Liviu Maior
Liviu Maior | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (84 de ani)[1] Beclean, România |
Copii | George Maior |
Cetățenie | România[2] |
Ocupație | istoric |
Limbi vorbite | limba română[3] |
Ambasador al României în Canada | |
În funcție – | |
Senator al României | |
În funcție decembrie 2000 – | |
Succedat de | Teodor Maghiar |
Circumscripția | Bihor[*] |
Legislatură | legislatura 2000–2004[*] |
În funcție noiembrie 1996 – ianuarie 2001 | |
Legislatură | legislatura 1996–2000[*] |
Ministru al educației | |
În funcție – | |
Precedat de | Mihail Golu |
Succedat de | Virgil Petrescu |
Partid politic | PSD |
Alma mater | Universitatea Babeș-Bolyai |
Modifică date / text |
Liviu Maior (n. , Beclean, Bistrița-Năsăud, România) este un istoric român, ministru al învățământului între 1992-1996, senator PSD în legislatura 1996-2000 și 2000-2004, ambasador al României în Canada din 2002, tatăl lui George Maior. Liviu Maior a demisionat din Senat la data de 24 martie 2003 și a fost înlocuit de senatorul Teodor Maghiar. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura1996-2000, Liviu Maior a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, UNESCO și Japonia. În legislatura 2000-2004, Liviu Maior a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Coreea și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. În legislatura 2000-2004, Liviu Maior a inițiat 5 propuneri legislative din care 4 au fost promulgate legi. Liviu Maior este profesor universitar.
Distincții
modificare- 1993: Premiul Academiei Române pentru lucrarea "Alexandru Vaida-Voevod între Belvedere și Versailles"
Lucrări
modificare- Românii în armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Ed. Academiei, București 2004.
Predecesor: ' |
Ministrul educației [[]] 1992 – [[]] 1996 |
Succesor: [[]] |
Predecesor: Petre Sălcudeanu |
Ministru al culturii - interimar Ministerul Culturii 5 noiembrie 1993 - 25 noiembrie 1993 |
Succesor: Marin Sorescu |
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în