Comuna Sâncraiu, Cluj
Sâncraiu (în maghiară Kalotaszentkirály-Zentelke, în germană Heilkönig/Sehngrall) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Alunișu, Brăișoru, Domoșu, Horlacea și Sâncraiu (reședința).[5]
Sâncraiu | |
Kalotaszentkirály-Zentelke | |
— comună — | |
![]() | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°49′47″N 22°59′18″E / 46.82972°N 22.98833°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 59434 |
Atestare | 1334 [1] |
Reședință | Sâncraiu |
Sate componente | Sâncraiu, Alunișu, Brăișoru, Domoșu, Horlacea |
Guvernare | |
- Primar | Andrei-Gheorghe Póka[*][3][4] (UDMR, ) |
Suprafață | |
- Total | 56,83 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 1.558 locuitori |
- Densitate | 32,7 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407515 |
Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Istoric
modificareSatul Sâncraiu s-a format prin unirea satului cu acest nume (atestat documentar din 1334 sub numele de Senkral) cu satul Zam (Zentelke), aflat pe cealaltă parte a pârâului Călata (sat atestat din 1288). Cele două sate s-au unit la mijlocul secolului al XX-lea.[6]
Generalități
modificareLocalitatea a primit indicatorul de sat european pentru proiecte de salubrizare, tradiții și infrastructură. Toate localitățile din comună au acces la apă curentă.[7]
Localitatea Sâncraiu este cunoscută pentru festivalul măceșelor, festival care are loc în toamna fiecărui an.[8]
Comuna face parte din ținutul etnografic Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg).
Demografie
modificareComponența etnică a comunei Sâncraiu
Maghiari (76,44%)
Români (20,6%)
Alte etnii (0,58%)
Necunoscută (2,37%)
Componența confesională a comunei Sâncraiu
Reformați (72,02%)
Ortodocși (17,39%)
Baptiști (3,21%)
Greco-catolici (1,54%)
Romano-catolici (1,22%)
Alte religii (1,09%)
Necunoscută (3,53%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sâncraiu se ridică la 1.558 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.633 de locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (76,44%), cu o minoritate de români (20,6%), iar pentru 2,37% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (72,02%), cu minorități de ortodocși (17,39%), baptiști (3,21%), greco-catolici (1,54%) și romano-catolici (1,22%), iar pentru 3,53% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]
Politică și administrație
modificareComuna Sâncraiu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Andrei-Gheorghe Póka[*] , de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Uniunea Democrată Maghiară din România | 7 | ||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
Partidul Social Democrat | 1 |
Evoluție istorică
modificareDe-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[13] [14] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
1850 | 1.632 | 625 | 992 | 1 | 14 | 0 | ||
1880 | 3.038 | 1.117 | 1.882 | 5 | 34 | |||
1890 | 3.086 | 1.115 | 1.948 | 8 | 15 | |||
1900 | 3.160 | 1.229 | 1.927 | 3 | 1 | |||
1910 | 3.563 | 1.256 | 2.301 | 6 | 0 | |||
1920 | 3.795 | 1.505 | 2.227 | 11 | 52 | |||
1930 | 3.875 | 1.607 | 2.206 | 14 | 48 | |||
1941 | 3.788 | 1.398 | 2.374 | 1 | 15 | |||
1956 | 3.557 | 1.380 | 2.176 | 1 | 0 | |||
1966 | 3.092 | 1.139 | 1.952 | 1 | ||||
1977 | 2.754 | 882 | 1.853 | 17 | 2 | |||
1992 | 2.053 | 555 | 1.498 | 0 | ||||
2002 | 1.856 | 457 | 1.396 | 3 | ||||
2011 | 1.628 | 336 | 1.288 | 3 |
Legături externe
modificare- Materiale media legate de Sâncraiu la Wikimedia Commons
- Pagina Primăriei
- ro en hu Sâncraiu
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Sancraiu, obiective turistice, evenimente, port popular
Vezi și
modificareBibliografie
modificare- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note
modificare- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 226
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 226.
- ^ Codruța Simina (), „Ora de română cu elevi maghiari: Cenușăreasa? Hamupipőke!”, ONE.ro, accesat în
- ^ „Poftiți la gem de măceșe! Sâmbătă începe, la Sâncraiu, Festivalul Măceșelor”. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Sâncraiu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Structura etno-demografică a României