2.099	1.946	6	48	8
1966	4.131	2.158	1.972			1
1977	4.019	1.873	2.095	2	49	0
1992	3.349	1.349	1.974	1	24	1
2002	3.093	1.131	1.850	1	109	2
2011	2.746	990	1712		42

Personalități

Varaljai Marton, învățat
Misztotfalusi Kis Miklos, scriitor și tipograf
Fekete Mihaly (1820-1871), pedagog

Legături externe

Materiale media legate de Unguraș la Wikimedia Commons
Pagina Primăriei
hu Imagini și planul cetății^{[nefuncțională]}

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Fotografii din Ungurașul de altădată (PDF). Cluj-Napoca: Consiliul Județean Cluj. 2008. ^{[nefuncțională]}

Note

^ ^a ^b Atlasul localităților județului Cluj, p. 243
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.
^ Buta, Iuliu (1980). Cluj Ghid turistic al județului. Sport-Turism. p. 110.
^ Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 15 mai 2021. Accesat în 4 iunie 2008.
^ Structura etno-demografică a României

Imagini

Drumul Unguraș-Nireș
Intrarea în comună
Biserica reformată din Unguraș (monument istoric)
Biserica reformată din Unguraș
Masa Domnului
Coroana amvonului
Turnul
Portalul intrării (detaliu)
Biserica ortodoxă
Turnul
Ruinele de sud-est ale cetății Unguraș (monument istoric)
Drumul Unguraș-Valea Ungurașului

[atlas1-1] Atlasul localităților județului Cluj, p. 243

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[f28c0692c94c4035d200087fc81ade31-3] Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă

[lege_290_2018-4] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.

[5] Buta, Iuliu (1980). Cluj Ghid turistic al județului. Sport-Turism. p. 110.

[6] Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467

[insse_2011_nat-7] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-8] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-9] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[10] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[st-11] „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la 15 mai 2021. Accesat în 4 iunie 2008.

[e2002-12] Structura etno-demografică a României

[4]

[1]

[3]

[2]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]