Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca

Obeliscul Carolina
Obeliscul Carolina și Biserica Franciscană (Piața Muzeului)
Poziționare
Coordonate	46°46′17″N 23°35′12″E ({{PAGENAME}})
Localitate	Cluj-Napoca
Județ	Cluj
Țara	România
Adresa	Piața Muzeului, municipiul Cluj-Napoca
Edificare
Pietrari	Mihály Schindler și Antal Schindler
Sculptori	Antal Csűrös, Josef Klieber
Data începerii construcției	1831
Data finalizării	1831
Înălțime	10
Clasificare
Cod LMI	CJ-III-m-B-07816

Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca, cunoscut și ca Stâlpul Carolina sau Ștatua Carolina (în maghiară Karolina-oszlop), a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale. Se găsește în Piața Muzeului.

Istoric

În 1817 împărăteasa austriacă Carolina Augusta împreună cu soțul ei, împăratul Francisc I, au efectuat o vizită la Cluj, cu scopul de a întări loialitatea supușilor din această parte a imperiului. Vizita la Cluj a fost în continuarea vizitelor efectuate de perechea imperială la Bistrița, respectiv Dej. Ca urmare a acestei vizite, clujenii au inițiat un proiect de construire a unui monument dedicat acestei vizite. Proiectul s-a oprit din lipsa fondurilor, el fiind realizat în cele din urmă de donația de 16.000 de forinți a procurorului Clujului, Imre Topler, care spera ca în urma realizării obeliscului să îi fie acordat gradul nobiliar pe care îl solicitase.

Inițial Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piața Unirii (fosta Piața Mare). În anul 1898 ea a fost mutată în actuala Piața Muzeului (fosta Piața Mică sau Piața Carolina Augusta) cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matia Corvin.

Acesta este primul monument laic al Clujului, celelalte construite până atunci în oraș având semnificație religioasă.

În imediata vecinătate a obeliscului se află Palatul Mikes din Cluj.

Descriere

Obeliscul are o înălțime de 10 m, iar pe 3 laturi ale sale sunt basoreliefuri cu aspecte din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripție latină (evocă această vizită), intrarea alaiului imperial în Cluj prin Poarta de Mijloc a cetății și vizita la Spitalul Orășenesc (Piața Muzeului nr.6). Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri și cei 4 vulturi de piatră care țin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni - sculptorul Anton Csürös și profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfățișând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850).

Descrierea reprezentărilor plastice de pe cele patru laturi:

• Est (latura principală). Sus: basorelief cu un înger care ține în brațe un medalion cu portretele lui Francisc și Carolina Augusta. Jos: basorelief cu intrarea în Cluj a alaiului imperial prin Poarta Străzii de Mijloc.
• Sud: basorelief cu stema orașului Cluj (cu 3 turnuri) în secolul al XIX-lea.
• Vest: basorelief cu vizita perechii imperiale la Spitalul Orășenesc din Cluj (Piața Muzeului nr.6, clădire demolată în anul 1914). Carolina Augusta dă bani unei cerșetoare la intrarea în spital.
• Nord: inscripția latină din fontă (evocă vizita perechii imperiale la Cluj).

Pe fiecare dintre cele patru colțuri de deasupra bazei obeliscului, se alfă câte o statuie reprezentând un vultur care ține în cioc câte o cunună de lauri din fier forjat. Vulturii au fost sculptați din calcar.

Galerie de imagini

• 
  Obeliscul Carolina
  (Piaţa Muzeului)
• 
  Latura de est
• 
  Basorelief pe latura principală de est (înger care ține în brațe un medalion cu portretele lui Francisc și Carolina Augusta)
• 
  Basorelief pe latura principală de est (intrarea în Cluj a alaiului imperial prin Poarta de Mijloc)
• 
  Latura de sud
• 
  Basorelief pe latura de sud
  (stema orașului Cluj în sec. XIX)
• 
  Latura de vest
• 
  Basorelief pe latura de vest
  (vizita perechii imperiale la Spitalul Orăşenesc din Cluj, Piața Muzeului nr.6)
• 
  Latura de nord cu inscripţia latină
• 
  Unul din cei 4 vulturi cu coroane de lauri în cioc

Referințe

• Lukács József (2005). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
• Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. București. 

Vezi și

• Lista locurilor din Cluj-Napoca

Legături externe

• Obeliscul Carolina (Cluj-Napoca) Arhivat în 4 iunie 2010, la Wayback Machine., referinte.transindex.ro
• Obeliscul împărătesei