Demografia Clujului

Municipiul Cluj-Napoca are o populație de 324.576 de locuitori, conform recensământului din anul 2011, și o structură demografică multi-etnică și mult-confesională.

Populație

Clujul a suferit o creștere semnificativă de populație în secolul al XX-lea, crescând de la o populație de aproximativ 50.000 la începutul acestuia, până la peste 300.000 la finalul său. Populația istorică și împărțirea ei pe etnii este:^[1]^[2]^[3]^[4]

Recensământ		Structura etnică
An	Populație	Români	Maghiari	Germani	Evrei	Romi	Ucraineni	Sârbi	Slovaci	Alte etnii
1453	6.000^[5]
1703	7.500^[6]
1714	5.000^[7]
1770	10.500^[8]
1785	9.703^[9]
1835	14.000^[10]
1850	19.612	4.116	12.317	1.587	535	585				472
1880	32.831	5.821	24.446	1.484	1601		4	24	129	923
1890	37.184	5.637	29.396	1.357			8	21	115	650
1900	50.908	7.185	41.311	1.785			9	22	83	513
1910	62.733	8.886	51.192	1.678	7.046		6	41	107	823
1920	85.509	29.644	42.168	2.075	10.638					984
1930	103.840	37.029	48.271	2.526	13.094	1.168	267	57	266	1.162
1941	114.984	11.255	98.502	1.618	2.669	618	36	11	46	229
1956	154.723	74.033	74.155	990	4.530	444	32	31	34	474
1966	185.663	104.914	76.934	1.333	1.689	178	42	50	34	489
1977	262.858	173.003	86.215	1.480	1.009	628	50	28	32	413
1992	328.602	248.572	74.871	1.149	344	3.201	84	23	27	331
2002	317.953	252.433	60.287	734	217	3.029	146	12	25	1.070
2011	324.576	245.737	49.565	544	155	3.273	127	20	33	25.122

Structura populației pe grupe de vârstă în 2011^[11]
	0–14 ani	15–29 ani	30–59 ani	60+
Masculin	18.323	44.561	65.230	24.383
Feminin	17.949	49.053	71.421	33.656
Total	36.272 / 324.576 (11%)	93.614 / 324.576 (29%)	136.651 / 324.576 (42%)	58.039 / 324.576 (18%)

Religie

În Cluj se află două catedrale: Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului și Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”

Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației stabile a municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este următoarea:^[12]

ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;
romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
reformați: 31.597, adică 9,7%;
penticostali: 8.083, adică 2,4%;
greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
baptiști: 3.603, adică 1,1%;
unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%;
adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
musulmani: 879, adică 0,2%.

Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din populația stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.

Episcopii

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul cinci episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului (ortodoxă)
Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică)
Episcopia Reformată a Ardealului
Episcopia Unitariană,
Episcopia Evanghelică

Lăcașuri de cult

Biserica greco-catolică Bob

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi:

Note

^ hu Árpád Varga E. „Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)”. Arhivat din original la 28 ianuarie 2022. Accesat în 13 februarie 2021.
^ Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan. „Populația orașului Cluj în secolul al XX-lea” (PDF).
^ „Structura etno-demografică pe arii geografice”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
^ „8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune”.
^ Pascu 1974, p.102
^ Pascu 1974, pp.222–3
^ Pascu et al. 1957, p.60
^ Trócsányi, Zsolt. „History of Transylvania”. Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences.
^ Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete, II, Okleveltar, Budapesta, 1888, p.750
^ Katona Lajos, Kolozsvar terulete es nepessege, in "Kolozsvari Szemle", 1943, no.4, p.294
^ Traian Rotariu. „Populația municipiului Cluj-Napoca” (PDF). Centrul de studiere a populației, UBB Cluj.
^ Titus Crăciun (7 iulie 2013). „Orașele Clujului: cei mai mulți și cei mai puțini. Etnic și religios (I)”. Ziua de Cluj. Arhivat din original la 6 aprilie 2017. Accesat în 23 februarie 2021.

Bibliografie

Ștefan Pascu; Iosif Pataki; Vasile Popa (1957). Clujul;
Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete (1888), Budapesta;
Recensământul General al populației Românie, vol. II - Neam, limbă maternă, religie, tipărit la Imprimeria Națională, București 1930;
Alicu Dorin - Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995;
Bodea Gheorghe - Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002;
Lukacs Jozsef - Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005

[1] u Árpád Varga E. „Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992)”. Arhivat din original la 28 ianuarie 2022. Accesat în 13 februarie 2021.

[2] Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan. „Populația orașului Cluj în secolul al XX-lea” (PDF).

[3] „Structura etno-demografică pe arii geografice”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.

[4] „8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune”.

[5] Pascu 1974, p.102

[popmediev-6] Pascu 1974, pp.222–3

[pop2-7] Pascu et al. 1957, p.60

[hungacad-8] Trócsányi, Zsolt. „History of Transylvania”. Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences.

[jakabe-9] Jakab Elek, Kolozsvar Tortenete, II, Okleveltar, Budapesta, 1888, p.750

[10] Katona Lajos, Kolozsvar terulete es nepessege, in "Kolozsvari Szemle", 1943, no.4, p.294

[11] Traian Rotariu. „Populația municipiului Cluj-Napoca” (PDF). Centrul de studiere a populației, UBB Cluj.

[12] Titus Crăciun (7 iulie 2013). „Orașele Clujului: cei mai mulți și cei mai puțini. Etnic și religios (I)”. Ziua de Cluj. Arhivat din original la 6 aprilie 2017. Accesat în 23 februarie 2021.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]