Comuna Căianu, Cluj

Căianu (în maghiară Magyarkályán) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bărăi, Căianu (reședința), Căianu Mic, Căianu-Vamă, Vaida-Cămăraș și Văleni.

Coordonate: 46°47′13″N 23°54′27″E ({{PAGENAME}}) / 46.78694°N 23.90750°E
Căianu
— comună —
Biserica de lemn din satul Bărăi
Căianu Căianu (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	56354
Atestare	1326

Reședință	Căianu
Sate componente	Căianu, Bărăi, Căianu Mic, Căianu-Vamă, Vaida-Cămăraș, Văleni

Guvernare
- Primar	Daniel-Mugurel Crișan[*]^[2] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	55,11 km²
Altitudine	355 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	2.191 locuitori
- Densitate	46,68 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407120
Prefix telefonic	+40 x64 ^[1]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Căianu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Căianu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Date geografice

Comuna Căianu este situată în Câmpia Fizeșului, pe râul Suatu și se întinde pe o suprafață de 55 km², având o populație de 2.474 locuitori, dispuși în satul Căianu, reședință de comună, respectiv în satele Bărăi, Căianu Mic, Căianu-Vamă, Vaida-Cămăraș, Văleni. Se învecinează cu comunele Jucu, Bonțida, Pălatca, Mociu, Suatu, Cojocna și Apahida.

Relieful este predominant deluros, cu cele mai înalte vârfuri atinse pe Dealul Căianului (545 m) și Dealul Hinteșului (524 m).

Demografie

Componența etnică a comunei Căianu

Români (59,52%)

Maghiari (30,58%)

Romi (2,51%)

Alte etnii (0%)

Necunoscută (7,39%)

Componența confesională a comunei Căianu

Ortodocși (54,5%)

Reformați (16,57%)

Adventiști (13,24%)

Martori ai lui Iehova (2,69%)

Penticostali (2,19%)

Alte religii (2,88%)

Necunoscută (7,94%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Căianu se ridică la 2.191 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.355 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (59,52%), cu minorități de maghiari (30,58%) și romi (2,51%), iar pentru 7,39% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (54,5%), cu minorități de reformați (16,57%), adventiști (13,24%), martori ai lui Iehova (2,69%) și penticostali (2,19%), iar pentru 7,94% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Căianu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Daniel-Mugurel Crișan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	4
	Uniunea Democrată Maghiară din România	3
	Partidul Social Democrat	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Partidul Verde	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[7] ^[8]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	1.984	1.409	498	2	68	7
1880	2.306	1.410	847	12		37
1890	2.690	1.563	1.075			52
1900	2.961	1.876	1.017	39		29
1910	3.250	2.020	1.206			24
1920	3.327	2.040	1.242	1		44
1930	3.610	2.166	1.387	3	28	26
1941	4.073	2.319	1.691	1		62
1956	4.541	2.837	1.679	1	23	1
1966	3.971	2.525	1.446			0
1977	3.723	2.339	1.379		5	0
1992	2.700	1.588	1.109		1	2
2002	2.587	1.758	825	1	3	0

Căianu - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

În arealul comunei au fost descoperite urmele unei așezări rurale romane, în care s-au găsit țigle, ceramică și un altar dedicat lui Asclepios. Monumentul se afla în vecinătatea unor resturi de construcții romane și materiale de construcție (cărămizi și țigle), precum și ceramică provincială. În punctul „Dijmași“, la 50 m de hotarul dintre Căianu și Suatu, s-a descoperit, cu ocazia unor lucrări edilitare, un monument sculptural din piatră reprezentând un altar sau o bază de statuie. Locul descoperirii se află la numai 80 m de punctul, de pe hotarul satului Suatu, unde s-a descoperit un coronament de monument funerar cu doi lei adosați și un sfinx între ei. Descoperirile dispersate pe teritoriul celor două sate aparțin neîndoielnic unei importante așezări rurale. În punctul „La Feredeu“, aflat la sud de sat, s-a descoperit, în anul 1878, un altar din piatră, închinat lui Aesculapius. Ansamblul descoperirilor din acest punct ar putea indica existența unei villa rustica ^[9]. Prima menționare documentară a satului Căianu este din 1326, sub numele villa Kalyán. Ulterior localitatea apare menționată ca utraque Kályán în 1457 și Magiar Kályán (1652). Sat cu populație majoritar maghiară, din secolul al XV-lea cu populația mixtă (maghiară și română). Partea românească a satului devastată complet în secolul al XVII-lea. Populația maghiară și-a schimbat de mai multe ori confesiunea: inițial romano-catolică, după Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea unitariană, apoi (după 1600) reformată-calvină.

Lăcașuri de cult

Biserica Reformată-Calvină din secolul al XVII-lea din satul Vaida-Cămăraș.
Biserica de lemn din Căianu cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" (1750).
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din satul Vaida-Cămăraș.

Obiectiv memorial

Groapa comună a eroilor români din cel De-al Doilea Război Mondial, construită în anul 1944, este amplasată în cadrul cimitirului din localitate și are o suprafață de 6 mp. Aici sunt înhumați 10 eroi dintre care 7 cunoscuți și 3 necunoscuți.

Imagini

Elevi de la Scoala generala din Caianu, Cluj
Căianu
Biserica ortodoxă
Monumentul eroilor
Monumentul eroilor (detaliu)
Școala
Biserica reformată
Căianu
Văleni
Văleni
Văleni
Vaida-Cămăraș
Biserica reformată din Vaida-Cămăraș
Vaida-Cămăraș
Biserica reformată din Vaida-Cămăraș
Bărăi
Monumentul eroilor din Bărăi
Biserica de lemn din Bărăi
Biserica ortodoxă de zid „Sfinții Apostoli Petru și Pavel"
Biserica de zid „Sfinții Apostoli Petru și Pavel" (interior)
Bărăi

Vezi și

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate^{[nefuncțională – arhivă]}
^ Structura etno-demografică a României
^ Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Lectură suplimentară

Monografia comunei Căianu, Ilisie Tuluc, Constantin Costel Neguț, Aura Tuluc, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2011

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Căianu

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[ead436f773aaa68d5243ba9fcddecbc0-2] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[st-7] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate^{[nefuncțională – arhivă]}

[8] Structura etno-demografică a României

[9] Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

[2]

[1]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]