Bucătăria românească

ansamblu culinar al României
Cultura României
Arte

Literatura
Filosofia
Muzica
Artele vizuale

Tradiții

Bucătăria
Folclorul
Cultura populară
Mitologia
Superstiții
Spiritualitatea

Artiști

Actori
Compozitori
Pictori
Poeți
Scriitori

Monumente

Castele
Muzee
Clădiri religioase
Patrimoniu UNESCO

Bucătăria românească este formată din toate felurile de mâncare gătite, în mod tradițional, în spațiul geografic locuit de români. Este alcătuită din mai multe categorii de feluri de mâncare, precum gustări calde și reci, supe și ciorbe, un număr mare de feluri principale bazate pe carne, pește sau legume, și deserturi, multe având la bază un aluat din făină de grâu.[1][2][3]

Bucătăria românească a fost influențată, în mod istoric, de bucătăriile vecine, mai ales de cea maghiară în Transilvania, de cea turcească, bulgară și greacă în Țara Românească și Dobrogea și de bucătăria rusă și ucraineană în Moldova.[4] După jumătatea secolului XIX, bucătarii români au împrumutat elemente și din bucătăriile din Europa de Vest, cu precădere din cea franceză.[1]

IstoricModificare

 
Măcelărie bucureșteană

Ocupațiile de bază ale locuitorilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creșterea animalelor și vânătoarea. Diversitatea climatică și a formelor de relief a României a permis dezvoltarea agriculturii și a pomiculturii, creând condițiile pentru evoluția unei tradiții culinare bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Abundența fânețelor din zonele de deal și de la poalele munților a permis creșterea a oilor și vitelor, dând naștere fenomenului de transhumanță. Astfel, bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, produse lactate, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare.

 
Păstor vlah din Banat

Brânza face parte din bucătăria românească încă din cele mai vechi timpuri, cuvântul în sine fiind teoretizat ca provenind din limba dacilor. Bucătăria tradițională dacică includea legume (linte, mazăre, spanac, usturoi) și fructe cu valori nutritive ridicate (struguri, mere, zmeură), cât și carne de la oi, capre, vaci, porci, iepuri sau păsări de curte.[5]

Porumbul și cartofii au devenit elemente de bază ale bucătăriei românești după introducerea lor în Europa. Porumbul, în special, a contribuit la îmbunătățirea sănătății și a nutriției românilor în secolele XVI și XVII. Mămăliga din porumb, gătită cu sare și uneori cu adaos de zer, unt sau brânză era folosită foarte des în alimentația țăranilor agricultori și a crescătorilor de animale, înlocuind pâinea.

Primii cronicari importanți ai gastronomiei românești au fost Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, publicând în 1841 lucrarea „200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești”.

InfluențeModificare

Datorită poziționării geografice, mâncarea românească a fost influențată de numeroase culturi, printre care de bucătăria balcanică, germană, sârbească, italiană, turcă, și maghiară. Cele mai vechi influențe asupra bucătăriei locale se datorează coloniștilor romani, de la care vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al termenului latin placenta.

Timp de aproximativ trei secole, bucătăria celor două principate române, Valahia și Moldova, au fost influențate de vecinii lor. Bucătăria otomană a schimbat-o pe cea românească, prin introducerea unor aperitive bazate pe legume, cum ar fi vinetele și ardeii grași, precum și diverse preparate din carne, cum ar fi chiftelele. Diferitele feluri de ciorbă și tocănițe cu carne și legume, precum iahnia de fasole, ardeii umpluți și sarmalele sunt împrumutate din bucătăria turcească. Tradiționala salată de roșii românească este o variantă a salata çoban turcească.

Alte influențe asupra bucătăriei locale se observă în împrumutul de musaca de la greci, a mâncărurilor cu legume, cum ar fi zacusca, de la bulgari și sârbi, sau a șnițelului de la austrieci.

DescriereModificare

Structura meselorModificare

În mod tradițional, bucătăria românească are trei mese principale: micul dejun, prânzul (numit și dejunul) și cina.[6]

Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, șuncă, slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinații cu legume și carne, fructe proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau dulcețuri. Prânzul este adesea masa principală a zilei și poate fi compus din unul sau mai multe feluri de mâncare, cel servit în mod tradițional fiind alcătuit din trei feluri de mâncare: o ciorbă sau supă, un fel principal și un desert, compus din una sau mai multe prăjituri, plăcinte, fructe sau tarte. Cina este, în mod tradițional, o masă mai ușoară, compusă din preparate ușor de digerat precum legumele, fructele sau salatele. Gustările, reci sau calde, pot alcătui în sine mesele de dimineață sau seară, sau pot fi incluse în mesele de prânz înaintea primului fel de mâncare.[6]

Mese festiveModificare

Mesele festive acompaniază principalele evenimente din viața umană: botezul, logodna, nunta, aniversările sau onomasticile, sărbătorile religioase și înmormântările.

Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creștine, se adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoțite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, și se adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe. Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum cârnații, caltaboșii, piftia, cozonacul, sarmalele.

Înmormântarea este un prilej de reuniune socială, mâncarea fiind un element indispensabil în aceste ceremonii, consumată la praznicul ritualic pregătit de cei apropiați în amintirea celui mort sau oferită periodic sub formă de pomeni.

PostulModificare

Pentru creștinii care respectă posturile rânduite de religie, o atenție deosebită trebuie acordată aportului zilnic de calorii și vitamine, raportat la munca prestată și atenție deosebită pentru a înainta în răbdare și înfrânare, însoțiți de sfaturile medicului. Bucătăria românească oferă o gamă bogată și variată de mâncăruri și produse de post.

DiversitateModificare

Bucătăria în România diferă în funcție de regiune, pătură socială și de apartenența la mediul rural sau urban. Cultura gastronomică tradițională țărănească a fost descrisă în felul următor:

„Locul unde sătenii își gătesc, fac, pregătesc, gată ori își bucătăresc demâncarea, iarna e casa în care șad și dorm, iar vara în diferite locuri pe-afară, ei n-au un loc anumit, o camera, pentru bucătărie, ci își schimbă locul după anotimp. În casă, mâncarea se face numai pe vreme rece, toamna, primăvara și iarna. Mai toți sătenii, în odaia unde șad, au un cuptor cu vatra și horn. Bucatele nu se gătesc mai niciodată de bărbați, ci numai de femei, asta-i treaba lor. Și când un bărbat s-ar pricepe la făcut bucate, femeile îl râd, zicându-i că era să-l facă mă-sa fată.Țăranul român nu-i mâncăcios, ca al altor neamuri; el nu ține la mâncare, mulțămindu-se cu ce poate avea și nu râvnește la bucățica altuia. Când îi flămând, mănâncă ce i se dă, căci foamea-i bucătarul cel mai bun.”
—Mihai Lupescu, Din bucătăria țăranului român[7]

Specificul unui produs constă în modul în care ingredientele și tehnicile de procesare sunt întrebuințate, fiind trecute prin filtrul sensibilității și culturii locale. Virginia Petrică dă exemplul cazul micuțelor sărmăluțe moldovenești, făcute cu minuțiozitate, prin comparație cu cele din unele zone ale Ardealului, făcute din foaia întreagă de varză.[8]

MâncăruriModificare

 
Cașcaval afumat și mezeluri la un târg tradițional.

BrânzeturiModificare

Nume Imagine Descriere
Brânză de burduf   Cunoscută și ca brânză frământată. Făcută din lapte de oaie sau, mai rar, de bivoliță și păstrată într-un stomac de oaie.[9]
Caș O brânză moale din lapte de oaie sau vacă, slab sau deloc sărată.[10]
Cașcaval   Din lapte de vacă sau oaie, găsit și în varianta afumată.[11][12]
Năsal   Caș maturat în peștera de la Țaga, Cluj în prezența bacteriei Brevibacterium linens.[13]
Telemea   Brânză maturată în saramură, similară cu feta grecească.
Urdă   Brânză din lapte de vacă, oaie sau capră.[14]

Produse din carneModificare

Nume Imagine Descriere
Babic Salam din carne de porc și vită, uneori și din oaie, originar din Buzău.[15]
Batog Produs din pește sărat și afumat, în mod tradițional morun sau nisetru. În varianta modernă și din păstrăv, crap sau alți pești.
Caltaboș   Cârnat din porc care conține ficat, uneori împreună cu alte organe, carne și orez.[16]
Cârnați de Pleșcoi   Cârnat din carne de oaie, condimentat cu ardei iute și usturoi.[17]
Lebăr   Cârnat din ficat de porc.
Macrou afumat   Consumat ca aperitiv sau inclus în salate sau alte mâncăruri.[18]
Novac Afumat din Țara Bârsei Specie de crap sărat și afumat la temperaturi de aproximativ 50°C.[19]
Pastramă  
Salam de Sibiu   Salam din carne de porc, maturat minim 90 de zile și acoperit cu mucegaiul nobil Penicillium Nalgiovensis.[20]
Sângerete Cârnat fiert din carne, măruntaie și sânge de porc amestecate cu orez.

Servit în perioada Crăciunului după tăierea porcului, mai ales în Transilvania.[21]

Slănină

Slană Clisă

  Preparat din grăsimea de porc de pe burta sau de pe spatele acestuia.
Tobă   Cârnat din organe de porc în gelatină.

AperitiveModificare

Nume Imagine Descriere
Ceapă de Câmpina   Ceapă fiartă, scobită, umplută cu un amestec de miez de nucă și pâine și trecută prin cuptor.[22]
Drob   Făcut din organe de miel, în special de Paști, sau din organe de pasăre, tocate și amestecate cu verdețuri.[23][24]
Fasole bătută   În varianta mai moale, servită ca aperitiv de întins pe pâine.

În varianta mai densă, servită ca fel principal sau garnitură. Uneori acoperită cu un sos din ceapă călită cu roșii și paprică.[25]

Jumări   Făcute din burtă și șorici de porc.[26][27]
Lichiu cu ceapă   Plăcintă ardelenească cu umplutură de ceapă călită.[28]
Mămăligă cu brânză și smântână   De obicei servită cu telemea, iar ocazional cu brânză de burduf sau cu brânză de vaci.[29][30]
Mere cu șuncă Mere umplute cu șuncă de porc, telemea, unt și pesmet și coapte.

Servite ca aperitiv sau ca fel principal alături de o garnitură, de obicei de varză călită.[31]

Palaneț Plăcintă din aluat de făină de grâu amestecată cu făină de mălai, simplă sau umplută cu brânză, carne sau varză călită.[32]
Plăcintă armânească

Plăcintă macedonească

Plăcintă cu umplutură de brânză amestecată cu praz, spanac, urzici sau ștevie.[33]
Plăcintă cu cartofi Servită la micul dejun cu smântână.[34]
Răcitură

Piftie

  Bucăți de carne în gelatină animală, de obicei de porc.[35]
Salată de boeuf   Salată din bucăți de carne și de plante rădăcinoase fierte, tăiate în cuburi și amestecate cu maioneză.[36]
Salată de icre   Salată din icre de pește, adesea crap sau știucă, ulei și miez de pâine.[37]
Salată de vinete   Din vinete coapte amestecate, curățate și mărunțite, amestecate cu ulei și zeamă de lămâie.[38]
Scordolea de nuci Pastă din cartofi și nuci.[39]
Scordolea de pește Mâncare de cartofi, usturoi și pește uscat. Specifică Deltei Dunării și lipovenilor.[40]
Zacuscă   Pastă de legume de întins pe pâine.[41]

Ciorbe, borșuri și supeModificare

Nume Imagine Descriere
Borș de burechiușe
Borș de găină moldovenesc
Borș cu găluște de pește
Borș de pește lipovenesc
Ciorbă de bucățele Specifică șvabilor din Banat.[42]
Ciorbă de „bureți” de oaie Specifică Țării Loviștei[43]
Ciorbă de burtă   Ciorbă din stomac de vită cu ou, smântână, usturoi și acrită cu oțet. Denumită și schembea.[44]
Ciorbă de cartofi   Cu sau fără carne.[45]
Ciorbă de dovlecei umpluți Din zona Prahova-Dâmbovița.[46]
Ciorbă de fasole cu afumătură   Ciorbă cu boabe de fasole și cubulețe de carne afumată de porc.[47][48]
Ciorbă de gâscă Specifică zonei Aradului.[49]
Ciorbă de iepure Specifică Banatului.[50]
Ciorbă de legume   Ciorbă din legume diverse, de multe ori rădăcinoase.[51]
Ciorbă de lobodă Preparată cu legume rădăcinoasă și fără carne.[52]
Ciorbă de miel   Acrită de obicei cu borș. Servită tradițional de Paști.[53]
Ciorbă de midii Cu roșii și usturoi. Specifică Deltei Dunării.[54]
Ciorbă de pește   Acrită cu oțet, zeamă de lămâie sau moare.[55][56]
Ciorbă de praz Și alte legume.[57]
Ciorbă de pui   Supă de pui acrită.[58]
Ciorbă rădăuțeană   Cu carne de pui.[59]
Ciorbă de salată verde cu afumătură   Cu lapte, zer sau apă și dreasă cu o combinație de smântână sau iaurt, verdeață și usturoi.[60]
Ciorbă de sfeclă (numită și Borș de sfeclă)   Cu alte rădăcinoase și puțin acrită.[61]
Ciorbă țărănească   Dintr-un amestec de legume și carne disponibile bucătarului.[62][63]
Ciorbă de urechiușe Din bureți galbeni sălbatici.
Ciorbă de varză   Fără carne, mai ales în post, sau cu afumătură.
Ciorbă de văcuță   Cu diverse legume și servită cu smântână.[64]
Supă de castane
Supă de ciuperci
Supă de dovlecei
Supă de fasole verde
Supă de gălușcuțe de făină Supă tare cu găluște mici făcute din făină de grâu, ou și untură. Seamănă cu pastele germane Spätzle.[65]
Supă de găluște din ficat
Supă de găluște din griș   Cel mai des făcută din supă de pui.[66]
Supă de linte
Supă de roșii cu crutoane
Supă cu tăieței   De obicei de pui.[67]
Supă cu trahana

Supă cu răzăleți

Supă de roșii cu găluște mici din făină și ou.[68]
Supă de zarzavat
Storceag Preparată cu sturion și zer de lapte.[69]

Feluri principaleModificare

Nume Imagine Descriere
Ardei umpluți   Umplutura constă în carne de porc amestecată cu orez și legume.[70]
Brașovence Clătite umplute cu ciuperci, date prin pesmet și prăjite în ulei.[71]
Cașcaval pané   Servit adesea cu cartofi prăjiți.[72]
Chiftele   Făcute de obicei din carne de porc sau pui, cât și din legume.[73]
Chiftele de pește Tradiționale în Delta Dunării.[74]
Chifteluțe marinate  
Ciulama   Mâncare din carne de pui sau ciuperci, cu sos cu făină și smântână.[75]
Colțunași   În varianta sărată, pot fi umpluți cu brânză, carne, ciuperci sau altele. Sunt serviți adesea cu smântână și ceapă prăjită.
Dovlecei pané Serviți adesea cu mujdei de usturoi.[76]
Dovlecei umpluți Tradițional, umplutura constă în carne de porc amestecată cu orez și ceapă.[77]
Iahnie de fasole   Cu ciolan de porc afumat sau cu cârnați.[78][79]

Mâncare tradițională în Armata Română. Mai ales începând cu secolul XXI, servită de Ziua Națională.[80][81]

Îi place lui Ionică   Fel de mâncare din Ardeal cu găluște, cartofi și carne de porc prăjite în untură.[82]
Frigărui   Făcute la grătar, cu legume și carne de pui, porc sau miel.[83]
Ghiveci Tocăniță din legume de sezon.[84]
Gulii umplute Umplute cu carne tocată și legume și servite cu smântână.[85]
Gutui cu pui Fel de mâncare originar din Banat făcut cu un sos dulce cu unt și rom.[86]
Limbă cu măsline   Tocăniță cu bucăți de limbă de vită (sau, mai rar, de porc) cu sos de roșii și măsline negre.[87]
Malasolca Mâncare de cartofi, usturoi și pește uscat. Specifică Deltei Dunării și lipovenilor.
Mămăligă în straturi

Mămăligă în pături

Taci și înghite

  Mămăligă cu unul sau mai multe straturi de brânză și produse din porc. Uneori servită cu un ou ochi deasupra.[88][89]
Momițe   Timus sau pancreas de porc, vită sau miel, dat prin ou bătut și pesmet și prăjit în ulei. Servit cu mujdei.[90]
Musaca   Mâncare în straturi alternative de cartofi, carne și, uneori, vinete. Acoperită cu sos de roșii sau sos beșamel.
Ostropel   Carne de pui, de obicei pulpe, într-un sos de roșii cu ceapă și usturoi.[91]
Papricaș   Tocană de pui, porc, vită sau pește cu un sos bogat în paprică.

Fel de mâncare originar din bucătăria maghiară tipic Ardealului.[92][93]

Pastramă de berbecuț   Carne de berbec tânăr bogat condimentată. Servită de obicei cu mămăligă.
Pârjoale moldovenești   Chiftele din carne de porc cu o crustă exterioară de mălai sau pesmet, prăjite în baie de ulei.[94]
Piperchi Fel de mâncare din Dobrogea, tipic bucătăriei aromânilor.[95][96]
Plachie Mâncare de pește cu ceapă.
Pomana porcului Bucăți de carne din porcul proaspăt tăiat înainte de Crăciun fripte în untură și servită cu mămăligă.[97]
Rasol Carne de vită sau de pui opărită cu legume și servită cu mujdei sau sos de hrean. Uneori făcut și din pește.[98]
Rață pe varză Pulpă de rață servită cu varză călită și trecută prin cuptor.[99]
Saramură de pește  
Sarmale în foi de varză   Umplute cu carne de porc și orez sau cu orez și legume.[100]
Sarmale în foi de viță   Umplute cu carne de porc și orez.[100]
Stufat Tocăniță de miel cu ceapă verde și leurdă.[101]
Tocană

Tocăniță

  Numele generic dat mâncărurilor românești care includ legume, sos și în multe cazuri carne.[102]
Tocăniță de berbecuț   Mâncare a ciobanilor români. Făcută în mod tradițional la ceaun.[103]
Tocăniță de cartofi  
Tocăniță de mazăre Cu mazăre și alte legume. Fără carne sau cu carne de pui, porc sau vită.[104]
Tocăniță de praz Mâncare din praz cu măsline, de obicei fără carne.[105]
Tocăniță de castraveți murați   Din carne de porc, sos de roșii și castraveți murați. Specifică Olteniei.
Tochitură   Tocăniță făcută dintr-un amestec de cărnuri proaspete sau procesate.[106][107][108]
Urzici cu usturoi Tocăniță de urzici.[109]
Varză à la Cluj   Preparată la cuptor în straturi succesive de varză și carne de porc.[110]
Vinete umplute Conținutul este făcut din carne sau doar din bucăți de legume.

Asemănătoare cu felul turcesc de mâncare İmam bayıldı.[111]

GarnituriModificare

Nume Imagine Descriere
Bulz   Cunoscut și sub numele de urs de mămăligă. Mămăligă gătită, umplută cu brânză de burduf și trasă pe grătar.[112]
Mămăligă   Preparat din mălai și apă.[113]

SalateModificare

Nume Imagine Descriere
Ardei copți   Ardei dulci roșii sau galbeni, copți, decojiți și curățați, tăiați în felii sau serviți întregi.[114]
Salată de castraveți   Servită nu numai vara.[115]
Salată orientală Salată de cartofi cu ou, murături, măsline și ceapă.[116]
Salată de roșii   Cu ceapă, ulei și acrită cu oțet sau zeamă de lămâie.[117]
Salată de sfeclă Cu hrean.[118]
Salată de varză albă   Din varză albă crudă sau opărită, cu ulei și oțet.[119]
Salată de varză roșie  ] Salată de varză crudă roșie, cu ulei, ceapă și oțet ca adăugare la un grătar mixt.

SosuriModificare

Nume Imagine Descriere
Mujdei   Sos de usturoi combinat cu ulei, apă, sos de roșii, iaurt sau smântână.
Sarmuzac Sos asemănător maionezei în care usturoiul înlocuiește ouăle. Specific Dobrogei.[120]
Sos de hrean Din hrean ras cu oțet.[121]

DeserturiModificare

Nume Imagine Descriere
Amandină   Prăjitură cu cremă de ciocolată sau migdale.[122]
Colac   Produs de patiserie în care coca este împletită.
Colivă  
Cozonac   Făcut cu un aluat din faină, zahăr și ouă și umplut cu stafide, cacao, rahat sau altele.[123]
Cozonac secuiesc

(în maghiară kürtőskalács)

 
Cremșnit

Cremeș

  Prăjitură cu foi și cremă de vanilie.
Cușma lui Guguță Specifică Moldovei și Republicii Moldova.
Gogoși   Cu zahăr pudră sau umplute cu dulcețuri, gemuri sau creme.[124]
Lapte de pasăre   Desert originar din Franța, devenit popular în România la începutul secolului XX.[125]
Mucenici

Mucenici muntenești

  Bucăți de cocă tăiate în forma cifrei opt și fierte într-o zeamă bogată în nucă și scorțișoară.[126]
Papanași   Gogoși cu brânză dulce de vaci, servite cu smântână și gem sau dulceață.[127]
Pască   Prăjitură cu brânză și stafide servită de Paște.[128]
Pelincile Domnului

Scutecele Domnului

Turte cu julfă

Prăjitură de Crăciun.

Alcătuită din straturi alternative de aluat subțire și conținut de semințe de cânepă pisate sau nucă pisată.[129][130]

Plăcintă cu brânză   Cu brânză dulce și stafide.[131]
Plăcintă cu mere Amestec de mere rase cu scorțișoară între două straturi de aluat sau rulat între foi.[132]
Sfințișori

Bradoși Mucenici moldovenești

  Colaci în forma cifrei opt cu miere și nucă.[133]
Savarină Prăjitură înmuiată în sirop de zahăr și acoperită cu frișcă.[134]
Tort Joffre   Bogat în ciocolată.[135]

Creată de frații Capșa în 1920 în onoarea mareșalului Joseph Joffre cu ocazia vizitei acestuia la București.[136]

Vargabeleș Budincă de paste cu brânză originară din Cluj.[137]

Street foodModificare

 
Plăcintar în Bucureștiul secolului XIX
Nume Imagine Descriere
Covrigi   Acoperiți cu sare, susan sau mac.[138]
Mititei

Mici

  Din carne de porc, vită sau un amestec.[139][140]
Plăcintă dobrogeană Plăcintă rotundă și subțire cu umplutură de brânză fiartă în lapte.[141]
Șaorma   Lipie umplută cu legume, carne, cartofi prăjiți și sos de roșii și maioneză.

Devenită populară după Revoluția din 1989.[142]

Scovergi Asemănătoare cu langoșul maghiar.[143]

ConserveModificare

Nume Imagine Descriere
Carne la garniță Carne de porc păstrată în untură.[144]
Magiun de prune Gem de prune fără zahăr adăugat.[145]

Produse protejateModificare

La nivelul Uniunii Europene, în anul 2022 erau 12 produse alimentare recunoscute ca având denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată:[146]

  1. Magiun de Topoloveni (din 08/04/2011)
  2. Salam de Sibiu (din 19/02/2016)
  3. Telemea de Ibănești (din 15/03/2016)
  4. Novac afumat din Țara Bârsei (din 06/04/2017)
  5. Scrumbie de Dunăre afumată (din 03/12/2018)
  6. Cârnați de Pleșcoi (din 04/10/2019)
  7. Telemea de Sibiu (din 16/10/2019)
  8. Plăcintă dobrogeană (din 03/02/2021)
  9. Cașcaval de Săveni (din 22/04/2021)
  10. Salată cu icre de știucă de Tulcea (din 04/06/2021)
  11. Salinate de Turda (din 15/12/2021)
  12. Pită de Pecica (din 06/01/2022)

BăuturiModificare

 
Pavilionul României la Expoziția de la Paris din 1889: secțiunea vinuri

VinModificare

În mod tradițional, cea mai importantă băutură pe plan local este vinul, România fiind al doisprezecelea cel mai mare producător mondial de vinuri în anul 2014.[147] Se produc o mare gamă de soiuri locale, cum ar fi Feteasca, Grasa sau Tamâioasa, dar și internaționale, precum Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet-Sauvignon, Chardonnay sau Muscat Ottonel. Vinul este simbol al belșugului, fiind folosit în ritualul căsniciei din biserica ortodoxă, în credința că acesta ar putea influența pozitiv viitorul noii căsnicii, plosca cu vin fiind prezentă în momentele mai importante ale ceremoniei. Riturile de înmormântare și cele legate, în genere, de cultul morților, păstrează, de asemenea, vechile credințe în valențele rituale ale vinului: trupul mortului, coliva ca și mormântul sunt stropite cu vin.[148]

BereModificare

Berea este o altă băutură importantă în cultura locală, România clasându-se pe locul 3 mondial la consumul de bere pe cap de locuitor în anul 2019.[149]

SpirtoaseModificare

O altă băutură preferată de români este țuica (rachiul de prune, pălinca, obținute prin distilare), România fiind al doilea mare producător mondial de prune.

PersonalitățiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Bucătăria românească. Istoria gastronomiei românești”. Hendi. Accesat în . 
  2. ^ „Taste the Atlas: Romania (99 Traditional Dishes and Products)”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  3. ^ „Bucătăria românească a intrat în clubul select”. adevarul.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Adevărul despre autenticitatea bucătăriei românești. Cum am românizat rețete orientale, rusești și grecești și le-am transformat în brand național”. adevarul.ro. Accesat în . 
  5. ^ „Ce mâncau dacii?”. www.historia.ro. Accesat în . 
  6. ^ a b Bacalbașa, C. Dictatura gastronomică. p.14-16
  7. ^ Lupescu, Mihai (). Din bucătăria țăranului român. Editura Paideia. p. 25-27. 
  8. ^ Petrică. Identitate culinară. p. 32-41. 
  9. ^ „Brânză de burduf | Local Cheese From Brașov”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  10. ^ „Caș | Local Cheese From Romania”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  11. ^ „Cascaval afumat | Local Cheese From Romania”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  12. ^ „Kashkaval - Cheese.com”. cheese.com. Accesat în . 
  13. ^ „Năsal | Local Cheese From Năsal”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  14. ^ „Urda | Local Cheese From Romania”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  15. ^ „Babic | Local Sausage/Salami From Buzău County”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  16. ^ „Caltaboș | Traditional Sausage From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  17. ^ „Cârnaţi de Pleşcoi | Traditional Sausage From Buzău County | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  18. ^ „Macrou Afumat | Local Smoked Fish From Romania”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  19. ^ „Novac Afumat din Ţara Bârsei | Local Smoked Fish From Brașov County”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  20. ^ „Salam de Sibiu | Local Sausage/Salami From Sibiu County”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  21. ^ „Sângerete | Traditional Blood Sausage From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  22. ^ „Radu Anton roman: Ceapă de Câmpina şi un sfat pentru agricultori”. Gustarte.ro. Accesat în . 
  23. ^ „Drob | Traditional Offal Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  24. ^ „Drob de miel | Traditional Offal Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  25. ^ „Fasole batută | Traditional Dip From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  26. ^ „Jumări | Traditional Appetizer From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  27. ^ „Čvarci | Local Pork Rinds From Croatia”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  28. ^ „Lichiu cu ceapă”. 
  29. ^ „Mămăliguță cu brânză și smântănă | Traditional Porridge From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  30. ^ „Mămăligă cu brânză | Traditional Porridge From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  31. ^ „Mere cu șuncă | Traditional Appetizer From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  32. ^ „Cum se face palaneţul, gustarea tradiţională simplă şi sănătoasă”. adevarul.ro. Accesat în . 
  33. ^ „Plăcintă aromână | Traditional Savory Pie From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  34. ^ „Plăcintă cu cartofi | Traditional Savory Pastry From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  35. ^ „Piftie | Traditional Meat Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  36. ^ „Salată de boeuf | Traditional Appetizer From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  37. ^ „Salată de icre | Traditional Appetizer From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  38. ^ „Salată de vinete | Traditional Dip From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  39. ^ „SCORDOLEA DE NUCI - ANUL 1929”. retete istorice. . Accesat în . 
  40. ^ „Scordolea cu peşte, preparatul care se mănâncă cu oţet şi cu usturoi din belşug”. adevarul.ro. Accesat în . 
  41. ^ „Zacuscă | Traditional Relish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  42. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. II, p.103
  43. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. II, p.38
  44. ^ „Ciorbă de burtă | Traditional Offal Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  45. ^ „Ciorbă de cartofi | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  46. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. II, p.66-67
  47. ^ „Ciorbă de fasole | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  48. ^ „Ciorbă de fasole cu afumătură | Traditional Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  49. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. II, p.109
  50. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. II, p.105
  51. ^ „Ciorbă de legume | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  52. ^ „Ciorbă de lobodă | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  53. ^ „Borș de miel | Traditional Meat Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  54. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. I, p.30
  55. ^ „Ciorbă de pește | Traditional Fish Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  56. ^ „Ciorbă de pește "ca-n Deltă" | Traditional Fish Soup From Dobrogea | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  57. ^ „Ciorbă de praz | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  58. ^ „Ciorbă de pui | Traditional Chicken Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  59. ^ „Ciorba Radauteana | Traditional Chicken Soup From Rădăuți | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  60. ^ „Ciorbă de salată cu afumătură | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  61. ^ „Ciorbă de sfeclă | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  62. ^ „Ciorbă țărănească | Traditional Vegetable Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  63. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. II, p.79-80
  64. ^ „Ciorbă de văcuță | Traditional Meat Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  65. ^ Roman, R.A. Poveștile bucătăriei românești. vol. II, p.117
  66. ^ „Supă (de pui) cu găluște | Traditional Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  67. ^ „Supă (de pui) cu tăieței | Traditional Chicken Soup From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  68. ^ „Supă de roșii cu paste de casă - "tărhană". Laura Laurențiu. . Accesat în . 
  69. ^ Storceag, Adi Hădean,  
  70. ^ „Ardei umpluţi | Traditional Vegetable Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  71. ^ „Braşovence | Traditional Pancake From Transylvania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  72. ^ „Kashkaval pane | Traditional Cheese Dish From Bulgaria | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  73. ^ „Chiftele | Traditional Meatballs From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  74. ^ „Chiftele de pește | Traditional Appetizer From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  75. ^ „Ciulama | Traditional Sauce From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  76. ^ „Dovlecei pané | Traditional Vegetarian Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  77. ^ „Dovlecei umpluţi | Traditional Vegetable Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  78. ^ „Fasole cu cârnați | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  79. ^ „Iahnie | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  80. ^ „Fasolea cu ciolan de Ziua Națională, o tradiție inventată. "În 1918, oamenii care au participat la Unire erau îndemnați să aducă «alimente de lipsă»". Gândul. . Accesat în . 
  81. ^ „Marele mister al fasolei cu ciolan, mâncarea românilor de Ziua Națională: „Într-o țară creștină și preponderent religioasă, mâncarea tradițională din această zi nu ar conține nici carne, nici pește, nici ouă, nici lactate". life.hotnews.ro. Accesat în . 
  82. ^ „Ii place lui Ionica – reteta ardeleneasca | National TV - mai ceva ca-n viata!”. NATIONAL TV. Accesat în . 
  83. ^ „Frigărui | Traditional Meat Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  84. ^ „Ghiveci | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  85. ^ „Gulii umplute | Traditional Ground Meat Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  86. ^ „Gutui cu pui | Traditional Chicken Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  87. ^ „Limbă cu măsline | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  88. ^ „Taci și înghite - mămăligă cu brânză în straturi și ou la cuptor”. Laura Laurențiu. . Accesat în . 
  89. ^ „Taci şi înghite | Traditional Porridge From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  90. ^ „Momițe | Traditional Offal Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  91. ^ „Ostropel | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  92. ^ „Papricaș de pește | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  93. ^ „Cum se găteşte apetisantul papricaş de pui cu păstăi. Desertul delicios care însoţeşte preparatul”. adevarul.ro. Accesat în . 
  94. ^ „Cum faci cele mai gustoase pârjoale moldoveneşti. Ce fel de carne se adaugă şi cât de mari se fac”. adevarul.ro. Accesat în . 
  95. ^ „Piperchi, delicioasa tocană de ardei ca la aromâni”. adevarul.ro. Accesat în . 
  96. ^ „Piperchi | Traditional Vegetable Dish From Dobrogea | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  97. ^ „Pomana porcului | Traditional Pork Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  98. ^ „Rasol | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  99. ^ „Rață pe varză | Traditional Duck Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  100. ^ a b „Sarma | Traditional Ground Meat Dish From Turkiye | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  101. ^ „Stufat | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  102. ^ „Tocană | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  103. ^ „Cum se prepară delicioasa tocăniţă ciobănească de berbecuţ la ceaun, mâncarea pregătită de ciobani înainte de a pleca în transhumanţă cu oile”. adevarul.ro. Accesat în . 
  104. ^ „Mâncare de mazăre | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  105. ^ „Mâncare de praz | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  106. ^ Enache, D. Bucătăria unităților gastronomice, Ed. Sport-Turism, București 1975
  107. ^ „Tochitură | Traditional Stew From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  108. ^ Chirvăsuță, A. Tehnologia preparatelor de bucătărie, Ed. Didactică și pedagogică, București 1975
  109. ^ „Urzici cu usturoi | Traditional Plant-based/Vegan Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  110. ^ „Varză a la Cluj | Traditional Casserole From Cluj-Napoca | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  111. ^ „Vinete umplute | Traditional Vegetable Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  112. ^ „Bulz | Traditional Side Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  113. ^ „Povestea unui preparat de mii de ani: mămăliga”. historia.ro. Accesat în . 
  114. ^ „Ardei copți | Traditional Side Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  115. ^ „Salată de castraveți | Traditional Salad From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  116. ^ „Famous World Salads: Salată Orientală (Romania)”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  117. ^ „Salată de roșii | Traditional Salad From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  118. ^ „Salată de sfeclă | Traditional Salad From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  119. ^ „Salată de varză | Traditional Salad From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  120. ^ „Sarmuzac sau sos maioneza de usturoi, reteta dobrogeana”. Retete Culinare cu Gina Bradea. . Accesat în . 
  121. ^ „Hreanul, rădăcina miraculoasă care combate răcelile şi desfundă nasul. Cine n-are voie să o consume”. adevarul.ro. Accesat în . 
  122. ^ „Amandine | Traditional Chocolate Cake From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  123. ^ „Traditional Easter Food: Cozonac (Romania and Bulgaria)”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  124. ^ „Gogoși | Traditional Sweet Pastry From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  125. ^ „Île flottante | Traditional Dessert From France | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  126. ^ „Mucenici | Traditional Sweet Pastry From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  127. ^ „Papanași | Traditional Sweet Pastry From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  128. ^ „Pască | Traditional Sweet Bread From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  129. ^ „Pelincile Domnului | Traditional Dessert From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  130. ^ „VIDEO Când se pregătesc turtele cu julfă. Semnificaţia aparte a acestui desert special pregătit în casele românilor”. adevarul.ro. Accesat în . 
  131. ^ „Cel mai bun desert: plăcinta cu brânză dulce şi stafide. Secretele delicioasei prăjituri. De ce se ţine aluatul la frigider”. adevarul.ro. Accesat în . 
  132. ^ „Plăcintă cu mere | Traditional Sweet Pastry From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  133. ^ „Mucenici moldovenesti de dulce”. Savori Urbane. . Accesat în . 
  134. ^ „Savarine | Traditional Dessert From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  135. ^ „Joffre Cake | Traditional Chocolate Cake From Bucharest | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  136. ^ „Prăjitura mareșalului”. historia.ro. Accesat în . 
  137. ^ „Vargabéles | Traditional Dessert From Cluj-Napoca | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  138. ^ „Covrigi | Traditional Snack From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  139. ^ „Mititei | Traditional Ground Meat Dish From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  140. ^ „Strada Covaci este locul unde au fost inventati micii”. România Liberă. . Accesat în . 
  141. ^ „Cum se prepară plăcinta dobrogeană cu brânză fiartă în lapte. Secretul aşezării foilor în straturi şi lipsa totală a zahărului”. adevarul.ro. Accesat în . 
  142. ^ „Cine a adus shaorma în România? Cine este PARINTELE SHORMEI?”. Shtiu.ro. . Accesat în . 
  143. ^ „Scovergi | Traditional Fried Dough From Romania | TasteAtlas”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  144. ^ „Delicii de altădată: carnea îndesată în borcanul cu untură. Bunicii păstrau această conservă chiar şi un an VIDEO”. adevarul.ro. Accesat în . 
  145. ^ „Magiun de Prune Topoloveni | Local Plum Jam From Topoloveni”. www.tasteatlas.com. Accesat în . 
  146. ^ „eAmbrosia”. ec.europa.eu. Accesat în . 
  147. ^ „Wine production (tons)”. Food and Agriculture Organization. . p. 1. Accesat în . 
  148. ^ Văduva, Ofelia (). Pași spre sacru. Editura Etnologică. p. 47-48. 
  149. ^ „Kirin Beer University Report Global Beer Consumption by Country in 2019” (PDF). www.kirinholdings.co.jp. Accesat în . 

BibliografieModificare

  • Roman, Radu Anton (). Poveștile bucătăriei românești. Paideia. ISBN 978-606-920-517-4. 
  • Bacalbașa, Constantin (). Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncări. Carusel Books. ISBN 978-606-94574-0-5. 
  • Petrică, Virginia (). Identitate culinară românească din perspectiva călătorilor străini. Editura Academiei Romane. ISBN 9789732723708. 

Vezi șiModificare