Cluj-Napoca

municipiu din județul Cluj, România
(Redirecționat de la Cluj Napoca)
Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).

Cluj-Napoca, Cluj până în 1974 și în limbajul cotidian (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în idiș קלויזנבורג Cloizânburg) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. Având 324.576 de locuitori la recensământul din 2011, este al doilea oraș ca populație din România.[4] Cu o istorie de peste două milenii, orașul este supranumit „Inima Transilvaniei” sau „Orașul Comoară”.[6]

Cluj-Napoca
Kolozsvár
Klausenburg
—  municipiu, reședință de județ[*], mare oraș[*] și oraș  —
Romania-2382 - View from Hotel (7794313314).jpg
Opera nationala romana cluj - teatrul national lucian blaga - 2019iunie.jpgCluj Arena night.jpg
Biserica romano-catolică "Sfântul Mihail".jpgCluj City Walls, Tailors Bastion 2012-002.JPG
Universitatea Babeș-Bolyai.jpg

Stemă
Stemă
Poreclă: „Inima Transilvaniei”[1]
„Orașul Comoară”[2]
Cluj-Napoca (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E / 46.76667°N 23.58333°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA54975
Atestat în1213[3]

ReședințăCluj-Napoca[*]
ComponențăCluj-Napoca[*]

Guvernare
 - PrimarEmil Boc[5] ( PNL, )

Suprafață
 - Total179,5 km²
Altitudine410 m.d.m.
Altitudine maximă405 m.d.m.

Populație (2011)[4]
 - municipiu324,576 locuitori
 - Densitate1,808 loc./km²
 - Metropolitană410,766 locuitori
 - Densitate metropolitană226 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal400001–400930
Prefix telefonic+40 264/364

Localități înfrățite
 - 24 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Primăria Municipiului Cluj-Napoca
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj

Clujul este situat în nordul Depresiunii Transilvaniei, între Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei, pe valea râului Someșul Mic la confluența cu râul Nadăș și cinci alte pâraie.[7][8] Datorită geografiei locale, orașul s-a dezvoltat mai ales pe axa est-vest, de-a lungul limitei sudice a Podișului Someșan fiind flancat la sud de dealul Feleac, iar la nord de dealul Lomb.[7][9] Hotarele administrative ale municipiului cuprind o arie de 179,5 km, iar suprafața construită a municipiului era de 36 km în 2020.[10]

Istoria Clujului începe cu întemeierea așezării numite Napoca de către un trib de daci sau celți în apropierea orașului modern și cucerirea acesteia de către Imperiul Roman. Promovată la rang de municipiu, aceasta este pentru o perioadă capitala provinciei Dacia Porolissensis.[11] După cucerirea Transilvaniei de către maghiari, Clujul a găzduit periodic adunările Dietei Transilvaniei și a fost capitala administrativă a Principatului Transilvaniei în secolele XVIII și XIX.[12] În secolul al XX-lea, Clujul devine parte din România odată cu anexarea Transilvaniei, iar populația orașului se schimbă treptat din majoritar maghiară în română.[13]

Clujul este unul dintre cele mai importante centre academice, culturale, industriale și de afaceri din România. Acesta găzduiește sediile unor firme importante pe plan național, precum Banca Transilvania[14], producătorul de farmaceutice Terapia[15], producătorul de cosmetice Farmec[16] și Berăria Ursus.[17] Din mediul academic Clujean face parte cea mai mare universitate din țară, Universitatea Babeș-Bolyai, dar și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universității Sapientia, cea mai mare universitate cu predare în limba maghiară din România.[18]

EtimologieModificare

ClujModificare

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în 1213 pentru a desemna cetatea orașului medieval. Cuvântul latin clusa/clausa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Sensuri similare sunt atribuite termenului slav kluč, care înseamnă „cheie” și termenului germanic Klause/Kluse, care înseamnă „trecătoare”.[19] Termenul din urmă este păstrat în denumirea în limba germană a orașului, Klausenburg.[20]

 
Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de George Buitul

Numele orașului ar mai putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.[21] O altă ipoteză este că numele provine de la primul său magistrat (de origine maghiară), Miklós/Kolos.[19]

Denumirea veche a orașului în limba română, folosită și de Mihai Eminescu în Poesis, era cea de Cluș, ocazional ortografiată și Klus, după regulile de scriere ale limbii maghiare.[22] Denumirea românească de Cluj a devenit oficială în 1918 dupa unirea Transilvaniei cu România.[23]

NapocaModificare

Originea numelui Napoca este, cel mai probabil, pre-romană.[24][25] Această denumire a așezării a fost menținută după cucerirea Daciei în anul 106 de către coloniștii romani care au construit un castru pe locația centrului Clujului modern.[23] În timpul domniei împăratului Hadrian, castrul este promovat la rang de municipiu și este redenumit Municipium Aelium Hadrianum Napoca.[26] Posibile etimologii pentru Napoca sau Napuca includ numele unor triburi dacice, cum ar fi Naparis sau Napaei, termenul grecesc napos (νάπος), care înseamnă „vale împădurită”, sau rădăcina indo-europeană *snā-p- (Pokorny 971-2), care are semnificația de „a curge”, „a înota” sau „umezeală”.[24]

Cluj-NapocaModificare

 
Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, care a schimbat numele orașului Cluj în Cluj-Napoca.

Schimbarea numelui orașului din Cluj în Cluj-Napoca, s-a efectuat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974 în cadrul politicii „național-comuniste” din timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu.[23][27] Conform decretului, municipiului i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.[28][29]

În alte limbiModificare

Datorită istoriei multietnice a Transilvaniei, Clujului i-au fost date, de-a lungul timpului, mai multe nume în limbile vorbite de către administrațiile sau locuitorii zonei, precum Claudiopolis în limba latină, Clausemburgo în italiană, Kaloșvar în turcă, Kluż în poloneză și קלאזין, Klazin sau קלויזנבורג, Cloizânburg în idiș.[30][31] în maghiară Kolozsvár, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis.

Forma maghiară Kolozsvár a fost înregistrată pentru prima dată în 1246 sub numele de Kulusuar și este o aglutinație a termenilor Kolozs și vár, în limba maghiară, uar sau vár având sensul de „castel”.[32] Datorită diverselor modificări fonetice și ortografice pe care le-a suferit limba maghiară de-a lungul anilor, denumirea orașului are o scriere variabilă în documente istorice, inclusiv cu varianta Koloswar, care apare pentru prima dată într-un document din 1332.[32] Denumirea germană de Klausenburg provine, cel mai probabil, de la numele săsesc Clusenburg/Clusenbvrg, folosit pentru prima dată în 1348 și ortografiat din 1408 drept Clausenburg.[20]

IstorieModificare

Istoria apartenenței statale  
  România 1989–
  RS România 1965–1989
  Republica Populară Română 1947–1965
  Regatul României 1944–1947
  Regatul Ungariei 1940–1944
  Regatul României 1919–1940
  Republica Democrată Ungară 1918
  Austro-Ungaria 1867–1918
  Imperiul Austriac 1804–1867
  Imperiul Habsburgic 1711–1804
  Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
  Regatul Ungariei 1000–1526
  Principatul Ungariei 902 d.Hr.–1000
Țaratul Bulgar 803 d.Hr.–902 d.Hr.
  Haganatul avar 568 d.Hr.–803 d.Hr.
Gepizi 454 d.Hr.–568 d.Hr.
Imperiul Hun 376 d.Hr.–454 d.Hr.
  Imperiul Roman 106 d.Hr.–271 d.Hr.
  Dacia –106 d.Hr.

AntichitateModificare

 
Ruinele castrului roman din Piața Unirii

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca.[33] Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107–108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial.[26] Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus.[26] Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d. Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții.[26] Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc Aureliu sau de Commodus.[26] Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi.[34]

Evul mediu timpuriuModificare

Apahida sub stăpânire gepidă la jumătatea secolului al VI-lea
Țaratul Bulgar la mijlocul secolului al IX-lea

După retragerea romană din Dacia, în anul 271, regiunea trece printr-un proces de ruralizare și descentralizare. Centrele urbane, inclusiv colonia Napoca, sunt abandonate, iar izvoarele istorice despre zona Clujului se împuținează.[35] Începând cu anul 376, zona Clujului este controlată de către Imperiul Hun, această influență încheindu-se în anul 453, odată cu moartea regelui Attila.[36] Regiunea este controlată de gepizi până în anul 568, perioadă în care zona Clujului este probabil să fi avut o importanță ridicată, mormântul unui rege gepid fiind găsit în cadrul Necropolei de la Apahida.[37][38] Până în anul 796, Transilvania este controlata de către avari, iar ulterior, după prăbușirea regatului acestora, de către Primul Țarat Bulgar.[39][40] În secolul al IX-lea, în ajunul cuceririi Transilvaniei de către maghiari zona Clujului făcea parte din Voievodatul lui Gelou.[41]

Fondarea orașului medievalModificare

 
Napoca pe harta Principatului Ungariei

În prima jumătate a secolului al X-lea, apare o așezare în locul vechiului castru Napoca care este cucerită de către triburile maghiare conduse de către Tühütüm. La începutul secolului XI, Ștefan I al Ungariei, instituie o împărțire administrativă a regatului în comitate, bazată pe modelul feudal francez, în care apare pentru prima dată comitatul Cluj (Kolozs vármegye în maghiară). Tot în această perioadă este ridicată o mică fortăreață la Cluj-Mănăștur (Kolozsmonostor în maghiară) unde își avea reședința comitele (comes Clusiensis în latină). Prima mențiune a comitatului o precedă pe cea a localității medievale, într-un document din anul 1173 facându-se referire la Thomas comes Clusiensis, comitele din acea perioadă.

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum Clus.[42] Atât cetatea veche, cât și Mănășturul, au fost însă distruse în timpul marii invazii mongole din anul 1241. Între anii 1242 și 1275, ajung la Cluj mai multe serii de coloniști germani din Renania și Flandra care reclădesc cetatea și încep construcția unei biserici în stil romanic, astăzi cunoscută ca Biserica Franciscană.

În anul 1275, episcopul de Alba Iulia, Petru Monoszló, îl constrânge pe regele minor al Ungariei, Ladislau al IV-lea, să pună Clujul sub administrarea Episcopiei de Alba Iulia.[23][13] Această mișcare a fost vehement contestată de către coloniștii germani cărora le fuseseră promise numeroase privilegii pentru a se muta în regiune și care nu erau mulțumiți de statutul de subordonați ai unei instituții religioase.[23] De-a lungul următorilor 41 de ani, sașii se luptă pentru revocarea acestei decizii, ajungându-se inclusiv la conflict armat între anii 1277 și 1279.[23][43]

Orașul liber regescModificare

Casa în care s-a născut regele Matia Corvin
Bastionul Croitorilor, ridicat în sec. XVI

În data de 19 august 1316, după decenii de presiuni în acest sens, regele Carol Robert de Anjou acordă Clujului statutul de oraș liber regesc la solicitarea comitelui clujean, Stark.[13] Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua Sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării.[44] În același an începe construcția Bisericii Sfântul Mihail.[45]

Împăratul romano-german, Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile orașului liber. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-și întări cetatea orașului cu turnuri, de a le înconjura cu șanțuri și de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri.[46] În anul 1458, a fost fondată instituția Centumviratului, consiliul orașenesc al Clujului până în anul 1848.[47] Acesta era format din o sută de bărbați aleși, jumătate maghiari și jumătate germani.[47]

Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 ha. Cei aproximativ 5.000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite, de asemenea, breslele fierarilor (fabri), morarilor (molendinatori), berarilor (braxatori), croitorilor (sartori) și șelarilor (nerges).[48]

Datorită nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere.

Principatul TransilvanieiModificare

Clujul în secolul XVII
Gravură a Clujului din 1617

După împărțirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit un principat independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și mai ales culturală. În timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj religios deosebit de complex – cu patru religii „recepte” și un regim timpuriu de toleranță religioasă – în Transilvania, orașul a fost un important centru al luteranismului mai întâi, apoi al calvinismului și în cele din urmă al anti-trinitarianismului (care ulterior avea să fie numit unitarianism).[49] Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală, economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la Cluj și ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă.

Perioada HabsburgicăModificare

Clujul în 1759
Piața centrală din Cluj în 1840

La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populație de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul a găzduit tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400.000 de locuitori.

Austro-UngariaModificare

Inaugurarea ansamblului statuar Matei Corvin (1902)
Harta Clujului în 1897 cu Centrul, Cetățuia și Gara

În anul 1867, în urma compromisului prin care a fost constituită Austro-Ungaria, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei.[50][51] Clujul trece în această perioadă printr-un amplu proces de modernizare prin demolarea parțială a Cetății Clujului, lărgirea și pavarea străzilor, construirea unui sistem de canalizare, a unuia de iluminat și edificarea unui mare număr de clădiri monument istoric.[52] Pot fi menționate clădirile administrative precum Palatul Primăriei, Palatul Prefecturii, Palatul de Finanțe și Palatul de Justiție, clădiri culturale precum Teatrul Național, Teatrul Maghiar și Palatul EMKE (azi CFR), sau clădiri religioase precum Palatele Statusului, Liceul Unitarian și Biserica cu Cocoș.[53][54] Printre clădirile cu rol comercial se numără cele patru palate care încadrează Podul Horea de peste Someș (Széki, Berde, Babos și Elian), Camera de Comerț sau Palatul Urania.[53][54] La finalul perioadei Belle Époque, suprafața Clujului crește la peste 10 km , iar populația se dublează față de începutul perioadei, ajungând la aproximativ 60.000.[55][56]

În anul 1872 este înființată Universitatea Franz Joseph, cu predare în limba maghiară, dar și cu o catedră de limbă și literatură română.[57] Până în 1918, activează în cadrul universității lingvistul Sámuel Brassai, botanistul August Kanitz, biologul István Apáthy, medicul Zsigmond Purjesz, istoricul Elek Jakab și folcloriștii români Grigore Silași și Grigore Moldovan.[58] Printre absolvenții din această perioadă se numără omul de stat Iuliu Maniu, poeții George Coșbuc, Emil Isac și Attila József și medicul Iuliu Hațieganu.[59] Pentru a permite desfășurarea activităților universității, sunt construite clădirea centrală a universității, Biblioteca Centrală Universitară și Ansamblul Clinicilor Universitare.[60]

Clujul este conectat la sistemul de căi ferate al Imperiului prin construirea căii ferate Oradea-Cuj (spre vest) în anul 1870 și a căii ferate Cluj–Cucerdea Secuiască (spre sud) în 1871.[61] Tot în 1870 își încep activitatea Uzinele de Material Rulant, iar în 1902 este inaugurată actuala gară Cluj. Tot în această perioadă se construiește prima uzină electrică (1906) și fabrica de încălțăminte Clujana (1911).[62]

Odată cu începerea Primului Război Mondial, în Cluj se intensifică activitatea unionistă, condusă în oraș de Amos Frâncu, Emil Isac și Enea Grapini.[63] La 3 noiembrie 1918 se formează la Cluj Senatul Național Român, care se alătură la scurt timp Consiliului Național Român din Arad.[64]

Perioada interbelicăModificare

Intrarea Regimentului 16 Dorobanți "Fălticeni" în Cluj (1918)
Vedere aeriană a Clujului în 1930

În urma înfrângerii Puterilor Centrale în Primul Război Mondial și a Declarației de la Alba Iulia care hotăra unirea Transilvaniei cu România, în data de 22 decembrie 1918, la Cluj are loc Adunarea Națională Maghiară care solicita ca Ardealul să rămână în componența Republicii Ungare.[65][66] Solicitarea este ignorată de statul român, care în 24 decembrie trimite Regimentele 15 și 16 de infanterie să ocupe Clujul.[65][66]

La începutul anului 1919, primarul Clujului, Gusztáv Haller, împreună cu majoritatea cadrelor universitare ale Universității Franz Joseph, a refuzat să depună jurământul de fidelitate față de noile autorități, fiind ulterior înlăturat din funcție.[65][66] În locul său, Consiliul Dirigent numește primul primar român al orașului, pe Iulian Pop.[65][67]

La 12 mai 1919, Universitatea Franz Joseph este naționalizată și transformată în unitate de învățământ cu predare în limba română, urmând ca din 1927 să fie redenumită în Universitatea Regele Ferdinand I.[68][69] În cadrul acesteia activează, începând cu perioada interbelică, scriitorii Sextil Pușcariu și Onisifor Ghibu, istoricul Alexandru Lapedatu, botanistul Alexandru Borza, medicii Victor Papilian și Iuliu Hațieganu, microbiologul Victor Babeș și savantul Emil Racoviță.[70][71][72][73]

Între anii 1920 și 1940, orașul crește semnificativ, populația mărindu-se de la aproximativ 85.000 la 115.000, iar suprafața construită aproape dublându-se.[56][74] Această creștere este încurajată de activitatea industrială din Cluj, care, în perioada respectivă, avea în componență Fabrica de Tutun, Fabrica de chibrituri, Fabrica Dermata și Cărămidăria, printre altele.[74][75][76] Se conturează noi zone rezidențiale înstărite în cartierele Andrei Mureșanu, Grigorescu și la sud de Ansamblul clinicilor universitare, compuse preponderent din case și vile construite în stil eclectic și neoromânesc.[77] În această perioadă au mai fost construite Catedrala Mitropolitană Ortodoxă, Grădina Botanică, Parcul Sportiv, Parcul Etnografic, Palatul Telefoanelor, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Palatul Bursei de Valori (azi Cercul Militar) și Aeroportul Someșeni (azi Aeroportul Internațional Avram Iancu).[78][79]

Al doilea război mondialModificare

 
Trupele Ungariei întrând în Cluj (1940)

În anul 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul, împreună cu restul Transilvaniei de Nord, a fost cedat Ungariei, care la momentul respectiv era aliată cu Germania Nazistă și contribuia la genocidul inițiat de aceasta împotriva populației evreiești.[80] În 27 martie 1944, trupele germane au improvizat un ghetou temporar în curtea fabricii de cărămizi de pe str. Kajántó din cartierul Iris în care au fost mutați 16.148 de evrei, posesiunile lor fiind confiscate.[80] Din aceștia, aproximativ 80 au reușit să scape și să rămână în oraș, alți 388 au primit refugiu în Budapesta, iar restul au fost trimiși la Lagărul de concentrare Auschwitz în trenuri de transport de vite în perioada mai-iunie 1944.[80][80] Deși în Cluj nu a existat o rețea de ajutor a evreilor deportați, cinci clujeni au primit titlul de „Drept între popoare” datorită eforturilor de a salva membri ai comunității evreiești, printre care episcopul romano-catolic, Áron Márton, sau diplomatul Valer Pop.[81]

Clujul a fost recapturat de către armatele forțelor aliate în octombrie 1944 și reconfirmat ca parte din România prin Tratatul de la Paris din 1947.[82]

Perioada comunistăModificare

Cartierele de locuințe colective construite în anii 1960

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În 1974 autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca.

În această perioadă, Clujul trece printr-un proces de industrializare și urbanizare, populația crescând de la aproximativ 115.000 în anul 1945 la aproximativ 320.000 în anul 1989.

După Revoluția din 1989Modificare

Începând cu anul 1990, în Cluj au avut loc mai multe schimbări de natură socială și economică, având drept cauză amplul proces de dezindustrializare a orașului.[83] Pe plan demografic, Clujul a fost unul din puținele orașe din România în care populația nu a scăzut în epoca post-comunistă.[84]

Din punct de vedere economic, Clujul s-a reorientat de la o economie bazată pe industria prelucrătoare la o industrie bazată pe servicii și personal calificat.[85] Această tranziție a avut loc mai ales după încheierea mandatului primarului Gheorghe Funar (1992-2004), susținător al unei politici economice protecționiste.[86] Singurul sector industrial semnificativ încă activ în limitele orașului este cel chimic (reprezentat prin fabrici precum Terapia), celelalte activități industriale fiind mutate în parcurile din localitățile alăturate, în special Baciu, Apahida și Jucu.[87][88]

GeografieModificare

 
Imagine din satelit cu municipiul Cluj-Napoca și comunele învecinate

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață administrativă de 179,5 km² și o suprafață construită de circa 36 km².[10] Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii.

TopografieModificare

Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m.[89] La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m).[89] Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ș.a.[89] Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.[89]

HidrografieModificare

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.[89]

Faună și florăModificare

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

ClimăModificare

Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm.[90] Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C).[90] Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007).[90] În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).

Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.

Date climatice pentru Cluj-Napoca (1961-1990)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 0.3
(32,5)
3.2
(37,8)
9.9
(49,8)
15
(59)
20.3
(68,5)
22.6
(72,7)
24.5
(76,1)
24.3
(75,7)
20.7
(69,3)
14.6
(58,3)
6.3
(43,3)
1.8
(35,2)
13,6
(56,5)
Media zilnică °C (°F) −3.4
(25,9)
−1.2
(29,8)
4.1
(39,4)
9
(48)
14.2
(57,6)
16.6
(61,9)
18.2
(64,8)
17.8
(64)
14.1
(57,4)
8.5
(47,3)
2.4
(36,3)
−1.5
(29,3)
8,2
(46,8)
Minima medie °C (°F) −6.5
(20,3)
−4.7
(23,5)
−0.6
(30,9)
3.9
(39)
8.6
(47,5)
11.3
(52,3)
12.7
(54,9)
12.2
(54)
8.9
(48)
3.8
(38,8)
−0.7
(30,7)
−4.2
(24,4)
3,7
(38,7)
Ploaie mm (inches) 24
(0.94)
20
(0.79)
22
(0.87)
48
(1.89)
69
(2.72)
95
(3.74)
81
(3.19)
60
(2.36)
36
(1.42)
31
(1.22)
30
(1.18)
32
(1.26)
548
(21,57)
Zăpadă cm (inches) 6
(2.4)
11.5
(4.53)
5.8
(2.28)
1.3
(0.51)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0.5
(0.2)
2.6
(1.02)
5.8
(2.28)
33,5
(13,19)
Umiditate [%] 87 82 74 72 74 77 76 76 78 81 86 88 79
Nr. mediu de zile ploioase 6 5 5 9 11 11 10 8 6 6 7 7 91
Ore însorite 70.9 98.8 165.2 174.7 230.8 238.6 273.8 261.6 204.8 166.2 74.9 54.7 2.015
Sursa nr. 1: Hong Kong Observatory,[91] NOAA[92]
Sursa nr. 2: Deutscher Wetterdienst (umiditate, 1973–1993)[93]

DemografieModificare

Evoluția demografică a Clujului[94][95]

Conform recensământului din 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori.[96] Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în decurs de 100 de ani crescând de peste șase ori ca număr de locuitori, de la o populație de 50.908 în anul 1900, la 328.602 la recensământul din 1992. Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale învecinate.[4]

Pe fondul unei scăderi de populație în toată România după revoluția din 1989, la finalul secolului XX, populația Clujului suferă singura scădere de la începutul înregistrării valorilor, de la 328.602 în 1992 la 317.953 în 2002.[4] Creșterea se reia în primele două decenii ale secolului XXI, înregistrându-se o populație de 324.576 la recensământul din 2011.[97]

Grupuri etniceModificare

Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca
Date de la recensământul din 2011.[4][98]

Populația Clujului este predominant de etnie română (75,71%), existând o minoritate semnificativă de maghiari (15,27%) și una mai mică de romi (1%).[4][98] Pentru 7,13% din populație nu se cunoaște apartenența etnică. Restul de 0,89% este compus dintr-o varietate de etnii fie cu rădăcini istorice în zona Transilvaniei, fie venite din afara Ardealului datorită atractivității economice și academice a orașului.[98][99]

În mod istoric, etnia majoritară în Cluj a fost cea maghiară, această situație schimbându-se începând cu anii 1950, în urma mișcărilor de populație din rural în urban.[56][100][101] Populația orașului a ajuns să aibă aceleași proporții etnice și religioase ca zona rurală înconjurătoare.[102] În primele două decenii ale secolului XXI, profilul etnic al Clujul se diversifică datorită creșterii numărului de studenți străini, azilanți, dar și a numărului de migranți economici atrași de oportunitățile oferite de mediul de afaceri și academic din Cluj.[103]

Comunitatea românăModificare

Înainte de anexarea Transilvaniei de către Regatul României în anul 1918, populația de limbă română a variat, ca proporție din totalul orașului, între 21% în anul 1850 și aproximativ 14% în anul 1910, conform ultimului recensământ organizat de Imperiul Austro-Ungar.[56] În timpul perioadei interbelice, principalul flux migrator este cel din satele și orașele mici din jur, către Cluj. La acesta s-a adăugat și migrația internă a românilor din Vechiul Regat către Ardeal și emigrarea etnicilor maghiari din Transilvania către Regatul Ungariei. Proporția de români în Cluj a crescut la aproximativ 36%, conform recensământului din 1930.[56] Perioada comunistă a adus cu ea un val de urbanizare și industrializare a Clujului și, cu ea, un nou rând de migrare a etnicilor români către oraș, aceștia ajungând la paritate cu populația maghiară în 1956 și depășind-o numeric la scurt timp după.[56][104] După revoluția din 1989, populația română a variat ca proporție între aproximativ 75% și 79%.[98][56]

Comunitatea maghiarăModificare

În mod istoric, maghiarii au fost etnia majoritară a orașului, cetățenii de limbă maghiară alcătuind în jur de 80% din populația orașului până în 1910.[56] Ulterior Primului Război Mondial și a unirii Transilvaniei cu România, proporția de maghiari scade la aproximativ 50% ca urmare a emigrării membrilor comunității și a creșterii numărului de români și evrei.[56] În 1940, Regatul Ungariei anexează Transilvania de Nord conform Dictatului de la Viena, eveniment care duce la un exod al românilor din Cluj și o strămutare în masă a maghiarilor în oraș.[56] Astfel, procentajul de etnici maghiari din Cluj sare de la 46% în 1930 la 85% în 1941.[56] După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Clujul revine sub administrație românească, iar mișcările de populație de la începutul anilor 1940 sunt inversate. Cu excepția populației evreiești, decimată în Holocaust, împărțirea etnică a Clujului revine la cea de dinainte de război.[56]

Conform recensământului din anul 2011, în Cluj-Napoca trăiesc 49.565 de maghiari.[98] După Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și academică intensă.[105][106][107] În oraș funcționează Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat.[108] Tot aici învață și studiază peste 10.000 de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate, în care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. În Cluj se găsesc mai multe instituții maghiare de învățământ superior și cercetare: Universitatea Sapientia, Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai, etc.[109][110][111]

Comunitatea germanăModificare

Alături de comunitatea maghiară, cea germană (sau sasă) este printre cele mai vechi din oraș, primii coloniști germani contribuind la fondarea cetății medievale în jurul anului 1260.[13] În perioada medievală, sașii erau cel puțin la fel de numeroși ca maghiarii, estimându-se că în secolul XV constituiau aproximativ 40% din populația orașului, această proporție scăzând la circa 20% în secolul XVII.[112][113] Pe fondul unor divergențe religioase cu comunitatea maghiară, etnicii germani emigrează treptat din oraș, la începutul secolului XX aceștia alcătuind doar circa 3% din totalul populației.[56] În urma emigrării în masă a populației germane din România în a doua jumătate a secolului XX, în Cluj au mai rămas doar câteva sute de germani.[4]

Comunitatea romăModificare

Comunitatea romă este prezentă în Cluj cel puțin din secolul XIX.[56] În 2011 erau 3.273 de persoane de etnie romă cu reședința în Cluj-Napoca, aproximativ 1% din populația orașului.[98] Romii din Cluj se împart în mai multe comunități compacte, localizate în câteva arii geografice restrânse.[114][115] Cele mai sărace familii trăiesc în comunitatea din ghetoul Pata Rât, împărțit în patru comunități învecinate: Dallas, Cantonului, Zona Verde/Coastei și Rampa.[116][117][118] Alte comunități compacte se mai află la nord de Gară, în cartierul Iris și în părțile estice ale cartierelor Mărăști și Între Lacuri.[114][119][120]

Alte minoritățiModificare

De-a lungul istoriei Clujului, au existat câteva comunități minore, cu o prezență în oraș de doar zeci sau sute de membri. În perioada secolelor XVI - XX, în care Clujul a făcut parte din Monarhia Habsburgică, stat multi-etnic și multi-confesional, în oraș sau stabilit câteva zeci sau sute de ucrainieni, polonezi, cehi, slovaci și sârbi.[98][56] Începând cu secolul XXI, atractivitatea pieței muncii și a mediului academic a determinat un număr tot mai mare de cetățeni străini să se stabilească în Cluj, sporind diversitatea minorităților orașului.[121] Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiau în anul 2015 în Cluj.[122] Cei mai mulți proveneau din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) și Tunisia (297).[122] În anul 2018, numărul cetățenilor străini din Cluj crescuse la 8.900.[123]

ReligieModificare

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca
Date de la recensământul din 2011.[124]

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. În Cluj își au sediul Eparhia Reformată din Ardeal[125], Episcopia Unitariană Maghiară[126] și Episcopia Evanghelică Luterană.[127] Potrivit sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de locuitori cu studii superioare „sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică decât în cazul altor orașe cu aceleași caracteristici culturale”.[128]

Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[97] Numărul ateilor la recensământul din 2011 era de 2.809 de persoane, adică 0,87% din totalul locuitorilor.[129]

Comunitatea ortodoxăModificare

Ortodocșii români alcătuie cea mai numeroasă comunitate confesională a Clujului modern, reprezentând 65,62% din populația orașului în 2011.[129] Istoric, această comunitate a fost una minoritară, în anul 1790 aflându-se doar 129 de ortodocși români în Cluj.[130] Numărul acestora s-a mărit pe măsură ce populația română din oraș a depășit-o numeric pe cea maghiară.[56] Numărul ortodocșilor români a crescut, de asemenea, în urma interzicerii Bisericii Greco-Catolice de către guvernul Petru Groza și integrarea credincioșilor în Biserica Ortodoxă Română.[131]

Comunitatea greco-catolicăModificare

Începând cu formarea Bisericii Române Unite cu Roma la începutul secolului XVIII, Clujul a fost un important centru al comunității greco-catolice.[132]

Comunitatea romano-catolicăModificare

Cultul romano-catolic este unul dintre cele mai vechi din Cluj, acesta fiind adus de coloniștii sași și maghiari la începutul mileniului al II-lea. În anul 2011 erau 14.940 de romano-catolici în Cluj-Napoca, echivalent cu 4,6% din populația orașului.[97]

Comunitățile protestanteModificare

În anul 2011, în Cluj-Napoca erau aproximativ 50.000 de reformați, penticostali, baptiști, unitarieni, martori ai lui Iehova și adventiști de ziua a șaptea.[97]

Comunitatea evreiascăModificare

 
Sinagoga neologă și școala talmudică (dreapta) la începutul secolului XX

Deși primele atestări ale prezenței comunității evreiești în Cluj datează din anul 1481, în oraș nu a existat o comunitate stabilă până în secolul XIX din cauza legilor care restricționau posibilitățile de activitate ale evreilor în Principatul Transilvaniei.[80][133] După relaxarea legilor punitive la adresa acesteia în anul 1851, populația evreiască din Cluj a început să crească într-un ritm accelerat.[80] Aceasta a crescut de la doar 109 în anul 1835, la 13.094 în anul 1930, constituind aproximativ 15% din populația orașului.[56] Populația evreiască scade dramatic în timpul Holocaustului, cele câteva mii de evrei care supraviețuiesc lagărelor de concentrare, revenind în Cluj în 1945.[56][80] În deceniile următoare, mulți dintre aceștia urmează să emigreze fie în Israel, fie în Statele Unite, în secolul XXI rămânând sub 200.[80][56]

Cu toate că dimensiunea comunității evreiești din Cluj a scăzut dramatic față de apogeu, aceasta este în continuare prezentă prin bogata moștenire arhitecturală lăsată orașului.[80] Începând cu anul 1851 și de-a lungul primei jumătăți a secolului XX au fost construite în Cluj cinci sinagogi care deserveau comunitatea în creștere.[80][134][135] Acestea au fost vandalizare în anul 1927 de către bande de studenți afiliate Gărzii de Fier, iar ulterior jefuite și grav afectate în Al Doilea Război Mondial, de ambele dăți fiind restaurate.[80][134] În urma Holocaustului și a emigrării evreilor în Israel, sinagogile Clujului s-au închis treptat, singura rămasă activă până în secolul XXI fiind Sinagoga Neologă, cunoscută și ca Templul Deportaților.[134]

Administrație și politicăModificare

Municipiul Cluj-Napoca este împărțit, din punct de vedere administrativ, în 20 de cartiere și este administrat de un primar și un consiliu local.

Împărțire administrativăModificare

 
Dispunerea cartierelor clujene în 2020

Clujul este împărțit în 20 de cartiere dispuse circular, în jurul centrului, care s-au constituit în trei faze principale.[136] Înainte de jumătatea secolului al XX-lea, s-a dezvoltat Centrul, și cartierele Gruia și Andrei Mureșanu, împreună cu zonele imediat învecinate. Odată cu urbanizarea forțată din timpul regimului comunist, au fost create mai multe cartiere de blocuri: Mănăștur, Gheorgheni, Mărăști, sau Zorilor.[137][138] După revoluția din 1989, datorită liberalizării pieței imobiliare, suprafața construită a Clujului a crescut semnificativ, orașul dezvoltându-se în toate direcțiile, fapt care a dus la apariția unor noi cartiere precum Europa, Borhanci sau Sopor.

Consiliu localModificare

Istoria consiliului local Cluj începe în secolul XV, când împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg acordă urbei dreptul de a-și alege 12 jurați drept consilieri.[46] De-a lungul timpului, consiliul a purtat diverse nume și a avut un număr variabil de membri. După revoluția din 1989, acesta a fost compus din 31 de consilieri, numărul fiind redus la 27 începând cu alegerile din 2004. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[139]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal16                
Uniunea Salvați România5                
Uniunea Democrată Maghiară din România4                
Partidul Social Democrat2                

Primarul ClujuluiModificare

Primarul Emil Boc

Începând cu anul 1860, Clujul a avut 44 de primari: 8 în perioada Marelui Principat al Transilvaniei și a Monarhiei Duale, 11 în perioada Regatului României, 2 în perioada ocupației Transilvaniei de Nord, 15 în perioada comunistă și 7 în perioada post-comunistă. Primarul actual, Emil Boc, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din anul .

Inițial, primăria și consiliul local se întruneau în Casa Sfatului din Piața Unirii, în clădirea cunoscută actualmente sub numele de Primăria veche. Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, activitatea celor două instituții s-a mutat în Palatul Primăriei de pe strada Moților. Deși sediul central al primăriei se află în această clădire, o parte dintre cartierele Clujului dispun de sedii secundare pentru facilitarea interacțiunii cetățenilor cu administrația locală.[140]

Zona metropolitanăModificare

Zona metropolitană Cluj cuprinde municipiul Cluj-Napoca și 19 comune din apropiere: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gilău, Gârbău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni și Vultureni. Conform recensământului din 2011, zona metropolitană Cluj-Napoca avea o populație de 411,379 de oameni.[4] În anul 2020, era estimat că aceasta a crescut până în apropierea a 500,000 de oameni, în mare parte datorită migrației accentuate către Cluj-Napoca și comunele vecine: Florești, Baciu și Apahida.[141]

Calitatea viețiiModificare

Într-un clasament al calității vieții, Cluj-Napoca ocupa, la începutul anului 2021, locul 43 dintre 91 orașe europene studiate.[142] Cluj-Napoca se afla în clasament deasupra unor metropole precum Barcelona (locul 59), Paris (locul 75), Londra (locul 62), Roma (locul 80) sau Moscova (locul 85).[142] Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate, nivelul de poluare.[142]

Din punct de vedere al criminalității, Cluj-Napoca este unul dintre orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România.[143] Un studiu efectuat în anul 2020 a clasat Clujul pe locul 13 din lume ca siguranță (din 374 de orașe evaluate) și pe locul 1 din România.[144][145] Baza de date statistice Numbeo arată că, în anul 2021, cea mai mare problemă de criminalitate percepută de locuitorii Clujului este cea a corupției și solicitării de mită, crimele violente fiind relativ rare.[146] Același studiu arată că 91% din locuitorii orașului se simt în siguranță mergând singuri pe stradă ziua, iar 76% noaptea.[146] Un top al siguranței cartierelor din 2017 pune cartierul Grigorescu pe primul loc din țară, urmat îndeaproape de cartierele Gheorgheni și Zorilor.[147] Statisticile Inspectoratului de Poliție Cluj arată un nivel relativ constant de criminalitate între anii 2012 și 2020.[148]

HeraldicăModificare

Stema Orașului Liber
Stema Interbelică
Stema din timpul RSR
Stema actuală

Cel mai vechi simbol al administrației Clujului este sigiliul orașului liber, acordat de Ludovic de Anjou în anul 1369 și folosit de atunci pe acte administrative și judecătorești. Sigiliul are în prim plan un zid de cetate cu șapte creneluri, iar în mijlocul acestuia, o poartă cu hersă. Deasupra lor, în fundal, se află 3 bastioane crenelate cu fereastră. Acest simbol apare pe acoperișul Primăriei vechi din Piața Unirii, pe o lojă a Teatrului Național din Cluj, pe Obeliscul Carolina, în Biserica Sf. Mihail și este, de asemenea, încorporată în emblema Universității Babeș-Bolyai.

Stema orașului liber încadrată într-un scut francez cu o coroană deasupra a fost folosită ca simbol oficial al orașului în perioada interbelică. Aceasta a fost schimbată în perioada comunistă cu o stemă în formă de scut polonez împărțit în trei secțiuni, unite în mijloc de un scut francez pe care apărea stema Republicii Socialiste România. Pe cele trei secțiuni ale stemei apăreau: în stânga, o roate zimțată pe fundal și un compas în prim plan, în dreapta, o carte deschisă, iar jos, cetatea cu trei turnuri.

Stema actuală a Clujului a fost adoptată în anul 1999 local și în Hotărârea de Guvern nr. 221/2006, fiind desenul unei eleve în urma unui concurs organizat în 1995 de Primăria Cluj-Napoca, condusă de Gheorghe Funar. Aceasta conține imaginile Monumentului Memorandiștilor, a zeiței Minerva și un draco dacic, în secțiuni separate într-un scut francez cu o coroană deasupra, simbolizând statutul de municipiu reședință de județ al orașului. Însă simbolurile nu au legătură cu însemnul heraldic tradițional al capitalei Transilvaniei: trei turnuri deasupra unei porți deschise, cu grilaj și șapte creneluri, însemn care nu a fost eliminat în perioada regimului comunist.[149]

Nicolae Edroiu, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, președintele Filialei Cluj a Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, a menționat în 2010, pentru Adevărul, că însemnul oficial nu este și legal. Edroiu a fost acționat în instanță în 2003 de către Primăria Cluj-Napoca deoarece nu a aprobat stema. În 2009, primarul Sorin Apostu, a spus că a renunțat la proces. În 2010, două persoane fizice au făcut o petiție prin care militau pentru revenirea la stema orașului de dinainte de perioada comunistă.[149]

EconomieModificare

 
Uzinele de Material Rulant, monument de arhitectură industrială[150]

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă specializată, infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă de servicii sunt în extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata scăzută a șomajului, care se situează la aproximativ 1%.[151]. Conform unui studiu al Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor al orașului raportat la puterea de cumpărare este la nivelul de 150% din media UE.[152] Cluj-Napoca a dat naștere unor companii românești importante precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și accesorii) și altele.

Industria prelucrătoareModificare

Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de mașini, farmaceutică și cosmetică.[153] Forța de muncă relativ ieftină și înalt calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I, II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m².[154]

IT&CModificare

În 2017, un studiu specializat constata că unul din 11 angajați din Cluj-Napoca lucrează în domeniul IT, iar în 2019 firmele IT&C clujene aveau aproape 20.000 de angajați și se apropiau de o cifră de afaceri de 1 miliard de euro.[155] Pentru o mai bună colaborare, firmele din industrie au format asocieri între ele, cu mediul academic, cu administrația locală și cu diverse ONG-uri.[156] Printre aceste asocieri se numără Cluj IT Innovation Cluster care include peste 70 de companii,[157] sau Transilvania IT Cluster, care numără peste 120 de companii membre, care au împreună peste 8200 de angajați și o cifră de afaceri de peste 445 de milioane de euro.[158]

FinanțeModificare

În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.[153] De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăților de asigurare-reasigurare din țară, precum și fonduri de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului în aceste servicii a început în anii '90, aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind arhicunoscute la nivel național. Tot în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf, liderul pieței de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu același nume, care în 2019 a devenit cea mai mare bancă din România.[159] Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT Operational Leasing și BT Medical Leasing.

ConstrucțiiModificare

 
Un ansamblu rezidențial tipic construcțiilor secolului XXI

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015.[160] Cele mai multe dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.[160]

ComerțModificare

 
Interiorul Iulius Mall

Sectorul comerțului este cel mai dezvoltat dintre sectoarele economice prezente în Cluj-Napoca, cuprinzând 6.389 de firme înregistrate în anul 2014. Dintre acestea 3.266 practicau comerțul cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.[154] În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor importante magazine de tip cash and carry (Metro, Selgros), hipermarketuri și supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa). Pe piața de bricolaj sunt prezente magazinele companiilor Leroy Merlin, Dedeman, Brico Depot, Arabesque și Ambient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.

Principalele centre comerciale din Cluj sunt Iulius Mall și VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center).[161] Primul a fost inaugurat în anul 2007, se află în partea de est a orașului, are o suprafață totală de 147.000 m² și a fost vizitat de peste 11 milioane de persoane în anul 2014.[154] Cel de-al doilea a fost inaugurat tot în 2007, în partea vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproximativ 28 ha și a fost vizitat de 9 milioane de persoane în anul 2014.[13] În centrul orașului se află Magazinul Central care are o suprafață comercială de 20.000 m² și Platinia Shopping Center, construit pe fosta locație a fabricii de bere Ursus, cu o suprafață de aproximativ 14.000 m².[13] Centre comerciale mai mici sunt Sigma Shopping Center în cartierul Zorilor (suprafață de 6.000 m²), Sora Shopping Center (suprafață de 5.000 m²) într-o clădire interbelică din centru, sau Winmarkt Someș (suprafață de 7.800 m²) în cartierul Mănăștur.

Industria alimentarăModificare

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi.[153] Prin tradiția universitară și cea de centru economic al județului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație, sucursala Institutului Național de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci piețe agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră într-un amplu proces de modernizare.[153]

TurismModificare

Evoluția numărului de turiști în Cluj[162]

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural-științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de rezonanță națională, de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice – așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și un valoros muzeu botanic.

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.[154] Turismul din Cluj a fost puternic afectat de pandemia COVID-19.[163]

TransportModificare

Transportul rutierModificare

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice).[necesită citare] Clujul este traversat de drumul european E60 (BucureștiOradeaBudapestaViena), de drumul european E81 (Muncaci-Halmeu-Constanța) sau de DN1 (Borș-București).

Transportul publicModificare

Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin intermediul a 77 linii de autobuz, din care 49 urbane și 28 metropolitane, care leagă localitătile invecinate de oraș, 10 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de microbuz.[164][165] Compania este dotată cu 243 de autobuze (tip: Renault/Irisbus Agora, Iveco Urbanway, Solaris Urbino 18 sau MAN), 98 de troleibuze (tip: Irisbus/Renault Agora long, AstraBus sau Iveco Astra Town 118), 29 de tramvaie (tip: Tatra KT4D, Tatra KT4DM sau PESA 120NaR) și 10 microbuze. Din anul 2018, au intrat în circulație mai multe autobuze diesel de tip Mercedes-Benz Conecto și autobuze electrice tip Solaris Urbino 12.[166] În anul 2014, serviciile Companiei de Transport Public au fost utilizate pentru circa 150 de milioane de călătorii.[154] Între anii 2011 și 2015 s-au efectuat lucrări de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca, fiind înlocuită infrastructura din tot orașul care data de la finalul anilor 1980 și se afla într-o stare avansată de degradare.[167]

Transportul activModificare

Începând cu anii 2010, în Cluj s-a început construcția de infrastructură pentru transport activ, folosind biciclete sau trotinete.[168] Până în anul 2020 au fost delimitate benzi de carosabil cu o lungime de aproximativ 40km pentru folosirea de către utilizatorii transportului activ.[168] Acestea erau localizate preponderent în zona centrală, nefăcând legătură cu zonele rezidențiale ale orașului, fiind, din acest motiv, utilizate relativ redus.[168] În 2015 a fost lansat de administrația locală un serviciu de închiriere de biciclete numit Cluj Bike.[169]

Transportul feroviarModificare

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosință a căii ferate Oradea–Cluj.[170] Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea nedublată și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaționale pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” și „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia este dublă și electrificată. Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă de CFR pentru că nu mai era rentabilă.[171]

În anul 2020 au început studiile de fezabilitate pentru extinderea infrastructurii feroviare a Clujului prin înființarea unor servicii de tip tren metropolitan care să circule pe ruta Nădășelu-Baciu-Cluj-Aeroport-Apahida-Jucu-Bonțida.[172][173] În același an au început studiile pentru realizarea unei linii de metrou ușor pe ruta Florești-Mănăștur-Centru-Mărăști.[173]

Transportul aerianModificare

 
Terminalul de pasageri al Aeroportului Internațional Cluj

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2019 la numărul record de 2.921.392 de pasageri. [174]

ArhitecturăModificare

Clujul deține un amplu ansamblu de monumente istorice, edificate în stiluri diverse, care au adus urbei supranumele de „Oraș Comoară”. Dintre cele mai vechi se numără fortificațiile medievale, lăcașurile de cult gotice din timpul Regatului Ungariei, sau casele, palatele și bisericile în stil renascentist și baroc, construite în timpul Monarhiei Habsburgice. În secole XIX și XX au fost ridicate edificii în stil eclectic, neoclasicist sau Art Nouveau, iar după al Doilea Război Mondial, a devenit dominant stilul realismului socialist.

FortificațiiModificare

Bastionul Aurarilor (demolat 1859)
Poarta de pe Str. Podului (demolată 1868)

De-a lungul istoriei Clujului, au fost construite 4 principale sisteme de fortificații în zona centrului orașului, din care 3 mai sunt vizibile și în prezent și sunt frecventate ca obiective turistice: un fragment din ruinele Castrului Roman Napoca, aflat în Piața Unirii.[175] Din perioada primelor secole ale erei noastre, s-a păstrat un fragment din ruinele Castrului Roman Napoca, aflat în Piața Unirii, mai multe fragmente din a doua cetate medievală și rămășițele Cetățuii.[176]

Ruinele Bastionului Pantofarilor
Bastionul Postăvarilor

În timpul Epocii Medievale, Clujul a avut două serii de fortificații de apărare. Prima, de dimensiune mai mică, a fost parțial distrusă de o invazie tătară în secolul XIII, rămășițele sale fiind încorporate în cea de-a doua cetate medievală a Clujului, construită după obținerea titlui de Oraș Liber în anul 1316.[13][177] Aceasta înconjura zona actualului centru istoric și era constituită din zidurile de apărare și 20 de turnuri, deținute de breslele Clujului. Dintre aceste, astăzi mai există Bastionul Croitorilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul Lăcătușilor (devenit ulterior Turnul Pompierilor) și Bastionul Pantofarilor (parțial demolat).[178] Doar primele două și-au menținut arhitectura originală.[175]

Ultimul rând de fortificații a fost construit între 1715 și 1735 de către Monarhia Habsburgică pe dealul Cetățuii.[179] Fortăreața era în formă de stea, era dotată cu o redută și un turn și era înconjurată de bastioane. Doar o parte din clădirile vechii cazarme au supraviețuit până în prezent, o parte fiind demolate în perioada comunismului pentru a construi Hotelul Belvedere și Turnul Parașutiștilor.[179] Pentru a conserva și restaura situl Cetățuii, în anul 2020 a fost elaborat un plan de reamenajare a zonei care prevedea readucerea vârfului dealului la forma de stea din secolul XVIII, crearea unei piațete în locul parcării hotelului și redeschiderea porții de vest către public.[179]

Lăcașuri de cultModificare

Stil goticModificare

Cele mai vechi biserici din Cluj au fost construite în stilul gotic în evul mediu târziu și se află în zona centrală și de vest a orașului. Biserica Sf. Mihail, finalizată în anul 1390, se află în punctul central al orașului, în Piața Unirii, și are în componență un turn cu ceas cu înălțimea de 80m, fiind al doilea cel mai înalt turn al unei biserici din România.[180] Biserica de pe Ulița Lupilor, construită între 1486 și 1516 de către ordinul franciscan, se află în centrul vechi al Clujului, în apropierea Bastionului Croitorilor, și îi aparține Bisericii Reformate din anul 1620. Biserica Calvaria este cea mai veche biserică încă în folosință din Cluj, datând din 1095 și se află în centrul fostului sat Mănăștur, devenit în anul 1965 cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca.[181]

În secolul al XIX-lea, pe ruinele unei biserici vechi aflate într-o stare avansată de degradare, a fost construită singura biserică în stil neogotic din Cluj-Napoca, Biserica Sfântul Petru, romano-catolică.[182]

Stil barocModificare

Cele mai multe biserici monument istoric din Cluj-Napoca au fost construite în stilul baroc și se află, exclusiv, în centrul orașului. Singurul lăcaș al Bisericii Ortodoxe construit în acest stil este Biserica Ortodoxă din Deal, finalizată în anul 1796.[183] Mai multe ordine catolice au construit biserici și mânăstiri în Cluj, dintre care se mai află în uz Biserica Franciscană (construită inițial în stil romanic[184]), Biserica Minoriților și Biserica Piariștilor.[185][186] În stil baroc au mai fost construite Biserica Bob, cel mai vechi lăcaș greco-catolic din oraș, și două biserici ale unor culte protestante, Biserica Evanghelică-Luterană și Biserica Unitariană.[187]

Epoca modernăModificare

Începând cu secolul al XIX-lea, mai multe lăcașuri de cult au fost construite în Cluj în stiluri atipice pentru oraș până în momentul respectiv. În stilul arhitecturii clasice a fost construită Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos, finalizată în anul 1879.[188] În stilul maur a fost construită în anul 1887 Sinagoga Neologă, cunoscută astăzi și ca Templul Memorial al Deportaților Evrei.[189][190] Acesta este singurul templu mozaic încă funcțional în oraș dintre cele 5 care au existat la începutul secolului XX.[191]

Stilul secesiunii vieneze este reprezentat în Cluj prin Bizerica cu Cocoș, construită între anii 1913 și 1914 după planurile arhitectului Károly Kós, și este numită după cocoșul de alamă care decorează vârful turnului sudic.[192][193] În urma anexării transilvaniei de către Regatul României, noua administrație a dispus construirea unei catedrale ortodoxe române în centrul orașului. Astfel, Catedrala Mitropolitană, aflată în Piața Avram Iancu, a fost construită între anii 1920 și 1930 în stil neobrâncovenesc.[194]

Clădiri culturaleModificare

Clujul deține un număr de clădiri culturale monument istoric, în mare parte, amplasate în centrul orașului. Clădirea Teatrului Național, aflată în Piața Ștefan cel Mare, a fost construită între anii 1904 și 1906 de către arhitecții austrieci Hermann Helmer și Ferdinand Fellner în stil baroc-rococo și a fost utilizată de către teatrul maghiar până în 1918.[195] În acel an, Consiliul Dirigent al Transilvaniei a ordonat ca teatrul și opera maghiară să se mute în clădirea de lângă râul Someș, cunoscută astăzi ca Teatrul Maghiar de Stat, clădire construită între 1909 și 1910 la inițiativa regizorului Jenő Janovics și proiectată de arhitecții Márkus Géza și Frigyes Spiegel.[23] Fațada originală a acestei clădiri a fost înlocuită între anii 1959 și 1961 cu una în stilul realismului socialist.[23]

Din patrimoniul arhitectural fac parte și mai multe clădiri academice, printre care clădirea Institutului Teologic Protestant, inaugurată în anul 1895, Biblioteca Centrală Universitară, construită între anii 1906 și 1908 în stilul secesiunii vieneze, sau Casa Universitarilor, construită între 1935 și 1937 în stil art deco.

Case și conaceModificare

Conform listei oficiale, în Cluj-Napoca există 199 de case monument istoric.[196] Dintre cele mai vechi, sunt notabile Casa Matia, construită în secolul XV, în care s-a născut Matei Corvinul, rege al Ungariei, și Casa Hintz, în care a fost deschisă prima farmacie din Cluj, în anul 1573.[197] De dinaintea secolului XIX, mai sunt semnificative casa în care s-a născut matematicianul János Bolyai, Casa Schleunig[198], ridicată în anul 1450 și decorată ulterior de sculptorul Anton Schuchbauer[199], Casa Wolphard-Kakas[200], construită în secolul XVI în stil renascentist, sau Casa Heltai, în care a trăit primul reformator religios și tipograf al Clujului, Gáspár Heltai.[201] De însemnătate mai este și clădirea fostei primării, cunoscută și sub numele de Casa Sfatului (Tanácsház în maghiară), construită în stil neoclasicist între anii 1842 și 1845, după planurile arhitectului Anton Kagerbauer.[202]

În secolele XIX și XX, au fost construite case în eclectic, precum Casa Benkő sau Casa Piuariu-Molnar, sau în stilul secesiunii vieneze, precum Casa Învățătorului.

PalateModificare

În Piața Unirii din centrul Clujului se află mai multe palate ale fostelor case princiare maghiare ale Transilvaniei. În stil baroc, în secolul XVIII, au fost construite Palatul Teleki și Palatul Bánffy, proiectat de arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, clădire în care astăzi se află Muzeul de Artă al Clujului.[203] Au mai fost construite Palatul Wass, în stil renascentist, Palatul Rhédey, în stil eclectic, și Palatul Jósika (numit și Casa cu picioare), în stil neoclasicist.[204] În apropierea acestora, se află ansamblul de palate din jurul Podului Horea: Palatul Babos, Palatul Berde, Palatul Széki și Palatul Elian. Construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, acestea sunt tipice arhitecturii Belle Époque, cu influențe din stilul neoclasicist și al secesiunii vieneze.

La finalul secolului XIX și începutul secolului XX, au mai fost construite în stil eclectic Palatul Regionalei CFR (inițial Palatul EMKE), Palatul de Justiție, Palatul Primăriei (construit cu influențe neobaroc) și Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe (inițial sediul Administrației Domeniilor Forestiere al Austro-Ungariei). În stilul secesiunii vieneze s-au construit Palatul Prefecturii și Palatul Urania, iar în stil neoclasic, Palatul Reduta (astăzi sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei), Palatul Poștei și Palatul de Finanțe.

Monumente și statuiModificare

Principalele monumente din Cluj-Napoca au fost inaugurate în patru perioade principale: perioada Monarhiei Habsburgice și a Imperiului Austro-Ungar, perioada interbelică, perioada comunistă și perioada de după 1989.[205][206] Cel mai vechi monument major, Statuia Sf. Maria Protectoare, cunoscută și ca Statuia Ciumei, a fost ridicat după epidemia de ciumă care a afectat Clujul între 1738 și 1742 și face parte dintr-o serie de astfel de monumente inaugurate de către administrația imperială în semn de mulțumire către divinitate pentru eradicarea pestei.[207] În 1831 este amplasat, în Piața Mare, Obeliscul Carolina, în onoarea împărătesei Austriei, care a vizitat Clujul alături de împăratul Francisc în acel an.[208] În anul 1902, acesta este mutat în Piața Muzeului pentru a face loc ansamblului de sculpturi reprezentându-i pe regele Matia Corvin alături de generalii săi.[209][210] În 1904 a fost instalată în Piața Lucian Blaga (atunci Piața Sf. Gheorghe) o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga, monument realizat în anul 1373 de doi sculptori Clujeni.[211][212]

La începutul perioadei interbelice, Clujul a primit din partea Romei o copie a statuii Lupa Capitolina, amplasată inițial în Piața Unirii, iar în prezent în fața Catedralei Greco-Catolice.[213][214] În timpul Republicii Socialiste România, au fost inaugurate statuia lui Mihai Viteazu,[215] statuia lui Baba Novac,[216] statuile lui Horea, Cloșca și Crișan[217] și statuia Școlii Ardelene.[218] După revoluția din 1989, au mai fost adăugate statuia lui Avram Iancu[219] și Monumentul "Glorie Ostașului Român"[220] în zona Catedralei Metropolitane, Monumentul Memorandiștilor[221] și Monumentul Stâlpii Împușcați[222] în Piața Unirii și Monumentul Rezistenței Anticomuniste la intrarea în Parcul Central.[223]

PiețeModificare

Existau, în anul 2020, 19 locații în Cluj-Napoca cu denumirea de piață, excluzând piețele agroalimentare.[224] Piața Unirii, cunoscută în trecut ca Piața Regele Matia sau Piața Centrală, se află în centrul orașului și este considerată punctul zero al Clujului.[225] În zona centrală mai sunt 5 alte piețe istorice: Piața Avram Iancu (Piața Victoriei până în 1993), Piața Lucian Blaga (Piața Păcii până în 1995), Piața Mihai Viteazul, Piața Muzeului și Piața Gării.[224] Restul piețelor sunt de mici dimensiuni și se află în cartierele rezidențiale ale orașului.[224]

ParcuriModificare

Cazinoul din Parcul Central
Biserică din Parcul Etnografic

Clujul are în folosință 5 parcuri majore aflate, fie în zona centrală, fie în zonele alăturate: Parcul Central (13 ha)[226], Parcul Iuliu Hațieganu (20 ha)[227], Grădina Botanică (14 ha)[228] și Parcul Etnografic (16 ha)[229] și Parcul Cetățuia (12 ha).[230][231] Pe lângă acestea, mai există alte șase parcuri de dimensiuni mai mici și patru baze sportive în cartierele Clujului.[230] Raportat la populația din anul 2018, Clujul deține 25.28 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor.[232]

Principalele parcuri ale Clujului au fost date în folosință în secolul XIX și începutul secolului XX și conțin clădiri de importanță istorică locală. În Parcul Central, deschis în anul 1830 sub numele de Népkert (Grădina Populară), se află clădirea Chios și Casinoul,[233][234] ambele construite la sfârșitul secolului XIX după proiectele arhitectului clujean Lajos Pákey.[235] Parcul Iuliu Hațieganu a fost construit între anii 1930 și 1932, sub îndrumarea medicului internist Iuliu Hațieganu care dorea să creeze un parc sportiv în oraș.[227] Amenajarea Grădinii Botanice a început în anul 1920 după planurile botanistului Alexandru Borza, având la bază grădina Universității Franz Joseph, preluată de către administrația română de la cea maghiară după Marea Unire.[228][236] Parcul Etnografic, înființat în anul 1929 și amenajat sub îndrumarea lui Romulus Vuia, face parte din Muzeul Etnografic al Transilvaniei și este primul muzeu în aer liber din România.[229][237]

Cimitirul HajongardModificare

Cripta Bethlen
Lespede

Numit oficial Cimitirul Central și supranumit Panteonul Transilvaniei, Cimitirul Hajongard adăpostește numeroase statui, obeliscuri, morminte și cripte elaborat împodobite.[238][239] Printre personalitățile îngropate în Hajongard se numără familiile maghiare princiare și nobiliare Teleki, Bethlen, Kendeffy, Bánffy și Apor, scriitori precum Sámuel Brassai, Emil Isac, Janos Apaczai Csere și Ion Agârbiceanu, compozitorul Gheorghe Dima, sculptorul Virgil Fulicea, medicul internist Iuliu Hațieganu, savantul Emil Racoviță și arhitectul Károly Kós.[240] Cimitirul se află pe lista de monumente istorice a României, iar, în trecut, a fost sugerat ca acesta să fie înregistrat în patrimoniul mondial UNESCO.[241]

CulturăModificare

Există în Cluj o gamă largă de activități și întreprinderi din domeniul culturii, orașul având o bogată istorie a teatrului, cinematografiei și muzicii.[242][243] Sunt prezente la Cluj patru instituții publice naționale de cultură: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară și Opera Națională Română.[244][245] În oraș activează filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor Plastici, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor.[246] De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale, precum Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Italian, British Council, Centrul Cultural Brazilian „Casa do Brasil”, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius și multe altele.

CinematografieModificare

Cinema ARTA
Clădirea Urania - primul cinema al Clujului

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului al XX-lea. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii. La studiourile din Cluj ale lui Janovics și-a început cariera cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály Kertész), câștigător al premiului Oscar pentru filmul Casablanca.

Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul 1906 și a constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre spectatori.[247] Favorit este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol și a suferit multe transformări de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcțiune odată cu Palatul Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.[247] Acum, pe lângă proiecții de film rulate ocazional, se organizează și concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziții, fiind mai degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte șapte cinematografe: Odeon Cineplex (VIVO!), Cinema City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și Mărăști.

DramaturgieModificare

Teatrul Național și Opera Națională Română
Teatrul Maghiar și Opera Maghiară

Pe scena Operei Naționale Române a debutat în anul 1990 soprana Angela Gheorghiu.[248]

Muzee și galerii de artăModificare

 
Muzeul de artă

Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Național de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei, Muzeul de Mineralogie, Muzeele Universității Babeș-Bolyai și Muzeul Mitropoliei Clujului.[249] Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în special pentru artele vizuale. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii.

FestivaluriModificare

 
Festivalul Untold pe Cluj Arena

Clujul găzduiește mai multe festivaluri de muzică care atrag anual sute de mii de participanți.[250] Printre acestea se numără Untold[251], Electric Castle, Toamna Muzicală Clujeană, Transilvania Jazz Festival, Festivalul Mozart,[252] Jazz in the Park,[253] Festivalul de Muzică de Cameră „SonoRo”[254] și Festivalul Ligeti.[255]

Festivalului Internațional de Teatru „Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”, Festivalul internațional de film Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Primăvara Cafenelelor, Festivalul Cluj Modern sau Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o deja Clujul.[256] Începând cu 2017, Cluj-Napoca este gazda Cluj Pride, primul festival de anvergură destinat comunității LGBT din Transilvania.

În 2012 au avut loc la Cluj cca. 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.[256]

GastronomieModificare

Cea mai veche rețetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei à la Cluj.[257] Bucătăria clujeană se remarcă prin gustul dulce și sațiozitatea preparatelor.[257] Inspirația austro-ungară în materie de gastronomie se face resimțită în bucătăria clujeană, un exemplu de preparat fiind gulașul.

Străzile Clujului sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu specific secuiesc. Alt desert faimos al Transilvaniei, vargabelesul (budincă de tăieței cu brânză de vaci) s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la inițiativa unui hangiu.[257]

Viața de noapteModificare

Viața de noapte în Cluj este vibrantă, cu o mulțime de cluburi și petreceri studențești, inedite sau sofisticate. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA (Nest of Angels), Midi (singurul club din România cotat de revista britanică DJ Mag ca fiind unul dintre cele mai bune din lume),[258],/Form Space, Flying Cyrcus, Janis, Diesel, After Eight, Phi 18 (destinat în principal studenților), Bamboo și Euphoria Music Hall. Cluj-Napoca este printre puținele orașe din România care are un club destinat comunității LGBT.[259] Deținut de activistul Lucian Dunăreanu, clubul Delirio a luat ființă în 2011.[260]

Cele mai multe baruri și puburi se găsesc în centrul orașului, multe dintre ele surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă și evenimentele inedite organizate. Printre acestea se remarcă Samsara Chill-out & Tea House, singura ceainărie din oraș în care clienții se descalță la intrare, iar servirea se face la podea. În ultimii ani, campania de promovare a cititului a luat amploare în localurile clujene și, ca rezultat, au început să apară mini-biblioteci în multe baruri din oraș.[261]

Strada Piezișa e cunoscută pentru atmosfera de vacanță, pentru puburile în care tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.[262]

PresăModificare

 
Câteva ziare și reviste publicate la Cluj

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007.

La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum România liberă, Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj.

 
Chioșc de ziare în Piața Unirii

Principalele reviste de cultură și literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla, Magic FM și Mix FM. Situația este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, care acum emite pe o frecvență proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV și Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziune Transilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group.

O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri, Transilvania. Din 2013, Digi24 a început să difuzeze jurnale de știri și emisiuni sociale și politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.[263]

În iulie 2015 a apărut Cluju.ro – un nou site de știri care se adresează, în special, tinerilor (elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi). În ziarul online sunt publicate informații privind evenimentele adresate publicului tânăr clujean (conferințe, seminarii, workshop-uri, festivaluri, acțiuni, proiecte, petreceri etc.), precum și interviuri și reportaje cu și despre tinerii de succes ai orașului Cluj-Napoca.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság și Krónika. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi Napló, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul TV emite o oră pe săptămână în limba maghiară și 90 de minute în limba rusă, iar TVR Cluj transmite patru ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi de radio private dedicate comunității maghiare.

EducațieModificare

Nivelul de educație al populației Clujului
Date de la recensământul din 2011.[264]
Biblioteca Centrală Universitară

Stimulat de investițiile IT din ultimii ani, care au atras prosperitate și profesioniști de elită, orașul se afirmă mai nou și ca centru educațional în învățământul preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții solide în școli private cu programe educaționale performante, atât în limba română, cât și în limba engleză.[265]

 
Una din clădirile Universității Tehnice

Numărul mare al universităților și diversitatea studenților a transformat Clujul într-un oraș multicultural și multietnic și, în același timp, a dus și la apariția a numeroase biblioteci. Unul dintre locurile de unde se pot împrumuta cărți este Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Aceasta este probabil cea mai mare instituție de acest gen din județul Cluj, ea având filiale atât în câteva cartiere din Cluj-Napoca, cât și în majoritatea localităților din județ.[266] În afară de biblioteca județeană clujeană, în oraș există și câteva centre culturale care au amenajate mici biblioteci și săli de lectură unde pot fi citite cărți pe domenii diversificate. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” este cea mai mare bibliotecă universitară din Transilvania. Ea aparține Universității Babeș-Bolyai și cuprinde peste 3.700.000 de volume, din care aproape 500.000 sunt periodice.[267] Cluj-Napoca dispune de un serviciu de bibliotecă mobilă. Finanțat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, serviciul de bibliotecă mobilă are ca scop reducerea inegalității dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca și cei din spațiul rural, prin facilitarea accesului la carte, lectură și informare.[268] Serviciul se desfășoară cu ajutorul unui bibliobus special amenajat pentru activități de bibliotecă.[269]

Învățământ superiorModificare

La Cluj-Napoca învață aproximativ 70.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi în cele 11 universități care funcționează aici, dintre care șase sunt de stat.[270] Cea mai mare universitate este Babeș-Bolyai, însă universitatea cea mai cosmopolită datorită diversității provenienței studenților este cea de medicină și farmacie. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 30.000 de studenți[271] în 248 de specializări (din care 150 în română, 72 în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză).[272] Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai.

SănătateModificare

 
Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România,[273] este situat pe raza localității Suceagu, la doar 8 km de Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Turismul medical este dezvoltat în domeniile medicinei dentare, chirurgiei plastice, recuperării medicale, asistenței medicale a vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.

Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe.[274]

Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată Transilvania, va fi construit în Florești, devenit astăzi o suburbie a orașului.[275]

Structura rețelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:[276]

  • spitale, în număr de 10 în 2010, cuprinzând la rândul lor 62 de secții/clinici;
  • trei institute medicale: Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” și Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”;
  • opt spitale particulare;
  • 20 de centre medicale particulare;
  • șapte laboratoare medicale particulare;
  • 362 de cabinete stomatologice;
  • 96 de laboratoare de tehnică dentară;
  • 112 farmacii particulare și 27 de depozite farmaceutice;
  • 164 de cabinete pentru medicină de familie;
  • 33 de cabinete școlare.

SportModificare

FotbalModificare

 
Universitatea Cluj după câștigarea Cupei României în 1965
 
Formația echipei CFR în anul 1911
Masculin
  • CS Sănătatea Servicii Publice Cluj - Înființat în anul 1986 sub denumirea "Clubul Sportiv Sănătatea Cluj-Napoca". Echipa își dispută meciurile de acasă pe stadionul Clujana. Cea mai mare performanță a clubului este accederea echipei în optimile de finală ale Cupei României în sezonul 2007-2008, acolo unde a fost premiată cu medalia Surpriza Cupei României în sezonul 2007-2008.
  • Victoria Cluj - a fost un club românesc de fotbal, înființat în anul 1920, în cartierul Mănăștur, înglobând inițial studenții de la Academia Comercială din Cluj-Napoca. Triplă vicecampioană a României în anii 1921–22, 1922–23, 1928–29. A fost reînființată în 2019 și activează în liga a patra.
  • Ferar Cluj - Sau Club Atletic Cluj a fost un club de polisportiv fondat în anul 1880 (ca Kolozsvári Atlétikai Club), secția de fotbal fiind înființată abia în 1904. Echipa are în palmares un titlu de campioană regională în sezonul 1913-14. În anii interbelici a jucat în nou inființata Divizie B. În timpul celui de-al doilea război mondial a obținut un loc 3 în prima ligă maghiară în sezonul 1943-44, si a fost finalistă în Cupa Ungariei împotriva echipei Ferencvaros. După război a obținut cea mai bună clasare în fotbalul românesc, locul 6 in Divizia A în sezonul 1946-47. În 1948 a fuzionat cu echipa CFR.
  • Dermata Cluj - A fost un club de fotbal fondat în 1945 și desființat în 1967, prin fuziunea cu CFR Cluj. A fost sponsorizată de fabrica de încălțăminte Clujana până în 1948. A jucat timp de un sezon în Divizia A (1947-1948).
Feminin
  • CFF Olimpia Cluj - Este un club de fotbal feminin fondat în 2010, clubul a început direct în prima ligă pentru că la acea vreme era doar prima ligă și a câștigat campionatul în primul său sezon. În același an, echipa a câștigat de asemenea și Cupa României. De atunci, Olimpia a reușit eventul timp de cinci ani consecutiv (2011, 2012, 2013, 2014, 2015).
  • CFF Clujana - Este un club de fotbal feminin înfiițat in 2001. Are în palmares 7 titluri de campioană și 4 cupe.

BaschetModificare

Masculin
  • U-BT Cluj-Napoca - Este o echipă de baschet masculin, care a luat ființă în anul 1948. Are în palmares 5 titluri de campioană și 4 cupe ale României.
Feminin

RugbyModificare

HandbalModificare

Masculin
Feminin

Polo pe apăModificare

  • CSM Cluj - Este o echipă de polo pe apă înființată în 1993.

Fotbal americanModificare

Orașul a găzduit Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017 și o grupă de la Campionatul European de Baschet Masculin 2017. La Cluj urmează să se desfășoare Campionatul European de tenis de masă din 2018.[277]

Relații externeModificare

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume:[278]

Reprezentanțe diplomaticeModificare

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Populare Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timișoara.

În prezent, funcționează la Cluj:

PersonalitățiModificare

NoteModificare

  1. ^ „Cluj Napoca - Ghid de călătorie” (PDF). infoturism.ro. 
  2. ^ Tia Sîrca (). „De ce Clujul era numit "orașul comoară"?”. Transilvania Reporter. 
  3. ^ Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974, pag. 68.
  4. ^ a b c d e f g h Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  6. ^ „Clujenii - gânduri despre oamenii din orașul comoară”. Cluj.com. . Accesat în . 
  7. ^ a b „Despre Cluj - Istoria Clujului - informații despre Cluj Napoca” (în engleză). www.cazareclujnapoca.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Atlasul cadastrului apelor din România”. 
  9. ^ „IDENTIFICAREA AȘEZĂRILOR RURALE DIN PODIȘUL SOMEȘAN ÎN VEDEREA EVALUĂRII VULNERABILITĂȚII LOR”. 
  10. ^ a b „Analiză UBB | Orașul Cluj-Napoca și-a dublat suprafețele construite în ultimii 20 de ani”. EBS Radio. . Accesat în . 
  11. ^ „Prin Cluj-Mănăștur, pe urmele unei istorii multimilenare”. Buletin de Mănăștur. Accesat în . 
  12. ^ „Transilvania și Imperiul Habsburgic. Cum au ocupat austriecii Ardealul”. www.historia.ro. Accesat în . 
  13. ^ a b c d e f g „19 august 1316: Ziua în care Clujul a devenit oraș liber” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele ":1" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  14. ^ „Banca Transilvania - Despre noi”. Banca Transilvania. Accesat în . 
  15. ^ „Terapia SA”. 
  16. ^ „Incantati de cunostinta”. www.farmec.ro. Accesat în . 
  17. ^ „Japonezii de la Asahi au finalizat achiziția producătorului Ursus și Timișoreana”. ZF.ro. Accesat în . 
  18. ^ „Fundația Sapientia”. sapientia.ro. Accesat în . 
  19. ^ a b Gaal, György (). „Kolozsvári kronológia – Kolozsvár kétezer esztendeje dátumokban” (în maghiară). Szabadság. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ a b Centre, UNESCO World Heritage. „Villages with Fortified Churches in Transylvania” (în engleză). UNESCO World Heritage Centre. Accesat în . 
  21. ^ „Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (II)”. BunaDimineata.ro. . 
  22. ^ Szabó, Attila m. „Dicționar de localități din Transilvania”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ a b c d e f g h „Clus, Cluj, Napoca…| Când și de ce s-a schimbat denumirea orașului?”. Cluj.com. . Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele ":0" este definit de mai multe ori cu conținut diferit Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele ":0" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  24. ^ a b Pașcu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 24. 
  25. ^ „Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (I)”. BunaDimineata.ro. . 
  26. ^ a b c d e Pașcu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 25. 
  27. ^ Verdery, Katherine (). National Ideology Under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania. University of California Press. ISBN 0-520-20358-5. 
  28. ^ Mihai Prodan (). „Cluj sau Cluj-Napoca? Cum s-a schimbat numele orașului peste noapte, din pixul lui Ceaușescu”. Ziua de Cluj. 
  29. ^ „Partea I”. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. X (125). . 
  30. ^ Le Vie d'Italia, vol. 46/1940, issues 7-12, p. 1172
  31. ^ Gönül Pultar, Kimlikler lütfen: Türkiye Cumhuriyeti'nde kültürel kimlik arayıșı ve temsili, p. 62. Ankara: ODTÜ Yayıncılık, 2009, ISBN: 978-994-434478-4
  32. ^ a b Asztalos, Lajos (). „Kolozsvár neve” (în maghiară). Szabadság. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Ioana Bugheanu. „Cluj-Napoca: istorie și cultură în inima Transilvaniei”. Historia. 
  34. ^ Pașcu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 26. 
  35. ^ Pop & Bolovan 2009, p. 82.
  36. ^ Heather 2012, p. 223.
  37. ^ Crișan, Ion Horațiu (). Necropola celtică de la Apahida [Celtic necropolis at Apahida] (în Romanian). Acta Musei Napocensis. 
  38. ^ Lukács 2005, p. 20.
  39. ^ The Cambridge history of early Inner Asia, Volume 1 (în engleză), Cambridge/New York/Melbourne: Cambridge University Press, , ISBN 0-521-24304-1 .
  40. ^ Vasile Chirică, Românii în imperiul avar, cartea a IV-a, capitolul II, nota 1, Regimul noului august Iustinian, în: Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol. II, ed. a II-a, București, Editura enciclopedică, 1992, p. 233)
  41. ^ Anonymus (). Gesta Hungarorum. 
  42. ^ Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974, pag. 68.
  43. ^ „Răscoala sașilor din 1277 și alte revolte de-a lungul vremurilor | Romania Libera”. romanialibera.ro. Accesat în . 
  44. ^ de Franz Zimmermann, Carl Werner (). Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen. I. Sibiu. p. 319. 
  45. ^ https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf
  46. ^ a b de Franz Michaelis, ed. (). Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbuürgen. III. Sibiu. p. 346. 
  47. ^ a b Kiss 1997.
  48. ^ Ștefan Pascu (). Meșteșugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea. Editura Academiei Republicii Socialiste România. p. 58. 
  49. ^ Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon Fox, Liana Grancea (). „De la Kolozsvár la Cluj-Napoca”. Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean. Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Kriterion. p. 98. ISBN 978-606-92512-5-6. 
  50. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 310. 
  51. ^ Schimbam, Uniti (). „Compromisul austro-ungar din 1867”. Uniti Schimbam. Accesat în . 
  52. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 311. 
  53. ^ a b Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 290. 
  54. ^ a b https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf
  55. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 312. 
  56. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s hu Árpád Varga E. „Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)”. 
  57. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 349. 
  58. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 350. 
  59. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 351. 
  60. ^ „Universitatea Babeș-Bolyai”. Universitatea Babeș-Bolyai. Accesat în . 
  61. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 287. 
  62. ^ „FOTO Clujana, brandul de peste 100 de ani al orașului din inima Ardealului. Povestea fabricii de încălțăminte” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  63. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 375. 
  64. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 380. 
  65. ^ a b c d „Cum a intrat armata română în Cluj în ajunul Crăciunului, în 1918, după terminarea Marelui Război”. www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  66. ^ a b c Tudor Sălăgean, ed. (). Povești despre Cluj. 3. Editura Școala Ardeleană. p. 153. 
  67. ^ „Pop, Iulian - Memorie și cunoaștere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  68. ^ AGERPRES. „UN SECOL DE EDUCAȚIE: Serbările oficiale de inaugurare a Universități Daciei Superioare.”. www.agerpres.ro. Accesat în . 
  69. ^ „Clădirea Universității (strada Mihail Kogălniceanu) - Memorie și cunoaștere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  70. ^ Tudor Sălăgean, ed. (). Povești despre Cluj. 3. Editura Școala Ardeleană. p. 159. 
  71. ^ „Învățământul universitar în Transilvania | Facultatea de Matematică și Informatică”. www.cs.ubbcluj.ro. Accesat în . 
  72. ^ Brădățeanu, V. „PORTRET: Victor Babeș – autorul primului tratat de bacteriologie din lume | Agenția de presă Rador”. Accesat în . 
  73. ^ Tudor Sălăgean, ed. (). Povești despre Cluj. 3. Editura Școala Ardeleană. p. 158. 
  74. ^ a b Tudor Sălăgean, ed. (). Povești despre Cluj. 3. Editura Școala Ardeleană. p. 155. 
  75. ^ „Manufactura de tutun. Activitatea din anul 1923 a acestei instituții”. 
  76. ^ „Cum au dispărut fabricile Clujului. Terenurile, marea miză a afacerilor”. Accesat în . 
  77. ^ Tudor Sălăgean, ed. (). Povești despre Cluj. 3. Editura Școala Ardeleană. p. 161. 
  78. ^ „Evoluția urbanistică a Clujului interbelic”. Bienala Națională de Arhitectură. Accesat în . 
  79. ^ „Arhitecții Clujului: George Cristinel sau despre arhitectura interbelică a orașului”. Cluj.com. . Accesat în . 
  80. ^ a b c d e f g h i j k „Comunitatea Evreilor Cluj: Istoric”. Accesat în . 
  81. ^ „Drepți între Popoare”. INSHR-EW. Accesat în . 
  82. ^ „Treaty of Peace with Bulgaria; Treaty of Peace with Finland; Treaty of Peace with Hungary; Treaty of Peace with Italy; Treaty of Peace with Roumania [1948] ATS 2”. www.austlii.edu.au. Accesat în . 
  83. ^ says, GRIGORE (). „Industralizarea comunistă și dezindustrializarea capitalistă” (în engleză). Transilvania Reporter. Accesat în . 
  84. ^ Ilinca Păun Constantinescu, ed. (). Orașe românești în declin. Editura MNAC. 
  85. ^ „Transformarea Clujului: de la oraș industrial înainte de 1989 la Silicon Valley de România”. cluju.ro. . Accesat în . 
  86. ^ „Doctorat despre alegeri în România. De ce a ajuns primar omul care crede că Einstein i-a furat teoria relativității lui Eminescu” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  87. ^ „OPINIE Dr. Dragoș Damian: Economie Cluj-Napoca. Vulnerabilități și trei direcții la care să ne gândim până în 2024”. monitorulcj.ro. Accesat în . 
  88. ^ „Cum arată economia județului Cluj, noua „fabrică de antreprenori" a României, județul unde industria nu a murit, dar s-a mutat din oraș în parcurile industriale”. ZF.ro. Accesat în . 
  89. ^ a b c d e „Cadrul geografic”. orasulcluj.ro. 
  90. ^ a b c „ANM. Raport anual” (PDF). meteoromania.ro. 
  91. ^ en „Climatological Information for Cluj, Romania”. Hong Kong Observatory. 
  92. ^ en „Cluj”. National Oceanic and Atmospheric Administration. 
  93. ^ de „Klimatafel von Klausenburg (Cluj-Napoca), Siebenbürgen / Rumänien” (PDF). Deutscher Wetterdienst. 
  94. ^ Forrás Format:Varga E. Árpád
  95. ^ „POPULATIA STABILA DUPA PRINCIPALELE LIMBI MATERNE LA RECENSAMANTUL DIN ANUL 2011 - REZULTATE PRELIMINARE ROMANIA PE JUDETE, MUNICIPII SI ORASE, COMUNE” (PDF). 
  96. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  97. ^ a b c d Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  98. ^ a b c d e f g „8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune”. 
  99. ^ „Câți cetățeni străini locuiesc în Cluj. Cei mai mulți au venit pentru studii și loc de muncă”. www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  100. ^ „Românizarea orașelor transilvane” (în engleză). www.revistasinteza.ro. Accesat în . 
  101. ^ „Vederi din ,,epoca de aur": transformarea Clujului în perioada comunistă”. Cluj.com. . Accesat în . 
  102. ^ Rotariu, Traian; Luminița Dumănescu; Mihaela Hărăguș (). Demografia Romaniei in perioada postbelica (1948-2015). Polirom. 
  103. ^ „Anexa 13 – Clujul MULTICULTURAL” (PDF). 
  104. ^ „Clujul după 30 de ani | Epopeea industrializării Clujului. De la revoluția industrială la revoluția gulerelor albe” (în engleză). Transilvania Reporter. . Accesat în . 
  105. ^ „Încep Zilele Culturale Maghiare din Cluj 2020, o ediție sub semnul măsurilor de siguranță”. 
  106. ^ „Departamentul de Etnografie si Antropologie Maghiară – UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI – FACULTATEA DE LITERE”. Accesat în . 
  107. ^ „Piața nu readuce limba maghiară în spațiul public, dimpotrivă: contribuie la enclavizare”. Átlátszó Erdély. . Accesat în . 
  108. ^ „Pagina principală - Teatrul Maghiar de Stat Cluj”. www.huntheater.ro. Accesat în . 
  109. ^ „Universitatea Sapientia”. sapientia.ro. Accesat în . 
  110. ^ „Statutul Societății Maghiare Tehnico Științifice din Transilvania | Erdélyi Magyar Műszaki Tudományos Társaság”. emt.ro. Accesat în . 
  111. ^ „Societatea – Bolyai Társaság”. Accesat în . 
  112. ^ Pascu 1974, p.102
  113. ^ Pascu 1974, pp.222–3
  114. ^ a b „Comunități compacte de romi”. 
  115. ^ „Pata Rât: Turnesolul Clujului”. Átlátszó Erdély. . Accesat în . 
  116. ^ „Povești zguduitoare din Pata Rât, cel mai rușinos loc al Clujului. „Noi suntem mai multe triburi. Nu relaționăm unii cu alții" (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  117. ^ „Hipsterii au dansat cu romii mutați de primărie în groapa de gunoi din Cluj-Napoca”. www.vice.com. Accesat în . 
  118. ^ oct. 22, Elisabeta; Pm, 2019 La Ora 5:09. „Boc i-a trimis la școală pe romii din Cluj după ce aceștia i-au cerut condiții mai bune de locuire”. www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  119. ^ „ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale”. ispmn.gov.ro. Accesat în . 
  120. ^ „Stephenson din cartierul Iris, ghetou sau stradă din orașul de cinci stele? - GALERIE FOTO”. monitorulcj.ro. Accesat în . 
  121. ^ „Câți cetățeni străini locuiesc în Cluj. Cei mai mulți au venit pentru studii și loc de muncă”. www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  122. ^ a b „S-au înmulțit străinii din Cluj. Din ce țări provin cei mai mulți”. Ziua de Cluj. . 
  123. ^ „Tot mai mulți străini aleg să se stabilească la Cluj. Cei mai mulți vin la studii sau să muncească”. EBS Radio. Accesat în . 
  124. ^ „Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Accesat în . 
  125. ^ „BISERICA REFORMATĂ DIN ROMÂNIA – Secretariatul de Stat pentru Culte” (în engleză). Accesat în . 
  126. ^ „BISERICA UNITARIANĂ MAGHIARĂ – Secretariatul de Stat pentru Culte” (în engleză). Accesat în . 
  127. ^ „BISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMÂNIA – Secretariatul de Stat pentru Culte” (în engleză). Accesat în . 
  128. ^ Florentina Tătar (). „Clujul necredincioșilor. De ce suntem fruntași pe lista ateilor?”. Ziar de Cluj. 
  129. ^ a b „Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Accesat în . 
  130. ^ Pașcu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 191. 
  131. ^ Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist, București 2004
  132. ^ Pascu, Ștefan (). Istoria Clujului. p. 190. 
  133. ^ „The Jewish Community of Cluj Napoca” (în engleză). dbs.anumuseum.org.il. Accesat în . 
  134. ^ a b c „Sinagoga Neologă de pe strada Horea sau despre destinul tragic al comunității evreiești din Cluj”. Cluj.com. . Accesat în . 
  135. ^ User, Super. „Evreii din Cluj”. Galeria muzeală virtuală a minorităților etnice din România. Accesat în . 
  136. ^ „Cluj: Harta cartierelor! Cum au crescut cartierele Clujului din 2016 în 2017”. Știri de Cluj. Accesat în . 
  137. ^ Dominique Belkis, Gabriela Coman ș.a., Construirea urbană, socială și simbolică a cartierului Mănăștur, Université Lu­mière-Lyon, 2002.
  138. ^ „Cartierul Gheorgheni Cluj - Cartiere Cluj”. Cluj.com. . Accesat în . 
  139. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  140. ^ „Sediile primăriei • Cluj-Napoca”. Cluj-Napoca. Accesat în . 
  141. ^ „Un mit spulberat! Cluj-Napoca nu are mai mult de 400.000 de locuitori, iar marea expansiune a avut loc în Florești și Baciu”. EBS Radio. Accesat în . 
  142. ^ a b c en „Europe: Quality of Life Index by City”. Numbeo. 
  143. ^ „Cele mai sigure orașe din România”. Digi24. . 
  144. ^ „Cele mai sigure orașe din lume. Orașele din România care depășesc multe capitale europene”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  145. ^ „Crime Index 2020: Which are the safest cities in Romania?” (în engleză). Romania Insider. Accesat în . 
  146. ^ a b „Crime in Cluj-Napoca” (în engleză). www.numbeo.com. Accesat în . 
  147. ^ Roxana Roșu (). „Topul celor mai sigure orașe din România. Pe ce loc se află Bucureștiul. INFOGRAFIC”. ZF. 
  148. ^ „I.P.J. CLUJ - Coeficienți criminalitate”. cj.politiaromana.ro. Accesat în . 
  149. ^ a b Pop, Florina (). „Cum a ajuns Clujul să renunțe la o stemă veche de peste 600 de ani și să folosească în actele oficiale desenul unei eleve”. Adevărul. Accesat în . 
  150. ^ Clădirile-valori ale vechii industrii a Clujului, ziuadecj.ro, 12 decembrie 2010. Accesat la 26 aprilie 2017.
  151. ^ „Principalii indicatori statistici la nivelul lunii IANUARIE 2017” (PDF). ANOFM. 
  152. ^ „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului și zonei metropolitane Cluj-Napoca pentru perioada 2021-2027 (2030)” (PDF). Primaria Cluj. 
  153. ^ a b c d „Economie și dezvoltare”. ClujOnLine.com. 
  154. ^ a b c d e „Planul strategic de dezvoltare economică al municipiului Cluj-Napoca” (PDF). pp. 4–39. 
  155. ^ „Unul din 11 angajați din Cluj-Napoca lucrează în domeniul IT”. Capital. . 
  156. ^ „Transilvania IT Cluster și Transilvania DIH sunt apreciate de Comisia Europeană”. Transilvania Business. . 
  157. ^ „Ambiții regionale pentru clusterul IT de 100 de milioane de euro de la Cluj: "Va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune". ZF. . 
  158. ^ „Clusterele Clujului, date ca exemple de bună practică în Europa. "Ele ne pot scoate din criză". zcj.ro. Accesat în . 
  159. ^ „Topul oficial al celor mai mari bănci din România”. ZF. 
  160. ^ a b „Boomul imobiliar continuă la Cluj-Napoca. Cererea de apartamente susținută de creșterea demografică și economică”. Cât costă Clujul. . 
  161. ^ „Polus Center Cluj își schimbă numele. Cum se va numi centrul comercial din Florești”. Ziar de Cluj. . 
  162. ^ „INFOGRAFIC Anatomia unei catastrofe: turismul în Cluj-Napoca a ajuns la cifrele din 2003. În județ, numărul turiștilor străini a scăzut cu 84%”. Economedia.ro. . Accesat în . 
  163. ^ „INFOGRAFIC Anatomia unei catastrofe: turismul în Cluj-Napoca a ajuns la cifrele din 2003. În județ, numărul turiștilor străini a scăzut cu 84%”. Economedia.ro. . Accesat în . 
  164. ^ „CTP Cluj-Napoca - Urban lines”. ctpcj.ro. Accesat în . 
  165. ^ „CTP Cluj-Napoca - Metropolitan lines”. ctpcj.ro. Accesat în . 
  166. ^ „Primele autobuze electrice circulă în România. Au fost plătite de Guvernul Elveției”. 
  167. ^ User, Super (). „CTP Cluj-Napoca - Modernizarea liniei de tramvai din municipiul Cluj-Napoca”. ctpcj.ro. Accesat în . 
  168. ^ a b c „Cum stăm cu facilitățile pentru biciclete, la Cluj: un "maraton" de piste. Totuși, bicicliștii sunt nemulțumiți”. media9. . Accesat în . 
  169. ^ „Cluj Bike – Welcome!” (în engleză). clujbike.eu. Accesat în . 
  170. ^ „130 DE ANI DE LA INTRAREA PRIMULUI TREN ÎN BRAȘOV” (PDF). 
  171. ^ „Gara Mica, market mare”. 
  172. ^ „Încep primele lucrări pentru realizarea metroului și a trenului metropolitan din Cluj-Napoca”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  173. ^ a b „Proiectul trenului metropolitan și al metroului din Cluj, de 5,66 miliarde lei, pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Construcția va dura șapte ani”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  174. ^ „Trafic pasageri”. 
  175. ^ a b „Turnuri și bastioane în Cluj - câte au fost, câte au rămas”. Cluj.com. . Accesat în . 
  176. ^ „Napoca romană, la picioarele noastre”. Cluj.com. . Accesat în . 
  177. ^ „Monumente - Fragmente din prima incintă a orașului medieval (Cetatea Veche), Cluj-Napoca”. enciclopediavirtuala.ro. Accesat în . 
  178. ^ „Porțile și bastioanele Clujului – part 1 « Clipe de Cluj”. Accesat în . 
  179. ^ a b c „Cetățuia Cluj - Obiective turistice Cluj-Napoca”. Cluj.com. Accesat în . 
  180. ^ recuperare, Matricea RomâneascăProiectul cultural național al "Bulboacă și Asociații SCA" Un demers onest de; Suntem, De Redescoperire Și De Reafirmare a Românității Noastre În Cadrul Marii Familii Europene a Cărei Parte Indisolubilă (). „Cele mai înalte turle de biserică din România. Unde se găsește biserica de lemn cu două streșini și care este locul în care s-a botezat Matia Corvin”. Matricea Românească. Accesat în . 
  181. ^ „Idea”. www.idea.ro. Accesat în . 
  182. ^ „Biserici istorice”. www.visitclujnapoca.ro. Accesat în . 
  183. ^ Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj, 1983, pag. 54.
  184. ^ Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj 1983, pag. 34.
  185. ^ Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj, 1983, pag. 37.
  186. ^ Mircea Țoca, Colegiul iezuit, în: Mircea Țoca, "Clujul baroc", Cluj 1983, pag. 63.
  187. ^ Dorin Alicu et all, p. 24.
  188. ^ Dorin Alicu et all, p. 24
  189. ^ „Comunitatea Evreilor Cluj: Istoric”. Accesat în . 
  190. ^ „Sinagoga Neologă de pe strada Horea sau despre destinul tragic al comunității evreiești din Cluj”. Cluj.com. . Accesat în . 
  191. ^ Dorin Alicu et all, p. 30.
  192. ^ „Monumente - Biserica reformată (Biserica cu Cocoș), Cluj-Napoca”. enciclopediavirtuala.ro. Accesat în . 
  193. ^ „Biserica cu Cocoș din Cluj: culoarea țiglelor, semnificația cocoșului”. Cluj.com. . Accesat în . 
  194. ^ „Catedrala Arhiepiscopala din Cluj”. www.crestinortodox.ro. Accesat în . 
  195. ^ „Teatrul National Lucian Blaga - Cluj-Napoca | Piata Avram Iancu”. Cluj.com. Accesat în . 
  196. ^ https://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-CJ.pdf
  197. ^ Konrad Gündisch, Siebenbürgen und die Siebenbürger Sachsen, München 1998, pag. 64.
  198. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck, 1993, pag. 77.
  199. ^ Nicolae Sabău, Der Bildhauer Anton Schuchbauer (1719-1789), Cluj 1979, 61.
  200. ^ Dorin Alicu et all, p. 16
  201. ^ Lukács József, p. 50
  202. ^ „Monumente - Primăria veche, Cluj-Napoca”. enciclopediavirtuala.ro. Accesat în . 
  203. ^ „MUZEUL DE ARTA DIN CLUJ-NAPOCA - Palatul Bánffy”. www.macluj.ro. Accesat în . 
  204. ^ Dorin Alicu et al., p. 25
  205. ^ Alexandra Chirilă (). „Poveștile celor mai cunoscute statui din Cluj” (în engleză). CLUJLIFE - Te scoate din casă!. Accesat în . 
  206. ^ „Un clujean "inventariază" statuile Clujului. Care sunt câteva dintre cele neștiute: statuia decapitată, crucifixul din firida misterioasă și bustul lui Avram Iancu de pe strada Frunzișului”. www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  207. ^ „Cum a luptat Clujul cu ciuma în Evul Mediu”. 
  208. ^ „Monumente - Obeliscul Carolina, Cluj–Napoca”. referinte.transindex.ro. Accesat în . 
  209. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Cei care-l invocă pe Iorga l-au înțeles greșit | DW | 24.05.2011”. DW.COM. Accesat în . 
  210. ^ „Ansamblul Monumental Matia Corvin - cine sunt vasalii din jurul regelui?”. Cluj.com. . Accesat în . 
  211. ^ „Grupuri statuare”. www.visitclujnapoca.ro. Accesat în . 
  212. ^ „Monumente - Statuia Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, Cluj-Napoca”. referinte.transindex.ro. Accesat în . 
  213. ^ „Statuia Lupoaicei | Lupa Capitolina Cluj”. Cluj.com. . Accesat în . 
  214. ^ „Statuary”. www.visitclujnapoca.ro. Accesat în . 
  215. ^ „Cum a ajuns statuia lui Mihai Viteazu la Cluj: „s-a dezbătut mult această alternativă ca, până la urmă, Ceaușescu să se hotărască pentru Cluj". www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  216. ^ „Povestea statuii lui Baba Novac | Romania Libera”. romanialibera.ro. Accesat în . 
  217. ^ „Povestea monumentului lui Horea, Cloșca și Crișan | Romania Libera”. romanialibera.ro. Accesat în . 
  218. ^ „Grupul statuar Școala Ardeleană - Cluj.info”. www.cluj.info. Accesat în . 
  219. ^ „Statuia lui Avram Iancu, printre cele mai urâte monumente din Cluj” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  220. ^ „Monumentul Glorie Ostașului Român - Memorie și cunoaștere locală”. www.bjc.ro. Accesat în . 
  221. ^ „Istoria Monumentului Memorandiștilor | Romania Libera”. romanialibera.ro. Accesat în . 
  222. ^ „Stâlpii Împușcați din Piața Unirii - „Oare ce-o fi cu ei aici?". Cluj.com. . Accesat în . 
  223. ^ „La Cluj, a fost dezvelit Monumentul Rezistentei Anticomuniste | Romania Libera”. romanialibera.ro. Accesat în . 
  224. ^ a b c „Nomenclatorul stradal • Cluj-Napoca”. Cluj-Napoca. Accesat în . 
  225. ^ „Piața Unirii Cluj - Obiective turistice Cluj-Napoca”. Cluj.com. Accesat în . 
  226. ^ „Parcul Central Cluj - Obiective turistice”. Cluj.com. Accesat în . 
  227. ^ a b „Parcul Iuliu Hațieganu (Parcul Babeș) | Recenzii | Cluj”. Cluj.com. Accesat în . 
  228. ^ a b „UBB Grădina Botanică "Alexandru Borza". 
  229. ^ a b „Muzeul Etnografic al Transilvaniei - Istoric”. 
  230. ^ a b Ievuta, Corina (). „9 parcuri din Cluj în care putem ieși în perioada următoare” (în engleză). CLUJLIFE - Te scoate din casă!. Accesat în . 
  231. ^ Corina (). „Parcuri din Cluj: Unde ieșim în funcție de preferințe?” (în engleză). CLUJLIFE - Te scoate din casă!. Accesat în . 
  232. ^ „Cât de bine stă Clujul la capitolul spații verzi”. monitorulcj.ro. Accesat în . 
  233. ^ „ISTORIC – CHIOS Social Lounge” (în engleză). Accesat în . 
  234. ^ „Casino Centru de Cultură Urbană | Recenzii | Cluj”. Cluj.com. Accesat în . 
  235. ^ „Parcul Central și cazinoul, refăcute după planurile din secolul XIX” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  236. ^ „Grădina Botanică „Alexandru Borza" | Recenzii | Cluj”. Cluj.com. Accesat în . 
  237. ^ „Parcul Etnografic National Romulus Vuia | Recenzii | Cluj”. Cluj.com. Accesat în . 
  238. ^ „Ghidul Cimitirului Hajongard – poveștile neștiute ale celui mai liniștit „cartier" din Cluj”. Cluj.com. . Accesat în . 
  239. ^ „Celebri din viața de apoi. Locul în care poți să-ți cunoști strămoșii care au făcut istorie la doar un click distanță” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  240. ^ „Cimitirul Central din Cluj - obiectiv turistic inedit și loc de reflecție asupra vieții”. Cluj.com. . Accesat în . 
  241. ^ „Cimitirul Hajongard pe lista UNESCO, între dorință și putință” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  242. ^ „Cultură • Cluj-Napoca”. Cluj-Napoca. Accesat în . 
  243. ^ „Cluj-Napoca: istorie și cultură în inima Transilvaniei”. www.historia.ro. Accesat în . 
  244. ^ „Teatrul National Cluj-Napoca”. www.teatrulnationalcluj.ro. Accesat în . 
  245. ^ „Pagina principală - Teatrul Maghiar de Stat Cluj”. www.huntheater.ro. Accesat în . 
  246. ^ „Uniunea Scriitorilor din România - filiala Cluj-Napoca -”. www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro. Accesat în . 
  247. ^ a b „Viața ca un film – Cinematografe Clujene”. Cluj.com. . 
  248. ^ „Angela Gheorghiu, la 25 de ani de la debutul pe scena din Cluj: "O să încerc să mă reîntorc pentru a sărbători împreună". www.actualdecluj.ro. Accesat în . 
  249. ^ „Muzee”. www.visitclujnapoca.ro. Accesat în . 
  250. ^ en „Largest music festival in Romania brings 300,000 spectators to the heart of Transylvania”. Romania Insider. . 
  251. ^ Elena Stanciu (). „Cluj: 240.000 de spectatori în cele patru zile ale UNTOLD Festival”. Agerpres. 
  252. ^ „Festivalul Mozart”. 
  253. ^ „Jazz in the Park 2020” (în engleză). Jazz in the Park. Accesat în . 
  254. ^ „SoNoRo Festival - Ediția a XV-a”. SoNoRo Festival. Accesat în . 
  255. ^ „Ligeti Festival”. www.ligetifestival.ro. Accesat în . 
  256. ^ a b „Strategia Culturală 2014-2020” (PDF). 
  257. ^ a b c „RAPORT DE ȚARĂ. Vedete în bucătăria clujeană: Varza à la Cluj și vargabeles”. Digi24. . 
  258. ^ en „Club Midi”. DJ Mag. 
  259. ^ „În Cluj există un singur club gay! Clienții se simt ca în familie! Află-i povestea!”. Libertatea. . 
  260. ^ Adnana Mocian (). „Succes în lumea prejudecăților. Povestea singurului club de gay din Cluj”. Ziua de Cluj. 
  261. ^ „Stimulanta viață de noapte a orașului Cluj-Napoca”. ImperialTransilvania. . 
  262. ^ „Localuri noi și vechi. Ce update-uri mai face strada Piezișa?”. Ziar de Cluj. . 
  263. ^ „Un an de Digi24 Cluj-Napoca. Ce spun personalitățile locale”. Digi24. . 
  264. ^ „Populația stabilă de peste 10 ani pe sexe după nivelul de educație”. ecoduri. 
  265. ^ Roxana Garaiman (). „Educația înflorește în Cluj-Napoca. Școlile private de elită care fac concurență Capitalei”. Adevărul. 
  266. ^ „Bibliotecile cultural-educative din Cluj-Napoca”. BunaDimineata.ro. . 
  267. ^ „Bibliotecile universitare din Cluj-Napoca”. BunaDimineata.ro. . 
  268. ^ „Serviciul de bibliotecă mobilă în județul Cluj”. Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj. 
  269. ^ „Serviciul de Bibliotecă Mobilă în Județul Cluj (I)” (PDF). 
  270. ^ Bianca Pădurean (). „Cluj, orașul cu 100.000 de studenți”. RFI România. 
  271. ^ „Raportul Rectorului privind starea Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca în anul 2015” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. . 
  272. ^ „Lista specializărilor pentru studii universitare de licență cu frecvență, învățământ la distanță și cu frecvență redusă pentru anul universitar 2016-2017”. Universitatea Babeș-Bolyai. 
  273. ^ „FOTO-VIDEO. La Cluj s-a inaugurat POLARIS, cel mai mare spital privat de recuperare din România”. NapocaNews. . 
  274. ^ „Clasificarea spitalelor” (PDF). 
  275. ^ Firuța Flutur (). „Ministerul Sănătății a primit terenul pe care va fi construit spitalul regional de la Cluj”. Mediafax. 
  276. ^ Bogdan-Nicolae Păcurar (). „Funcția medicală a municipiului Cluj-Napoca”. Funcțiile „terțiare“ ale Municipiului Cluj-Napoca. Presa Universitară Clujeană. p. 86. ISBN 978-973-595-321-8. 
  277. ^ Adrian Rus (). „Niciun an fără un European la Cluj. În 2018 tenisul de masă își face casă în Sala Polivalentă”. CjSport.ro. 
  278. ^ „Orașe înfrățite”. Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca. 
  279. ^ „Consulat al Olandei la Cluj, în clădirea ISDC”. Citynews. . 
  280. ^ Remus Florescu (). „Ambasada Republicii Slovenia a inaugurat Consulatul de la Cluj-Napoca”. Adevărul. 
  281. ^ „Republica Macedonia și-a deschis consulat onorific la Cluj-Napoca”. Ziarul Făclia. . 

BibliografieModificare

  • de Ludwig Rohbock, Johann Hunfalvy (). Ungarn und Siebenbürgen in malerischen Original-Ansichten [Ungaria și Transilvania în vederi originale pitorești]. Darmstadt. 
  • Victor Lazăr (). Clujul. București: Cultura Națională. 
  • Hoffmann, R. (). L'Université de Cluj [Universitatea din Cluj]. Bibliothèque interuniversitaire de la Sorbonne. 
  • Ștefan Pascu, Viorica Marica (). Clujul medieval. București: Editura Meridiane. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. Cluj-Napoca. 
  • Stelian Neagoe (). Viața universitară clujeană interbelică. I–II. Cluj-Napoca: Editura Dacia. 
  • Mircea Țoca (1983). Clujul baroc. Cluj-Napoca: Editura Dacia
  • Dorin Alicu (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Editura Clusium. 
  • Gheorghe Bodea (). Clujul vechi și nou. Cluj-Napoca. 
  • Lukacs Jozsef (). Povestea „orașului-comoară”. Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof. 
  • Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon E Fox, Liana Grancea (). Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean. ISPMN. 
  • Tudor Sălăgean, ed. (). Povești despre Cluj. I–VI. Cluj-Napoca: Editura Școala Ardeleană. ISBN 978-606-8770-18-5. 
  • Elek Jakab (). Istoria Clujului. Editura Școala Ardeleană. 
Ghiduri

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cluj-Napoca