Deschide meniul principal

Sărmașu

oraș în județul Mureș, România
Sărmașu
Nagysármás
—  Oraș  —
Biserica de lemn din Sărmașu
Biserica de lemn din Sărmașu
Stemă
Stemă
Sărmașu se află în România
Sărmașu
Sărmașu
Sărmașu (România)
Localizarea orașului pe harta României
Sărmașu se află în Județul Mureș
Sărmașu
Sărmașu
Sărmașu (Județul Mureș)
Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°45′3″N 24°9′47″E / 46.75083°N 24.16306°E46°45′3″N 24°9′47″E / 46.75083°N 24.16306°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețMures county coat of arms.svg Mureș

SIRUTA119242
Atestare documentară1329

ReședințăSărmașu[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarIoan Mocean[*][3][4] (PNL, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 6942 locuitori
 - Recensământul anterior, 20027.493 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal547515

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Sărmașu (în maghiară Nagysármás) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Balda, Larga, Moruț, Sărmașu (reședința), Sărmășel, Sărmășel-Gară, Titiana și Vișinelu.

În perioada interbelică, după 1929, comuna de atunci Sărmașu a devenit reședința plășii omonime din județul Cluj interbelic.

LocalizareModificare

Orașul Sărmașu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, în zona centrală a țării, la întretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Teritoriul orașului este străbătut de râul Pârâul de Câmpie, drumul județean DJ151 Luduș - Sărmaș - Cluj-Napoca sau Dej, drumul național DN16 Reghin-Cluj.

Sărmașu se învecinează la nord cu comuna Budești din județul Bistrița Năsaud, la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud-est cu comuna Miheșu de Câmpie din județul Mureș, la vest cu comuna Cămărașu și la nord-vest cu comuna Mociu din județul Cluj.

GeografieModificare

Ca relief, orașul se integrează în zona de coline joase cu înălțimi medii de 380m, înălțimea maximă fiind în jur de 500m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziomuri și soluri brun-roșcate, ce permit o intensă activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie neavând un debit considerabil, fiind în perioada verilor toride aproape secat. Dintre bogățiile naturale cele mai semnificative sunt domurile gazeifere din zonă.[5]

IstoricModificare

 
Sărmașu în Harta Iosefină a Transilvaniei ca N: Sármás, 1769-1773

Localitatea este pentru prima dată atestată documentar la data de 10 aprilie 1329, când Sărmașu este menționat sub numele de Willa Sarmas ca fiind una dintre moșiile regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Totuși, orașul prezintă dovezi de locuire încă din perioada de tranziție la neolitic (2500-1800 î.e.n.), materializate în ceramică de tip Coțofeni. În anul 1348, regele maghiar Ludovic I donează această moșie familiei Swk, așezarea fiind pomenită în următorul context:"Terra nobilium de Swk Sarmas vocata".

Localitatea Sărmașu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei și a țării, locuitorii fiind prezenți la marile evenimente ale istoriei și în mod special la Revoluția de la 1848 când s-au remarcat Alexandru Bătrâneanu și Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei și al doilea ca tribun al aceleiași zone în cadrul administrației lui Avram Iancu.[5]

În timpul dualismului Sărmașu a căpătat un rol tot mai important. Între anii 1894-1895 guvernul Ungariei a cumpărat de la familia Teleki pământ pentru dezvoltarea infrastructurii. Ca urmare a investițiilor localitatea a devenit în 1901 reședința districtului Sărmașu (în maghiară Nagysármási járás) din comitatul Cluj (în maghiară Kolozs vármegye), iar din 1904 a început să funcționeze prima farmacie din zonă. [6] Tot în această epocă, între 1901-1902, a fost construită noua biserică reformată după proiectul profesorului Győző Czigler de la Universitatea Politehnică din Budapesta. [7] În urma cercetărilor făcute în zona Sărmașu-Sărmășel, printr-un program amplu inițiat și finanțat de guvernul Regatului Ungariei, coordonat de profesorul de geologie Lajos Lóczy, au fost găsite în 1909, la Sonda "Kissármás 1", rezerve de gaz metan. În ciuda faptului că cercetarea a avut ca scop determinarea masivelor de sare din subsol, echipa a identificat 860 000 m³ de gaz metan, care la vremea aceea era al patrulea cel mai mare depozit din lume.[8]

În perioada celui de-al doilea Război Mondial așezarea a fost martora mai multor evenimente. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei intră sub ocupație maghiară. Sărmașu rămâne în cadrul României, aflându-se la mai puțin de o oră de mers pe jos de granița cu Ungaria.[9] La începutul războiului, localitatea avea o populație de aproximativ 3200 de oameni, împărțită pe etnii aproape egal între români și maghiari și existând circa 200 de evrei.[10] Pe data de 23 august 1944, România trece de partea Aliaților, armatele germane și ungare trecând la o puternică ofensivă contra noului inamic și pătrunzând în Câmpia Transilvaniei pe o adâncime de circa 30–60 km peste linia de frontieră existentă atunci. La 5 septembrie 1944 armata maghiară ocupă comuna. Din acest moment începe opresiunea împotriva evreilor și românilor de aici. Populația maghiară din zonă ce sprijinea cauza Ungariei, în dorința recâștigării întregii Transilvanii împreună cu garda maghiară încep să jefuiască casele evreilor și românilor.[11] Pe data de 9 septembrie 1944, echipa de jandarmi maghiari ridică din casele lor pe toți evreii din Sărmaș, în numar de 126. Ei au fost duși într-un lagăr improvizat din localitate, alături de alți câțiva români ce îndepliniseră funcții importante în administrarea comunei. Timp de mai multe zile cu toții au fost supuși unui tratament ostil din partea ocupatorilor. În ziua de 15 septembrie 1944, unii dintre români au fost eliberați, iar alți 18 au fost deportați în Ungaria. Deportații au fost duși cu camionul în Cluj, iar aici au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și apoi la Budapesta.[11] Unul dintre cei deportați și apoi declarați morți a fost și preotul greco-catolic Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan. Pe data de 16 septembrie 1944, cei 126 de evrei sunt scoși din Sărmașu și uciși pe dealul Suscut, din apropierea localității Cămărașu.[10] Acest tragic eveniment este cunoscut sub numele de masacrul de la Sărmașu.

În perioada interbelică a fost reședința plasei Sărmaș din județul Cluj (interbelic). În anul 1952, Sărmașu devine sediul raionului cu același nume din cadrul județului Cluj până în 1960 când comuna este arondată raionului Luduș. La reforma administrativă din anul 1968 localitatea a fost alipită județului Mureș.[5]

Începând cu 30 septembrie 2003, prin legea nr. 382, fosta comună Sărmașu a fost ridicată la rangul de oraș.

DemografieModificare



 

Componența etnică a orașului Sărmașu

     Români (65,52%)

     Maghiari (21,66%)

     Romi (10,01%)

     Necunoscută (2,75%)

     Altă etnie (0,04%)


 

Componența confesională a orașului Sărmașu

     Ortodocși (71,49%)

     Reformați (17,01%)

     Greco-catolici (1,22%)

     Adventiști de ziua a șaptea (5,56%)

     Necunoscută (2,93%)

     Altă religie (1,77%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sărmașu se ridică la 6.942 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.493 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,53%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (21,67%) și romi (10,01%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,49%), dar există și minorități de reformați (17,01%), adventiști de ziua a șaptea (5,56%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 2,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[12]

Sărmașu - evoluția demografică
 

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Orașul Sărmașu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan Mocean[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[13]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Uniunea Democrată Maghiară din România3      
Partidul Mișcarea Populară3      
Partidul Social Democrat2      
Asociația Partida Romilor “Pro-Europa”1      

EconomieModificare

Sărmașu are o economie agro-industrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului. Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Obiective turisticeModificare

Obiectiv memorialModificare

Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.

PersonalitățiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ a b c Act oficial redactat de primaria Sărmașu în anul 2002 pentru ridicarea comunei la rangul de oraș
  6. ^ Péter H. Mária: Az erdélyi gyógyszerészet magyar vonatkozásai. Cluj-Napoca, 2002, pg. 47.
  7. ^ „Lajos, Balázs; A nagysármási református gyülekezet története, Maros-Mezőségi Református Egyházmegye”. . 
  8. ^ „Gábor, Dobai; Fejezetek a gázszolgáltatás történetéből”. . 
  9. ^ Anatomia unui masacru de Nicholas M. Nagy-Talavera
  10. ^ a b Matatias Carp, Sărmaș: Una dintre cele mai oribile crime fasciste, București, 1945
  11. ^ a b Niciu Marțian, Racovițan Mihai, Istoria României. Transilvania, volumul II, capitolul VII - Transilvania în cel de-al doilea război mondial, Editura George Barițiu, Cluj Napoca, 1997, disponibilă și în format electronic, informația din acest text fiind luată din paginile 55 și 157 [1]
  12. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  13. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Bibliografie recomandatăModificare

  • Burian, Dinuca, Sărmașu - file de monografie, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2006 ISBN 973-88014-3-5

Vezi șiModificare

Legături externeModificare