Beclean
Beclean, cunoscut și ca Beclean pe Someș, (în maghiară Bethlen, în germană Bethlen) este un oraș în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, format din localitatea componentă Beclean (reședința), și din satele Coldău, Figa și Rusu de Jos. Beclean are o populație de 12.000 locuitori și este un important nod de cale ferată.
Beclean | |||
Bethlen | |||
— oraș — | |||
Biserica reformată-calvină din Beclean | |||
| |||
Localizarea orașului pe harta României | |||
Localizarea orașului pe harta județului Bistrița-Năsăud | |||
Coordonate: 47°10′47″N 24°10′47″E / 47.17972°N 24.17972°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Bistrița-Năsăud | ||
SIRUTA | 32483 | ||
Atestare documentară | 1235 | ||
Reședință | Beclean[*] | ||
Componență | Beclean[*] , Coldău, Figa, Rusu de Jos | ||
Guvernare | |||
- Primar | Nicolae Moldovan[*][1][2] (PSD, ) | ||
Suprafață | |||
- Total | 45,36 km² | ||
Altitudine | 252 m.d.m. | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 11.260 locuitori | ||
- Densitate | 240 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 425100 | ||
Localități înfrățite | |||
- Glodeni | Moldova | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Poziția localității Beclean | |||
Modifică date / text |
Istorie
modificare- Becleanul este atestat documentar din 1235 cu numele Bethleem, ca mijloc de protecție împotriva deselor incursiuni tătare au fost ridicate inițial palisade și valuri de pământ.
- Cetatea a fost construită ulterior, pe cheltuiala familiei nobiliare maghiare Bethlen, de care se leagă numele localității.
- În timpul revoltei curuților (1703-1711) cetatea a fost serios afectată.
În anul 1848 generalul revoluționar Józef Bem a obținut la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece.
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Beclean se ridică la 11.260 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.628 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,12%), cu minorități de maghiari (9,66%) și romi (3,24%), iar pentru 7,85% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,98%), cu minorități de penticostali (9,89%), reformați (8,69%), greco-catolici (2,82%), baptiști (1,25%), adventiști (1,07%) și romano-catolici (1,05%), iar pentru 8,5% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Populație istorică
modificareGraficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
- În 1850 la Beclean locuiau 1475 de persoane, dintre care 805 români, 327 maghiari, 163 evrei și 180 din alte etnii.[6]
- La recensământul din 1910 în Beclean locuiau 3070 de locuitori dintre care : 1791 maghiari și 1205 români.
Politică
modificareOrașul Beclean este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Nicolae Moldovan[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
Partidul Național Liberal | 4 | |||||||||
Alianța Dreapta Unită | 2 | |||||||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 2 | |||||||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 |
Educație
modificareȘcoala Gimnazială „Grigore Silași” - clasele primare
modificare- Școala se afla pe strada Petru Maior.
- Având condiții moderne și fiind cea mai nouă școală a orașului.
- Se predă în limba română și maghiară.
- Clasele P-4 cu studiu dimineața.
- Postliceală cu studiu după-masă.
- În anul 2012 a fost comasată prin absorbție de către Școala Grigore Silași
Școala Gimnazială „Grigore Silași”
modificare- Este cea mai veche si cea mai mare școală a orașului (modernizată pe parcurs).
- Cea mai mare capacitate de elevi (1310).
- Limbile de predare sunt româna și maghiară.
- Are clasele 5-8 .
- Se afla în Piața Libertății, nr.19.
Liceul Tehnologic Agricol
modificareGrupul Școlar liceal tehnologic agricol se află pe strada Parcului, în incinta fostului castel Bethlen 1; limba de predare este româna și are 4 profile: 1.Liceu
- Resurse naturale și protecția mediului - Agricultura
- Resurse naturale și protecția mediului - Protecția mediului
2. Școală profesională
- Tehnic - Mecanică
Colegiul Național „Petru Rareș”
modificareColegiul Petru Rareș este alcătuit din 3 clădiri și se află pe strada Liviu Rebreanu, limba de predare este româna.
Învățământul liceal se desfășoară în clădirea D, are următoarele profile:
- Servicii - Economic , (1 clasă)
- Real - Matematică-Informatică , (1 clasă)
- Real - Stiinte ale Naturii , (2 clase)
- Uman - Filologie , (1 clasă)
- Uman - Științe Sociale.
Învățământul gimnazial se desfășoară în clădirea A.
Învățământul primar și pre-primar se desfășoară în clădirea C unde se află și cantina.
Centrul Școlar de Educație Incluzivă
modificareȘcoala pentru copii cu diferite handicapuri și autism.
Grădinița cu Program Prelungit „Albă ca Zăpada”
modificareEste o grădiniță cu program prelungit cu predare în limba română și maghiară.
Este structură a Școlii Gimnaziale Grigore Silași
Grădinița cu Program Normal „1 Iunie”
modificareEste o grădiniță cu program normal cu predare în limba română și maghiară.
Este structură a Școlii Gimnaziale Grigore Silași
Obiective turistice
modificare- Biserica Reformată-Calvină (Piața Libertății) a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic. În această biserică se găsesc morminte ale familiilor nobiliare maghiare Bethlen și Bánffy.[8]
- Primul Castel Bethlen, de pe latura nordică a Pieței Libertății, a fost edificat în secolul al XVIII-lea (1768), în stil baroc. Ancadramente de piatră sculptată; decor de stuc. Parter boltit, un singur etaj. Plan general dreptunghiular. În clădire funcționează în prezent o școală cu profil agricol.
- Al doilea Castel Bethlen, situat pe latura vestică a Pieței Libertății, găzduiește în prezent Școala Generală Grigore Silași.
Personalități
modificare- Lukácsy Kristóf (1804-1876), preot romano-catolic, membru al Academiei Maghiare
- Grigore Silași (1836-1897), preot greco-catolic, filolog, folclorist, membru de onoare al Academiei Române.
- András Bethlen (1847-1898), politician maghiar
- Liviu Maior (n. 1940), istoric și politician român.
- Tomcsányi Mária (n. 1945), redactor de radio și televiziune din Ungaria
- Aharon Zeevi-Farkaș (n. 1948), general israelian
- Radu Afrim (n. 1968) regizor de teatru român
- Cornel Cornea (n. 1981), fotbalist român.
- Mircea Popa (Mircea Bravo) comediant român.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „ERDÉLY ETNIKAI ÉS FELEKEZETI STATISZTIKÁJA” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Monumente - Biserica reformată din Beclean pe Someș
Vezi și
modificareImagini
modificare-
Pavilionul de intrare al castelului Bethlen, azi componentă a Grupului școlar agricol Beclean (monument istoric)
-
Catedrala ortodoxă „Sfântul Andrei”
-
Biserica reformată (monument istoric)
-
Castelul Bethlen Pal, în prezent Primăria orașului Beclean (monument istoric)
-
Beclean este un important nod de cale ferată
Legături externe
modificare